III. IMUNOTERAPIA TRUPEASCA SI SUFLETEASCA

• « Inapoi
• Inainte »

Omul, creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, este o fiinta duala, alcatuita din trup si suflet.

Sufletului omenesc Creatorul i-a daruit haina de lumina a Duhului Sfant (revedeti anexa 1), ca sa-l protejeze din toate directiile de lumea nevazuta a raului.

La randul sau, trupul a fost inzestrat cu o arma nemaipomenita - IMUNITATEA.

Sistemul imunitar este cel care tine sub control permanent organismul uman. Ordinea pe care o impune sistemul imunitar in sistemul fizic este asemanatoare ordinii eterne, care guverneaza intreg universul pentru a-i sluji omului, ca acesta, la randul lui, sa lucreze in vederea indeplinirii scopului sau ultim - mantuirea.

Imunitatea este vistieria sanatatii noastre, pe care o primim in dar inca din momentul zamislirii. Ea poate fi mai bogata la unele persoane si mai saraca la altele, in functie de cum parintii si inaintasii nostri, pana la a patra generatie, au stiut sa respecte legile armoniei universale.

In acest sens, citim la Iesire: "... Eu, Domnul Dumnezeul tau, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc pe copii pentru vina parintilor ce ma urasc pe Mine, pana la al treilea si al patrulea neam,

Si Ma milostivesc pana la al miilea neam, catre cei ce Ma iubesc si pazesc poruncile Mele". (IESIREA 20, 5, 6; 34, 7; Deuteronom 5, 9; Psalmi 36, 28; 108, 13; Isaia 14, 21; 13, 16; Ieremia 32, 18; Numerii 14, 18; Iov 5, 4; 21, 19)

Asadar, din aceste marturii ale Sfintei Scripturi, putem intelege de ce copiii se nasc cu deficite imunitare si din ce pricina sufera, nevinovati, ispasind pacatele parintilor.

Datele cercetatorilor din ultimii ani ne aduc la cunostinta ca omenirea are 30 - 34% indivizi subminati mintal; bolile ating 80% din oameni, iar restul de 20% ii cara in spate, muncind si pentru ei. Concluzia este surprinzatoare: atat timp cat 80% din oameni sunt bolnavi, societatea insasi este bolnava.

Pe tot parcursul vietii pamantesti, in functie de legalitatea activitatilor sale in fata proniei ceresti, omul poate influenta in sens pozitiv sau negativ activitatea sistemului imunitar. De aceea, imunologia este o specialitate controversata unde 2+2=4 de obicei, dar nu de putine ori 3 sau 5, in functie de cum individul uman reuseste sa tina in inima sa energiile harice necreate ale Duhului Sfant, ce izvorasc din Sfanta Treime, sustinand tainic atat sistemul imunitar, cat si viata sufleteasca a omului (revedeti anexa 1).

"De n-ar zidi Domnul casa, in zadar s-ar osteni cei ce o zidesc; de n-ar pazi Domnul cetatea, in zadar ar priveghea cel ce o pazeste.

In zadar va sculati dis-de-dimineata, in zadar va culcati tarziu voi care mancati painea durerii, daca nu v-ar da Domnul somn, iubiti ai Sai". (Ps.126, 1, 2); casa si cetatea, dupa talcuirea data de Sfintii Parinti, reprezinta omul, ca zidire dumnezeiasca.

Ca urmare a acestui fapt, vom aborda problematica terapiei imunitare pe cele doua directii mentionate chiar in titlul acestui capitol.

A. IMUNOTERAPIA TRUPEASCA

Evaluarile oamenilor de stiinta sustin ca omul ar trebui sa traiasca aproximativ 150 de ani, daca s-ar naste cu un sistem imuno-formator puternic si intr-un mediu lipsit de agresori, lucru ce a fost practic posibil la primele generatii de oameni.

Agresorii care nu mai fac posibila aceasta longevitate se impart in patru categorii:

1. Fizici: traumatismele, iradiatiile, frigul, caldura, particulele de praf din mine, lenea sau munca istovitoare, foamea sau supraalimentatia etc.

2. Chimici: substantele toxice din mediul inconjurator poluat, alcoolul, tutunul, drogurile, alimentele alterate etc.

3. Microbiologici: bacterii, virusuri, paraziti etc. Acesti microbi sunt invizibili pentru ochiul liber si se vad numai cu microscopul. Ei ne inconjoara din toate partile si patrund in organism pe nestiute.

