b. IERURGIILE

Sunt rugaciuni speciale care se fac de catre preoti si episcopi cu scopul de a curati, binecuvanta si sfinti pe om, natura inconjuratoare, bisericile, obiectele de cult, casele, cele casnice, roadele campului si toate lucrurile de care omul are nevoie in viata, pentru lauda lui Dumnezeu si mantuirea sufletului.

Este nevoie sa sfintim permanent natura inconjuratoare, pentru ca prin pacate zilnice omul isi intineaza inima, simturile, casa, mintea si trupul. Prin pacat isi tulbura intreaga familie, sotia, copiii, vecinii, lucrurile cu care se hraneste, animalele care il slujesc, deci totul.

De aceea, pentru a scoate pacatul din om si duhul diavolului, care cauta sa se faca stapan peste cel robit de patimi si peste intreaga zidire, omul trebuie sa alerge la Dumnezeu si la Biserica pentru a fi iertat de pacate si pentru a i se face rugaciuni speciale de sfintire si iertare.

Roadele ierurgiilor sunt urmatoarele:

¨ omul devine din nou vas al Duhului Sfant;

¨ patimile se linistesc;

¨ vrajmasii fug;

¨ bolile se vindeca;

¨ oamenii se intaresc in dreapta credinta si primesc binecuvantare si har.

Ierurgiile se deosebesc de Sfintele Taine prin aceea ca Tainele sunt intemeiate direct de Mantuitorul si sunt obligatorii pentru mantuirea omului, sfintind momentele principale din viata lui, pe cand ierurgiile sunt randuite de Biserica si sfintesc nu numai pe oameni, ci si natura inconjuratoare, nefiind obligatorii pentru mantuire, fiecare din credinciosi cerandu-le dupa credinta si nevoie.

Ierurgiile sunt de doua feluri:

1. Ierurgii care sfintesc persoanele.

2. Ierurgii care binecuvinteaza si sfintesc lucrurile si natura inconjuratoare de care are omul nevoie pe pamant.

1. Ierurgiile care sfintesc persoanele se impart in trei categorii:

a) Ierurgii sau rugaciuni in legatura cu nasterea omului:

- randuiala femeii dupa nastere;

- rugaciunea de punere a numelui pruncului;

- rugaciunile de imbisericire a femeii si a pruncului la 40 de zile dupa nastere.

b) Ierurgii care sfintesc viata omului pe pamant:

- rugaciuni pentru cei ce sunt sub blestem si sub juramant;

- rugaciuni de impacare a celor invrajbiti;

- rugaciuni pentru tot felul de boli la copii, tineri si batrani;

- molitfele Sfantului Vasile cel Mare si ale Sfantului Ioan Gura de Aur;

- randuiala rasoforului si a tunderii in monahism si slujba marelui si ingerescului chip (schivnicia).

c) Ierurgii care privesc sfarsitul omului pe pamant, cum sunt:

- randuiala pentru iesirea sufletului;

- slujba inmormantarii;

- rugaciunile de dezlegare a celor adormiti;

- randuiala citirii stalpilor la cei morti;

- randuiala pomenirii mortilor, la trei, la noua si la patruzeci de zile;

- randuiala parastaselor sau panahidelor pentru cei raposati.

2. Ierurgiile care binecuvanteaza si sfintesc lucrurile si natura inconjuratoare se impart si ele in trei categorii:

a) Ierurgii sau slujbe de sfintire a obiectelor de cult.

b) Ierurgii privind sfintirea apei (agheasma mica si agheasma mare de la Boboteaza) si a obiectelor legate de viata omului.

c) Ierurgii speciale. Amintim aici, in special pentru cei bolnavi, randuiala litaniilor, procesiuni in care au loc scoaterea pe camp si prin sate a sfintelor moaste si a icoanelor facatoare de minuni, pe timp de razboi, de seceta, de boli, cutremure si alte primejdii mari care ameninta viata oamenilor.

In continuare, ne vom indrepta atentia mai mult asupra ierurgiilor legate de restabilirea sanatatii. Cele mai importante rugaciuni de vindecare se citesc la Sfantul Maslu. Apoi sunt molitfele Sfantului Vasile cel Mare, in numar de trei, molitfele Sfantului Ioan Gura de Aur, in numar de patru, rugaciunile la Sfintele Moaste si icoanele facatoare de minuni si multe alte rugaciuni de sanatate ce se afla in Molitfelnic.

