Biserica Flamanda din Bucuresti


Biserica Flamanda din Bucuresti

Biserica Flamanda, cu cele doua hramuri ale sale: Sf. Haralambie si Adormirea Maicii Domnului, face parte dintre lacasurile de cult ridicate in perioada fanariota (1711 - 1821 in Moldova si 1716-1821 in Muntenia), in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, in limita sudica a Bucurestiului din acea vreme. Prima sursa asupra istoricului Bisericii este pisania asezata deasupra usii de la intrare in anul 1871, dupa restaurarea generala a edificiului.

Pisania Bisericii Flamanda asezata deasupra usii de la intrare in anul 1871: "Doamne cel ce iubesti pe cel ce iubescu podoaba casei tale si miluiesti pre cei ce cunoscu locasurile Tale - Aceasta Sfanta Biserica ce sa praznueste hramul Sfanta Treime si Schimbarea la Fata din vechime a fostu schitisoru de lemnu alu Sfintei Mitropolii facut de Dimitrie dupa cumu in pisania veche s-a gasitu la anul 1766 - La anul 1782 s-a facut de zidu de Istrate Vel-Vornic si de Constantin Cretulescu - si la anul 1800 s-a ispravit de brasla croitorilor - si la anul 1869 s-a prefacut in zilele domnitorului al Romanilor Carol I, din venitul Sfintei Biserici si din ajutorul altor pravoslavnici crestini si cu osteneala epitropilor Ioan Dobrescu si Dimitrie Gheorghe si a preotilor duhovnicu Ioan, Ioan si Nicolae. Iar la anul 1871 s-au zugravit si s-au pardosit cu piatra si alte imbunatatiri ce se vadu intrinsa s-au facut prin staruinta si ajutorul d-lor enoriasi acestei Sf. Biserici."
 

          Biserica Flamanda din Bucuresti            Biserica Flamanda din Bucuresti

Pisania ne spune ca pe acest loc a fost un "schitisoru de lemnu", ridicat de unul Dimitrie in anul 766, inchinat Mitropoliei, ca metoh. Schitul a functionat scurta vreme, fiindca in anul 1782 s-a inceput constructia din zid a Bisericii actuale, ctitorie a fratilor Istrate Vel-Vornic si Constantin Cretulescu. Pisania ne mai spune ca informatiile cu privire la prima constructie au fost preluate dupa vechea Pisanie a Bisericii de lemn. Din textul Pisaniei, aflam de asemenea, ca zidirea Bisericii a intampinat multe greutati, lucrarile luand sfarsit abia in anul 1800, pe cheltuiala breslei croitorilor bucuresteni. In afara de Pisania amintita, sunt putine izvoarele care descriu acest monument de arta si acestea amintesc doar despre anumite avarii, reparatii, donatii si inzestrari ale Bisericii cu obiecte de cult. Chiar inainte de a fi terminata, la 17 septembrie 1794, in timpul unei furtuni, Biserica si-a pierdut acoperisul turlei. Mahalaua Flamanda, saraca in acea vreme, nu a putut face fata cheltuielilor decat cu ajutorul celor 100 taleri, acordati din fondul Visteriei de catre domnitorul Al. C-tin Moruzi (1793-1796).
 