4. Psihici: stress-ul etc.

In continuare, ne vom canaliza atentia catre agresorii microbiologici, pentru ca lupta impotriva lor s-a putut face tarziu, dupa anul 1880, de catre Pasteur si urmasii lui, cand s-au inventat vaccinurile, substantele antiseptice, sterilizarea prin fierbere si sub presiune.

Agresorii microbiologici formeaza 4 grupe, care se instaleaza in organismul uman la 4 ore de la nastere:

a) Agresori nepatologi: acesti microbi nepatogeni se mai numesc si "comensabili", caci traiesc in simbioza cu organismul, ajutand la formarea vitaminelor si la digestia normala, fiziologica, prelungind viata catre 100 de ani.

b) Agresori cu patogenitate slaba-latenta: virusuri, bacterii: herpes, stafilococ alb, candida etc.

c) Agresori cu patogenitate medie: grupul asa numitilor "microbi oportunisti" cu virulenta (inmultire) si toxicitate medie, cantonati in organism de la nastere si tinuti "in sah" de un sistem imunoformator destul de puternic, dar care devin activi si periculosi cand acesta este blocat de agresorii fizici, chimici si psihici, ducand de foarte multe ori la moarte prin septicemie (generalizare). Ei sunt: streptococul, piocianicul, virusul poliomielitic etc.

d) Agresorii foarte patogenici: virusul variolic, bacilii tifici, difterici, holerici etc., care au produs epidemii nimicitoare de populatii din localitati si regiuni intinse.

Lumea invizibila a microbilor este impartita si grupata in genuri, familii, specii etc. dupa anumite caracteristici care le apropie.

Prin restrangerea caracterelor populatiei din lumea invizibila, s-a ajuns la notiunea de specie, dealtfel ca si in lumea plantelor si animalelor. Restrangerea a continuat, ducand astfel la notiunea de "tulpina" sau "suse" dupa francezi. Pe scurt, stafilococul de la Popescu nu este identic cu cel de la Ionescu.

Pentru a avea clara notiunea de imunitate, sa ne inchipuim fiinta ca o cetate. Zidul cetatii il reprezinta pielea, mucoasele. Soldatii sunt reprezentati de leucocite, macrofage, imunoglobuline etc.

Soldatii alearga sa astupe sparturile din zid facute de agresori. Cu cat soldatii sunt mai numerosi, mai puternici, mai ageri si mai bine dotati cu arme specifice contra agresorilor, cu atat astupa mai repede gaurile facute de acestia.

De obicei, atacurile agresorilor microbiologici sunt precedate de "salve de artilerie, bombardamente aeriene" ale agresorilor fizici si chimici.

E bine sa retinem, in acest sens, exemplul ca alcoolul, imbatand omul, blocheaza reflexele, dar, in acelasi timp, imbata si leucocitele care devin lenese, iar miscarile browniene si emiterea de pseudopode pentru fagogitarea microbilor sunt aproape paralizate.

Organismul, in care patrunde un microb patogen, se apara producand substante biologice organice corespunzatoare "ca o stanta" la substantele biologice ale microbului pentru neutralizarea si distrugerea lui. Astfel, substantele biologice organice de aparare au fost numite "ANTICORPI", iar microbii care le dau nastere "ANTIGENE".

Deci, simplist, pentru intelegerea de catre omul de rand, imunitatea este puterea de a nu-i lasa pe agresorii patogeni sa invadeze organismul si, atunci cand totusi au patruns, sa-i blocheze, sa-i neutralizeze si, in final, sa-i distruga. Aceasta aparare prin imunitate este naturala, mostenita de la parinti, actioneaza "non stop" de la nastere pana la moarte si cu cat parintii au fost mai sanatosi, cu atat ea este mai puternica. Odata cu uzura si imbatranirea, puterea imunitara slabeste, se epuizeaza, iar organismul este omorat de agresori.

Pentru o mai buna intelegere, sa ne inchipuim ca sistemul imunoformator care produce soldatii reprezinta zestrea parintilor lasata copilului, sa zicem de 10.000 lei, din care sa cheltuiasca zilnic 1 leu pentru intretinere (cheltuieli de aparare), zestre care-i va ajunge pana la adanci batranete.

Cu cat zestrea este mai mica, agresorii mai multi si rai, cheltuielile de aparare mai mari, cu atat mai repede depozitul de bani din banca scade, in final dispare si, odata cu el, si omul.

Asa se explica de ce foarte multi oameni mor pana la 40 de ani, cand peste masura, beau, fumeaza, mananca dulciuri si grasimi prajite, duc o viata destrabalata. Agresorii fizici si chimici favorizeaza dezvoltarea agresorilor microbieni, producand boli cronice infectioase, autoimune si tumorale.