Molitfele Sfantului Vasile cel Mare

Molitfele Sfantului Vasile cel Mare si ale Sfantului Ioan Gura de Aur numite si exorcisme sunt cele mai puternice rugaciuni impotriva duhurilor necurate din oameni si case.

Ele se citesc numai de preoti si duhovnici batrani care au viata curata si sunt mari postitori si care au dezlegare de la duhovnicii lor sa le citeasca, caci daca le citesc preoti tineri, fara post si viata cat mai curata, diavolii chinuiesc mai tare pe cei bolnavi si nu ies din oameni, ba uneori se razbuna cu mari ispite asupra celor care au citit molitfele.

Moliftele de izgonire a diavolilor din oameni si chiar din animale se citesc numai in zile de post, mai ales la miezul noptii in biserica, in fata icoanelor facatoare de minuni sau langa racla cu moaste ale sfintilor. Atat preotul care le citeste cat si cei bolnavi de duhuri necurate impreuna cu rudele si insotitorii lor trebuie sa tina post negru cel putin o zi si o noapte, uneori chiar trei zile.

Cand bolnavii posedati de duhuri rele nu se vindeca, se va face spovedania generala a celor bolnavi si a rudelor lor, ca nu cumva cineva dintre ei sa fi facut pacate grele si sa fi ramas nespovedite.

Apoi se repeta molitfele Sfantului Vasile cel Mare de trei ori la miezul noptii, cu cate o zi pana la trei zile de post negru. Dupa putin timp bolnavul trebuie sa fie dus la Sfintele Moaste si la Icoanele facatoare de minuni din tara ca sa i se citeasca si acolo molitfele Sfantului Vasile cel Mare.

Rugaciunile la Sfintele Moaste si Icoanele facatoare de minuni

Cinstim moastele sfintilor pentru ca ele sunt pline de har si vindecatoare de boli, fiind bine mirositoare si nestricacioase, pentru viata sfanta si curata pe care au dus-o sfintii inaintea lui Dumnezeu.

Bolnavii care se vor ruga cu credinta, cerand ajutor sfintilor inaintea cinstitelor moaste, primesc har, sanatate si cele de folos.

Din Noul Testament aflam ca numai atingerea de umbra si hainele Sfintilor Apostoli vindeca pe cei bolnavi.

De asemenea, cinstim Sfintele Icoane pentru ca ele reprezinta chipul Mantuitorului intrupat, chipul Maicii Domnului cu Pruncul Iisus in brate, care se roaga neincetat pentru noi, si chipul Sfintilor care au purtat in ei pe Dumnezeu si s-au jertfit pentru Hristos pe pamant, iar in cer se roaga pentru toata lumea.

Icoanele se sfintesc de Biserica si unele sunt facatoare de minuni, primind har deosebit in ele, atat pentru rugaciunile sfintilor respectivi, cat si pentru credinta si lacrimile credinciosilor care le cer ajutor.

In trecut, se obisnuia ca dupa trei Sfinte Masluri, daca bolnavii nu se ameliorau din cauza unor pacate grele, sa fie indrumati pe la Sfintele Moaste si la Icoanele facatoare de minuni. Altii mergeau la preoti si duhovnici harismatici cu viata deosebita si se usurau de suferintele lor. Iar cei care aveau de la Dumnezeu un canon mai greu de indeplinit, rabdau boala cu barbatie pana la moarte si ajungeau la o inalta traire duhovniceasca. Ba, unii dintre ei, desi suferinzi, dobandeau harul vindecarii si alinau suferintele altor bolnavi, spre lauda lui Dumnezeu, iar pe ei nu se tamaduiau.