          Biserica Flamanda din Bucuresti            Biserica Flamanda din Bucuresti  

Se pare ca in secolul al XIX-lea starea materiala a Bisericii Flamanda s-a imbunatatit, datorita prosperitatii mahalalei aurite, vase din jur si a breslei croitorilor, care o patronau, impodobind-o cu icoane de argint sfinte, cruci, carti de cult si alte sfinte odoare. La sfarsitul secolului al XIX-lea, desi populatia orasului era in crestere, cifra credinciosilor Bisericii Flamanda abia atingea 150 persoane, incat statul era nevoit sa-i acorde o subventie de 3000 lei. Greutatile materiale intampinate de Biserica de-a lungul timpului, cu 2-3 preoti slujitori si cu enoriasi putini si saraci, au determinat pe contemporani sa o numeasca a "saracilor", "saraca" sau "flamanda". Traditia locala spune ca numele Bisericii ar fi in stransa legatura cu menirea acelui "schitisoru de lemnu alu Sfintei Mitropolii", ridicat de acel Dimitrie in anul 1766. Pentru ca slujbele Marilor Sarbatori de la Mitropolie sa nu fie tulburate de nerabdarea celor saraci si flamanzi, care asteptau sa primeasca ofrande si pomeni, slujitorii au hotarat ca acestia sa astepte la Schitul cel din vale, unde urmau sa primeasca cele spre mangaiere si indestulare. Practica aceasta va fi continuata si dupa ridicarea din piatra a Bisericii (1782-1800), care exista si astazi, cu numele de Biserica Flamanda.

          Biserica Flamanda din Bucuresti            Biserica Flamanda din Bucuresti

Biserica are forma unei cruci cu un pronaos largit si alungit, cu absidele poliedrale in exterior, absida Sf. Altar avand trei muchii in exterior, si circulare in interior. Intre naos si pronaos plafonul este prevazut cu doua arcuri, dintre care unul mai lat, urcand pana la baza turlei de deasupra naosului, iar celalalt mai ingust, coborand mai jos decat primul. Turla naosului este deschisa, iar cea a pronaosului este inchisa cu o calota semisferica, sprijinita pe patru pandantive, pe arcurile si timpanele respective. In partea nordica, in zona pronaosului, se afla un turn care adaposteste scara spre clopotnita, avand de asemenea, o forma poliedrala in exterior. In partea de vest. vadit adaugit, se afla un pridvor decorat cu elemente neoclasice. In curte pe latura de sud, exista doua cruci votive din piatra si o lespede de mormant cu inscriptia stearsa, dar care pastreaza totusi vulturul muntean, ca decor. Biserica Flamanda este declarata monument istoric de arhitectura, figurand in Lista monumentelor de cultura (Cf. HCM Nr. 661/1955, cu Nr. 88 in Adresa DM1 cu nr. 10765/1971, transmisa Cancelariei Parohiei).
 

Biserica Flamanda din Bucuresti

Pictura Bisericii zidita din piatra intre anii 1782-1800 s-a facut in fresca, asa cum arata pictorul bisericesc Arhim. Sofian Boghiu in al sau "Deviz iconografic". Intrucat la Proscomidiar se pastreaza doua straturi suprapuse de pictura in fresca, reprezentand "Rastignirea", nu este exclus ca Biserica sa mai fi fost pictata in fresca inca o data pana in anul 1869, cand, dupa terminarea reparatiilor "in zilele domnitorului al Romanilor Carol I", s-a facut o noua pictura in ulei, in stil realist, de catre pictorul Stoenescu in anul 1871. In anul 1974 s-au executat incercari de curatire a picturii in ulei si totodata s-au facut sondaje pentru descoperirea picturii in fresca, aflata fragmentar sub pictura in ulei. Intrucat pictura in fresca de sub pictura in ulei, era destul de redusa, iar pictura in ulei intr-un grad avansat de deteriorare, s-a executat intre anii 1983 si 1987 o noua pictura in fresca in toata biserica, pastrandu-se cateva fragmente din fosta pictura in fresca si anume: in absidele naosului, pe bolta Sf. Altar si la Proscomidiar.
 