Oamenii invatati si dotati cu spirit de observatie au reusit sa invete lumea cum sa se apere de agresorii fizici si chimici care, in majoritatea lor, sunt vizibili. Acestia au obtinut la bolnavi o vindecare prin metode fizice sau chimice, deblocand sistemul imunoformator, obtinand o imunitate paraimunologica.

Problema foarte grea si de lunga durata a fost cercetarea lumii invizibile, care produce epidemiile devastatoare. De-a lungul vremurilor, prin inaintarea in cunoastere, descoperiri si tehnologii noi, omul a reusit sa produca in mod artificial imunitate prin vaccinare, eradicand epidemiile nimicitoare. Imunitatea este obtinuta prin intrebuintarea corpilor microbieni-antigene, care dau nastere in organism la anticorpi, proces biologic asemanator celui natural, conducand la o imunizare imunologica, spre deosebire de imunizarea paraimunologica, mai mult fizico-chimica.

1. Imunitatea artificiala este activa cand se introduc in organism corpi sau toxine microbiene (antigene), care dau nastere la anticorpi. Aceasta imunizare este activa, pentru ca organismul este solicitat sa se apere fabricand el insusi anticorpi.

2. Imunitatea artificiala este pasiva cand se introduce ser de la un bolnav care a trecut prin boala respectiva (este imunizat - are anticorpi in exces), unui om la care agresorul a patruns in organism: vaccinarea artificiala contra tifosului exantematic sau seroterapia antidifterica, tetanica etc, anticorpi straini.

Timpul scurs de la patrunderea agresorului in organism si pana la declansarea simptomelor de boala este mai scurt decat cel al anticorpilor aparuti dupa vaccinarea activa. Acest inconvenient, care aduce multa suferinta si scaderea temporara a capacitatii de munca a omului, a inceput sa fie inlaturat acum 30 de ani, cand a avut loc prima administrare a autovaccinului celulomicrobian total in bolile infectioase cronice si autoimune, inclusiv in boala canceroasa, de doctorul roman Constantin Gh. Bacanu, microbiolog, imunolog si medic de laborator la Institutul de seruri si vaccinuri "I. Cantacuzino".

Dorim, in continuare, sa aducem la cunostinta semenilor datele cercetarilor din acesti ani, astfel ca oamenii sa se lamureasca mai cu seama asupra acestei crunte boli (cancerul), care a luat o amploare de epidemie, sa inteleaga imunitatea preventiva si cea curativa, care capata din ce in ce mai mare greutate si importanta, si sa-si insuseasca metodele pentru pastrarea sanatatii mostenite de la parinti.

Astfel, oamenii trebuie sa invete cum se prepara autovaccinul, cum se administreaza, trecand prin etapele vindecarii clinice, paraclinice, microbiologice, imunologice si, corolarul acestora, vindecarea psihica.

In anul 1998, la Ioanina, in Grecia, in cadrul celui de-al XXV-lea Simpozion al Saptamanii Medicale Balcanice, a fost prezentata lucrarea ce a purtat titlul: Aspecte imunologice, profilactice si terapeutice ale autovaccinului celulomicrobian total complex ca factor principal si prioritar in tratamentul afectiunilor tumorale, la 30 de ani de la administrare.

Metoda a fost folosita atat in tratamentul tumorilor, cat si in alte afectiuni virale sau microbiene.

Plecand de la redescoperirea si confirmarea superioritatii principiului terapeutic dacic de acum 3000 de ani, prin tratarea intregului organism, imunologul roman s-a adresat intregului amintit de Platon in scrierile sale, realizand autovaccinul celulomicrobian total complex (A.V.C.M.T.C.).

In cei 30 de ani de cercetare privind administrarea AVCMTC in patologia majoritatii specialitatilor medicale, a reusit sa redescopere limbajul sacru al trupului, cu care viata s-a aparat de la aparitia ei pe pamant si care, impreuna cu o conduita spirituala bazata pe poruncile lui Hristos, vor duce societatea romana la stadiul sanatatii depline.

Pentru a intelege mai bine rezultatele terapiei, vom pleca de la unul din numeroasele exemple privind vindecarea, din istoria biblica a Vechiului Testament: atunci cand poporul Israelit a grait impotriva lui Dumnezeu si a lui Moise. La acel timp, Domnul a trimis asupra poporului serpi veninosi, care ii muscau, murind multime de popor din fiii lui Israel. Indurerat, poporul a venit la Moise si i-a zis: "Am gresit graind impotriva Domnului si impotriva ta; roaga-te Domnului, ca sa departeze serpii de la noi". Si s-a rugat Moise Domnului pentru popor.

Iar Domnul a zis catre Moise: "Fa-ti un sarpe de arama si-l pune pe un stalp; si de va musca sarpele pe vreun om, tot cel muscat care se va uita la el, va trai".

Si a facut Moise un sarpe de arama si l-a pus pe un stalp, si cand un sarpe musca pe vreun om, acesta privea la sarpele de arama si traia.

Vindecarea minunata, dupa talcuirea data de Sfintii Parinti, survine:

- in urma ascultarii poporului Israelit de proorocul Moise;

- prin pocainta facuta de popor fata de Dumnezeu;

- cu puterea sarpelui de arama atarnat pe stalp de catre Moise, ce era o inchipuire a lemnului Sfintei Cruci, prin care a fost biruit diavolul prin jertfa Mantuitorului.

Pentru medicina, acest episod biblic da o rezolvare controversei din imunologie cand 2 + 2 poate da 3 sau 5. Exemplul amintit este relevant pentru ca, in prima etapa a neascultarii poporului de legea Dumnezeiasca, 2 + 2 = 3, ceea ce ne face sa intelegem ca sistemul imunoformator al celor muscati nu putea face fata agresiunii veninului, iar cand poporul a intrat din nou sub ascultarea poruncilor divine, 2 + 2 = 5. In acest caz fericit, se observa clar ca sistemul imunitar a fost intarit miraculos de energiile harice necreate ale Duhului Sfant ce izvorasc din Sfanta Treime.

De asemenea, invazia serpilor, aparuta ca din senin, este asemanatoare epidemiilor devastatoare care au venit asupra popoarelor, toate fiind scoase din visteriile lui Dumnezeu pentru necredinta zidirii sale.

Revenind la problema autoimunizarii, taina vindecarii de atunci se repeta parca si acum in cazurile celor care au reusit sa-si regaseasca sanatatea prin autovaccinul celulomicrobian total complex (AVCMTC).

Serpii amintiti in episodul biblic sunt acum microbii bolnavului reprezentati de virusuri, bacterii, micete, protozoare, paraziti, toxine, antigene, celule patologice.

In esenta, ei sunt colectati din toate cavitatile organismului, inglobati intr-o suspensie de 5 gr.% inactiva 4 zile la rand, la 100°C, dupa metoda Tindall modificata sau/si ultrasonare si administrata pe gura 0,15 cc/Kg. corp fractionata, dupa procedeul Besredka sau/si prin grataj pe piele.

Sistemul imunitar al bolnavului are acum posibilitatea ca pe acesti microbi inglobati in AVCMTC sa-i decodifice, sa-i studieze mai usor si sa-si creeze arma specifica, cu care sa fie in masura sa-i neutralizeze si sa-i distruga. (vezi anexa 3)

AVCMTC are 2 indicatii:

1. Profilactica:

- Prin indepartarea agresorilor microbiologici latenti slab patogeni, organismul devenind mai rezistent la imbolnaviri;

- Ridica stacheta imunitatii prenatale la femeile insarcinate, rezultand copii normali si foarte sanatosi.

2. Terapeutica, prin care se obtin:

- vindecarea clinica - disparitia simptomelor de boala;

- vindecarea paraclinica - analizele de laborator revin la parametri normali;

- vindecarea microbiologica - se inlatura agresorii microbieni;

- vindecarea imunologica - se inlatura recidivele, imunitatea se instaleaza in ani de zile;

- vindecarea psihica - corolarul celor 4 vindecari anterioare, psihicul revenind la normal (inlaturarea starilor agresive si a starilor de indolenta).

Aceste vaccinari, active sau artificiale, amplifica imunitatea organismului prin producerea de anticorpi; este strict imunologica specifica, spre deosebire de imunitatea paraimunologica, obtinuta dupa administrarea de medicamente sau procedee fizico-chimice, cand nu se produc anticorpi, ci numai debarasarea de agresori, imunitatea revenind la potenta normala anterioara, neamplificata, sau in cel mai bun caz la o imunitate nespecifica.

In decursul celor 30 de ani de la administrarea AVCMTC, rezultatele au fost excelente, atunci cand sistemul imunoformator nu era epuizat, iar agresorii fizico-chimici au fost indepartati.

Rapiditatea cu care vindecarea se produce in cele 5 cazuri descrise, de la cateva saptamani la cativa ani, a depins de varsta (copiii s-au vindecat repede), de vechimea bolii (din cauza sclerozei, tesuturile infectate sunt prost irigate).

• « Inapoi
• Inainte »