In Vietile Sfintilor si in scrierile patristice citim despre multe minuni si vindecari de boli. Unii vindecau bolnavii prin rugaciune si punerea mainilor pe capul lor, mai ales preotii. Altii atingeau bolnavii cu hainele lor si cu Sfanta Cruce si ii tamaduiau. Altii ii vindecau prin atingerea de Sfintele Icoane si prin stropire cu agheasma. Iar cei mai multi, stiind ca oamenii se imbolnavesc din cauza pacatelor lor si ale parintilor copiilor pana la al 4-lea neam, posteau si se rugau impreuna cu bolnavii si rudele lor, un anumit timp. Apoi ii dezlegau de pacate prin spovedanie, le faceau Sfantul Maslu si bolnavii se vindecau pe masura credintei si a pocaintei lor. Iar cei care nu paraseau pacatele de moarte, nu se vindecau sau se imbolnaveau mai greu.

Un parinte sfant, simtind cu duhul ca a fost adusa o femeie bolnava la poarta manastirii, a trimis ucenicul sa-i spuna: "Femeie, parasesti pacatul cutare ca sa te vindeci sau te intorci acasa nevindecata". Dupa ce bolnava s-a cait de pacatul ei ascuns si l-a marturisit, cuviosul a zis ucenicului: "Intrucat femeia si-a marturisit pacatul si a fagaduit ca nu-l mai face, ia haina mea si toiagul si te atinge de trupul ei si se va vindeca si la suflet si la trup" si s-a intors sanatoasa la casa ei.

Sfantul Grigorie Decapolitul, ale carui Sfinte Moaste se afla in Manastirea Bistrita din judetul Valcea, facea numeroase minuni de vindecare. Odata, a venit la el un crestin bolnav si-l ruga sa-l vindece. Dar cuviosul nu voia. Atunci el a intrat pe ascuns in chilia Sfantului si s-a culcat in patul lui si indata s-a facut sanatos.

Moastele Sfintei Parascheva de la Iasi, de asemenea au facut si fac nenumarate minuni de vindecare. O femeie bolnava a fost consultata de medici si acestia i-au diagnosticat un cancer. Inainte de internare pentru operatie, s-a inchinat la racla Sfintei Parascheva si a citit cu lacrimi Acatistul ei, ca sa scape cu bine. Dupa internare, la ultima consultatie inainte de operatie, a fost gasita sanatoasa si s-a intors acasa, multumind lui Dumnezeu.

La moastele Sfantului Mc. Ioan cel Nou de la Suceava s-au vindecat nenumarati bolnavi. In anul 1975 s-a vindecat aici un profesor care avea mainile paralizate, in urma iradierii din laboratorul in care lucra.

La moastele Sfantului Calinic de la Cernica s-au vindecat multi crestini bolnavi de tot felul de boli, printre care si o copila nascuta oarba.

Apa sfintita in Biserica Ortodoxa

Apa este elementul cel mai insemnat pentru toate creaturile.

Crestinii, in general, si bolnavii, in special, trebuie sa consume apa sfintita. In felul acesta se vor impartasi de energiile necreate ale Duhului Sfant ce exista in compunerea ei.

Sfintirea apei inseamna aducerea ei la starea initiala, asa cum o crease Dumnezeu la inceput, cand era apa vie, sfanta si nealterabila. Dar, dupa caderea omului in pacat, a inceput alterarea si pierderea calitatii de apa vie.

Preotul nu face decat sa-i redea apei actuale, ale carei molecule se misca dezordonat (miscarea Browniana), nealterabilitatea - stare in care miscarea moleculelor este ordonata si ritmica. In acest sens, putem afirma din nou cu toata convingerea ca sfintitii liturghisitori ai Bisericii noastre ortodoxe, prin Sfintele Taine si Ierurgiile pe care le savarsesc, sfintesc materia prin harul Duhului Sfant.

Sfintirea apei, in Biserica noastra, se realizeaza in patru feluri:

1. Primul fel de sfintire a apei este chiar la nastere.

Copilul, stim ca se naste cu pacatul stramosesc, deci, este necurat. De aceea, Biserica a randuit ca moasa copilului sa vina la biserica cu un vas cu apa, pe care o va sfinti preotul. Cu aceasta apa se spala pruncul in albie, se stropeste si se da sa inghita putin. Se procedeaza astfel pentru a nu trai pruncul fara sa se impartaseasca de harul lui Dumnezeu, prin aceasta apa sfintita, pana la botezul lui, cand se impartaseste pe deplin cu Hristos.

2. O a doua sfintire a apei se face la savarsirea Tainei Sfantului Botez. Deci, cand se boteaza pruncul, se sfinteste mai intai apa din cristelnita si dupa aceea se boteaza pruncul in apa sfintita.

3. Cea de-a treia sfintire a apei este Agheasma Mica sau Sfestania. Aceasta se face ori de cate ori este nevoie. De obicei in fiecare luna. Cu aceasta apa se stropeste casa, lucrurile din casa, gospodaria, animalele, oamenii bolnavi, ogoarele, masinile si, in general, toate dependintele omenesti, fara deosebire. Apa care ramane de la sfintire, se pune intr-un vas la un loc curat si se ia in fiecare dimineata pe nemancate dupa anafura, cand suntem curati trupeste si sufleteste si ne-am implinit rugaciunile diminetii. Copiilor le este recomandata in fiecare dimineata.

Bolnavii mai pot fi stropiti si cu Agheasma Mica de la Izvorul Tamaduirii, sarbatoare ce este asezata in calendar dupa Sfintele Pasti, in vinerea din Saptamana Luminata.

4. A patra sfintire a apei se numeste Agheasma Mare si se sfinteste o singura data pe an, la Boboteaza (Botezul Domnului), 6 ianuarie. Se consuma de la 6 ianuarie pana la 14 ianuarie, dimineata pe nemancate. Dupa aceea, in tot cursul anului aceasta Agheasma Mare se pastreaza intr-o sticla la loc curat si nu se consuma decat atunci cand omul posteste si nu mananca nimic toata ziua, pana la 4-5 dupa-amiaza si este spovedit, dupa care se ia anafura.

Fiecare crestin trebuie sa aiba in casa sa, in sticle curate, la un loc curat, cele doua feluri de apa sfintita: Agheasma Mare si Agheasma Mica. De asemenea, trebuie sa mai aiba anafura (paine sfintita) si ulei sfintit de la Sfantul Maslu. Astfel, dimineata, dupa ce ne sculam, ne spalam, ne imbracam, ne inchinam si spunem rugaciunile diminetii, luam o bucatica de anafura, inghitim de trei ori Agheasma Mica si ne ungem pe frunte in semnul Sfintei Cruci cu untdelemn sfintit la Sfantul Maslu.

Tot legat de modul de folosinta al apei sfintite dorim sa mai adaugam:

- oricine poate consuma apa sfintita cu conditia sa nu manance si sa nu bea nimic dupa orele 24, adica miezul noptii, pentru ca ziua urmatoare sa o incepem cu harul lui Dumnezeu, ce se afla in aceasta apa sfintita;

- pentru cei casatoriti, conditia principala pe care trebuie sa o indeplineasca pentru a consuma apa sfintita este "curatenia trupeasca";

- elevii si studentii pot sa bea dimineata, inainte de masa, si sa se stropeasca pe frunte si pe hainele de pe ei, pentru a le lumina Dumnezeu mintea, pentru a le darui intelegere si pricepere;

- se poate stropi prin casa atunci cand se crede de cuviinta (suspect de farmece, descantece, vrajitorii sau alte lucrari diavolesti);

- celor bolnavi, apa sfintita le este de mare trebuinta: sa o bea pe nemancate; sa-si stropeasca hainele de pe ei si ranile sau locurile dureroase;

- grajdul animalelor se poate stropi in fiecare luna cu apa sfintita dar mai ales cand apar diferite boli la animale sau pasari;

- gradinile si tarinile este foarte indicat sa se stropeasca cu apa sfintita atat la semanat si recoltat, cat si la aparitia daunatorilor sau altor boli;

- masinile si orice utilaj cu care lucram, de asemenea sa se stropeasca cu apa sfintita impotriva accidentelor;

- femeile pot folosi apa sfintita numai in perioada de curatenie.

Prin impartasirea in fiecare zi cu aceste elemente sfintite, cu credinta, cu rugaciune si cu post, se dobandeste sanatate trupeasca si sufleteasca, se intareste credinta, se sfinteste tot ce tine de casele oamenilor si se alunga diavolii, teama, frica de moarte, visele rele si orice primejdie. Acea zi este binecuvantata de Dumnezeu.