Biserica Flamanda din Bucuresti

Dupa cum rezulta din pisanie si din alte documente, hramul Bisericii a fost la inceput Sf. Treime si Schimbarea la Fata, iar acum Hramul principal este Sf. Haralambie si Adormirea Maicii Domnului. Nu sunt cunoscute nici data exacta si nici imprejurarile si motivele care au determinat aceasta schimbare. Oricum, la anul 1871, cand a fost asezata noua pisanie pe frontispiciul Bisericii, se praznuiau inca vechile hramuri. Dupa aceasta data, a fost ales, ca hram principal al Bisericii, Sf. Haralambie, unul dintre Sfintii mai mici, care nu este marcat in calendar cu cruce rosie. Alegerea aceasta poate fi in legatura directa cu imprejurarile nefericite prin care populatia bucuresteana si din tara a trecut, nu de putine ori, datorita unor calamitati napraznice, cum a fost ciuma din vremea lui Caragea, in anul 1813 si foametea din vremea Alex. C-tin Moruzi, in anul 1795. Urmarile dezastruoase ale unor astfel de calamitati, s-au intiparit adanc in memoria oamenilor, incat gandurile si nadejdile lor s-au indreptat in mod firesc spre ajutorul lui Dumnezeu, prin mijlocirea Sf. Haralambie, in al carui Acatist gasim invocatia "Bucura-te, izbavitorule de ciuma si de foamete" si alte rugaciuni pentru ajutor si ocrotire la vreme de calamitati si necazuri.
 

Biserica Flamanda din Bucuresti

In prezent. Complexul parohial ortodox cuprinde:

Biserica - monument istoric (sec. al XVIII-lea), cu hramurile: Sf. Mc. Haralambie (10 februarie) si Adormirea Maicii Domnului (15 august), ctitorie veche a boierilor Istrate vel-vornicul, Constantin Cretulescu, Mihail vel-logofatul, precum si a breslei croitorilor, restaurata dupa cutremurul din 1977 prin grija pr. Iulian Stoicescu, beneficiind de executia remarcabila a pictorului Grigore Popescu. Biserica s-a numit si "Biserica Maicii Domnului", atat pentru unul din hramuri, cat si pentru pastrarea la iconostas a icoanei "Kazanskaia" - mentionata de N. Iorga intre icoanele facatoare de minuni din Bucuresti.

          Biserica Flamanda din Bucuresti           Biserica Flamanda din Bucuresti

 

Casa parohiala mare - edificata in 1935, prin grija pr. Gheorghe Davidescu, contine in prezent: doua apartamente pentru preotii slujitori (la parter si la etajul 2), precum si un spatiu la dispozitia parohiei, situat la etajul 1, destinat activitatilor cu caracter administrativ si social - cultural. In prezent functioneaza aici o trapeza crestina, cu un puternic rol de intarire a relatiilor comunitare si implicare filantropica. In perspectiva, in acest spatiu, se va deschide un after-school ortodox, iar la demisol un club al comitetului parohial de tineret al parohiei.

Casa parohiala mica - resedinta epitropului actual al bisericii.

Epitropul parohiei este domnul Sabin Logofatu, care locuieste in casuta mica din curte (tel. 3366282).

Preotii care locuiesc in casa parohiala mare de langa Biserica si care asigura serviciile religioase, sunt: Pr. paroh Pestroiu David: tel. 3355085; 0723998961 (etaj 2), Pr.coslujitor Carlan Constantin: tel. 3374474; 0728727369 (parter).
 

Biserica Flamanda din Bucuresti

CTITORII SI INZESTRATORII PAROHIEI FLAMANDA:

Istrate Vel Vornicul, Constantin Cretulescu si Matei starostele breslei croitorilor - au zidit si reparat biserica, au donat imobile la adresele: Str. Olimpului nr. 17, str. Muzelor nr. 20 A, str. 11 Iunie nr. 31.

Hristache I. Dobrescu - a donat imobilul din str. Olimpului nr 60.

Gheorghe Carutasu - a donat imobilul din str. Olimpului nr. 18.

Marin Mihaiescu - a donat imobilul din str. Principatele Unite nr. 21.

Marghioala Ionescu a donat imobilul din str. Olimpului nr. 35.

artista Maria Wauvrina-Marinescu - a donat imobilul din str. Slobozia nr.40.

PAROHIA FLAMANDA - Str. Olimpului nr. 17

ARHIEPISCOPIA BUCURESTILOR

12 Iunie 2012

Vizualizari: 15842

Voteaza:

Biserica Flamanda din Bucuresti 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE