Manastirea Sfantul Sava si Academia Domneasca - Bucuresti

Manastirea Sfantul Sava si Academia Domneasca - Bucuresti Mareste imaginea.

Manastirea Sfantul Sava - Bucuresti

Manastirea Sfantul Sava este una dintre vechile manastiri ce impodobeau odinioara Bucurestiul. O veche biserica, inchinata probabil Sfintei Treimi, se afla deja zidita pe locul viitoarei biserici brancovenesti, inca din secolul al XVI-lea. Se crede ca aceasta manastire era inchinata Bisericii Invierii din Ierusalim, adica Sfantului Mormant.

In anul 1688, impreuna cu fratele sau, Constantin Cantacuzino, Serban Cantacuzino va infiinta Scoala de la Sfantul Sava. In anul 1694, Sfantul Constantin Brancoveanu a transformat aceasta scoala in Academie Domneasca, stabilind o programa de invatamant si dandu-i fonduri materiale.

Aceasta scoala domneasca, cea mai inalta din Tara Romaneasca, si-a inceput activitatea langa Manastirea Sfantul Sava. Astfel, chiliile de la Manastirea Sfantul Sava au gazduit vreme de un secol si jumatate prima forma de invatamant superior din Tara Romaneasca.

La inceputul secolului al XVIII-lea, Sfantul Constantin Brancoveanu (1654-1714) va rezidi biserica manastirii (1709), largindu-i zidurile, cat si cladirea Academiei Sfantului Sava. Spre sfarsitul secolului al XVIII-lea, Alexandru Ipsilanti va reconstrui din nou cladirea Academiei Domnesti, aflata in cadrul Manastirii Sfantul Sava. La inceputul secolului al XIX-lea, Ion Caragea va intari si el cladirile domnesti de aici.

Manastirea si Academia Sfantul Sava - Bucuresti

Intre anii 1848-1870 sunt daramate toate cladirile manastirii, ultima daramata fiind biserica brancoveneasca; aceasta din urma era deja mult prea slabita de cutremure, reparatiile lasandu-se mult asteptate. In anul 1877, pe locul fostei biserici brancovenesti a fost asezata statuia lui Mihai Viteazul.

Pe locul cladirilor vechii Academii Domnesti se construieste o noua cladire, cu mult mai incapatoare decat cea initiala, dupa planul arhitectural intocmit de Alexandru Orascu. Academia de atunci este Universitatea de astazi, aceleia adaugandu-i-se o mansarda si cateva sali.

De-a lungul noii Academii s-a construit un bulevard foarte lat, insa scurt numai cat lungimea cladirii, numit pe atunci b-dul Academiei. Abia dupa anul 1880, bulevardul va fi prelungit pana spre Gradina Cismigiu, primind numele de b-dul Regina Elisabeta.

Academia Domneasca Sfantul Sava

Academia Domneasca Sfantul Sava a fost intemeiata in anul 1688, in centrul orasului Bucuresti, la initiativa stolnicului Constantin Cantacuzino, ca institutie de invatamant superior. Odata cu intemeierea Academiei Domnesti incepe si istoria invatamantului superior din Tara Romaneasca, cu predare insa in limbile greaca si latina. Aceste doua limbi erau general folosite, toate institutiile de invatamant superior european de pana in secolul al XVIII-lea folosindu-le in mod curent.

Manastirea si Academia Sfantul Sava - Bucuresti

Intre anii 1776-1779, langa biserica centrala au fost construite noi cladiri. Profilul invatatoresc de la Academia Domneasca a ramas neschimbat pana in anul 1818, cand Voda Caragea a dispus scoaterea acestuia de sub tutela manastireasca. Astfel, el a reorganizat-o, sub numele de Scoala Nationala Sfantul Sava, numindu-l in fruntea institutiei pe carturarul Gheorghe Lazar.

Invatatul ardelean Gheorghe Lazar randuieste prima scoala academica de stiinte filosofice si matematici, in limba romana. Astfel, "Academia de Stiinte chiar in limba romaneasca" se va bucura de predarea filozofiei si a stiintelor in limba romana.

Gheorghe Lazar instiinteaza ca pentru "un popor si neam ce este asa de vechiu, asa vestit, proslavit si inzestrat cu toate rodurile pamantului, precum si cu darurile duhovnicesti" se cuvine "o Academie cu stiinta, chiar in limba maicii sale".

Manastirea si Academia Sfantul Sava - Bucuresti

Vreme de 14 ani, in chiliile de la Manastirea Sfantul Sava, profesorii romani au pregatit lectiile despre istorie si stiinte, de aceasta data in limba romana. Toate manualele au trebuit sa fie traduse in limba romana, atat cele de literatura, cat si cele stiintifice. Cu aceasta ocazie s-a si intarit o limba literara romaneasca deosebita, alaturi de o gramatica bine pusa la punct.

Pe vremea Sfantului Constantin Brancoveanu, cursurile tinute in Academia Sfantul Sava din Bucuresti abia adunau 150-200 ucenici; dupa inceputul secolului al XIX-lea insa, cursurile academice au inceput sa fie mult mai cautate, le ele participand aproape 400 de studenti. Mitropolitul de atunci al Moldovei obisnuia sa trimita elevi, in Bucuresti, spre a studia la "Scoala de la Sfantul Sava".

Din pacate, despre starea lucrurilor in Academia Sfantul Sava nu se pot spune foarte multe, cele mai multe documente nepastrandu-se pana astazi. Academia Domneasca inchinata Sfantului Sava va fi reorganizata de Sfantul Constantin Brancoveanu (1707), iar mai apoi de Alexandru Ipsilante (1776) si de Ion Caragea (1814-1817).

Manastirea si Academia Sfantul Sava - Bucuresti

In anul 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza va imparti Academia Sfantul Sava in doua institutii: Universitatea din Bucuresti si Colegiul Sfantul Sava. In perioada anilor 1948-1990, colegiul a purtat numele de "Liceul Nicolae Balcescu".

O parte dintre absolventii cursurilor savarsite in Academia Domneasca au ajuns personalitati de seama, politice, culturale, dar si bisericesti. In viata bisericeasca, s-au afirmat urmatorii: mitropoliti ai Ugrovlahiei (Grigore de la Coltea, Grigore de la Caldarusani, Neofit), episcopi (Chesarie la Ramnic, Chesarie la Buzau, Ilarion la Arges, Ierotei al Dristrei). In viata politica si culturala a vremii, s-au remarcat urmatorii: Ianache Vacarescu, Nicolae Vacarescu, Grigore Brancoveanu, Constantin Campineanu, Stefan Balaceanu, Stefan Nestor, Iordache Golescu, Constantin Golescu, Constantin Dapontes si altii.

Cativa dintre elevii mai de seama ai Academiei au fost urmatorii: Nicolae Balcescu, Constantin I.C. Bratianu, Dimitrie C. Bratianu, Ion I.C. Bratianu, Take Ionescu, C.A. Rosetti, Mihail Sorbul, Gheorghe Tatarascu, Alexandru Vianu, etc.

Manastirea si Academia Sfantul Sava - Bucuresti

O parte dintre absolventii de la Sfantul Sava au devenit, mai apoi, profesori. Dintre acestia, ii amintim pe urmatorii: Grigore Alexandrescu, Tudor Arghezi, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Bolliac, Henri Coanda, Barbu Stefanescu Delavrancea, Nicolae Filimon, Gala Galaction, Dimitrie Gusti, Spiru Haret, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Iulia Hasdeu, Ion Heliade Radulescu, Eugen Ionescu, Nicolae Iorga, Simion Mehedinti, Grigore Moisil, Alexandru Odobescu, Anton Pann, Vasile Parvan, Camil Petrescu, Petrache Poenaru, Eufrosin Poteca, Alexandru Sahia, George Topirceanu, Duiliu Zamfirescu, etc.

Ruinele domnesti de la Manastirea Sfantul Sava

La sfarsitul anului 2010, cele patru statui amplasate in fata Universitatii din Bucuresti (Mihai Viteazul, Spiru Haret, Heliade Radulescu si Gheorghe Lazar) au fost mutata in Parcul Izvor (temporar), spre a putea construi o parcare subterana.

Manastirea si Academia Sfantul Sava - Bucuresti

Astfel, odata cu inceperea lucrarilor pentru amenajarea unei parcari subterane, in piata din fata Universitatii, au fost scoase la lumina ruinele ansamblului monahal de la Sfantul Sava, biserica, chiliile si cladirile Academiei Domnesti.

Arheologii au scos la suprafata incaperile unde a fost tipografia, dar si primul muzeu din Tara Romanesca. Spre vest era asezata intrarea in complexul manastiresc, apoi o cladire puternic distrusa inca de la 1860, care nu mai apare pe planurile de la 1864, unde se presupune ca era muzeul, primul muzeu de istorie din Tara Romaneasca, spre sud o cladire importanta care adapostea seminarul, tipografia, iar spre nord era chiar Academia Domneasca, aflata pe locul actualei Universitati din Bucuresti.

Manastirea Sfantul Sava era mai veche, din a doua jumatate a secolului al XVI-lea, insa Sfantul Constantin Brancoveanu a construit, in anul 1709, o biserica noua, a carei pisanie se pastreaza astazi la Muzeul National de Istorie.

Manastirea si Academia Sfantul Sava - Bucuresti

Ruinele bisericii brancovenesti sunt scoase la lumina pe jumatate, cealalta parte aflandu-se sub bulevardul Regina Elisabeta. Statuia lui Mihai Viteazul statea pe locul abisidei sudice a bisericii brancovenesti. In interiorul bisericii celei noi se poate vedea absida sudica a bisericii celei vechi.

Intreaga curte a Manastirii Sfantul Sava a fost un cimitir, dar apoi acesta a fost restrans in jurul bisericii. In cimitirul complexului monahal de la Manastirea Sfantul Sava au fost descoperite mai multe morminte, asezate pe diferite niveluri, ultimul datand de prin anul 1850. Printre cei inmormantati aici, oameni simpli, se afla si cativa soldati rusi, ale caror urme de haine si insemne ii asociaza Regimentului IV.

Ruinele ansamblului monahal de la Sfantul Sava, dezgropate deja, ar putea fi daramate, spre a continua lucrarile la parcarea subterana. Este posibil ca doar ruinele celor doua biserici, zidite una peste cealalta, la un interval mare de timp, sa fie conservate, spre pastrare.

Daca se hotaraste ca vestigiile sa fie conservate, parcarea din piata Universitatii va fi mai mica cu 30 de locuri. Metrorex are in plan constructia unei noi linii de metrou, care sa traverseze Bucurestiul, din Drumul Taberei pana in Pantelimon, trecand prin Piata Universitatii. Este vorba despre magistrala 5. Proiectantii trebuie sa decida daca vor muta lucrarile sau daca le vor face la o adancime mai mare.

Teodor Danalache

Manastirea si Academia Sfantul Sava - Bucuresti

11 Iunie 2012

Vizualizari: 10295

Voteaza:

0 / 5 din 0 voturi.

Comentarii (1)

  • Vasa NastaPostat la 2011-05-09 11:43

    Hristos a Inviat ! Va multumesc pentru acest minunat articol ! Bunul Dumnezeu sa va daruiasca sanatate si putere de munca ! Asa sa ne ajute Dumnezeu !Amin.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE