Incercarile si ispitele

Incercarile si ispitele Mareste imaginea.


Incercarile si ispitele


Sensul suferintelor

Oamenii s-au plans mereu de diferite suferinte si nenorociri, si boli. Aproape toti se plang si de conditii grele. Si nu trebuie sa ne miram de aceasta.

Viata prezenta nu este altceva decat pregatirea pentru cea viitoare. Precum va petrece cineva viata prezenta, asemenea va primi rasplata in viata viitoare: fie fericita, fie nefericita.

Toti crestinii, indeosebi cei drept credinciosi, doresc sa mosteneasca rasplata fericita in viata viitoare. Iar pentru aflarea acesteia e necesar sa rabdam diferite suferinte si boli, potrivit celor spuse in cuvantul lui Dumnezeu: "Prin multe suferinte se cuvine sa intram in Imparatia Cerului".

Oamenii se impart in drepti si pacatosi, insa nici unii si nici altii nu sunt slobozi de diferite suferinte sau boli, precum ni se spune in psalmi: "Multe suferinte celor drepti; multe rani celor pacatosi".

Sfantul David ii instiinteaza pe primii sa nu descurajeze, asigurandu-ne ca Domnul ii va izbavi de toate suferintele, iar pe ceilalti, adica pe pacatosi, ii instiinteaza sa nu deznadajduiasca. Daca cel pacatos va alerga cu credinta si nadejde la Domnul, va primi milostivire si iertare de pacate.

Domnul Atotbun le trimite celor drepti diferite suferinte, in primul rand ca sa nu slabeasca in nevointele evlaviei si, lenevindu-se, sa nu devieze in latura opusa si sa nu piara. In al doilea rand, Domnul le trimite celor drepti diferite suferinte pentru ca prin acestea ei sa se purifice cu totul de pacate si patimi si sa primeasca rasplata in veacul viitor.

Asupra celor pacatosi, Domnul aduce diferite nenorociri si boli pentru a-i atrage la pocainta, precum spune El insusi in Evanghelie: "N-am venit sa-i chem la pocainta pe cei drepti, ci pe cei pacatosi; si iarasi: "Pocaiti-va, ca s-a apropiat imparatia Cerului"; si prin proorocul Isaia vorbeste: "Veniti sa ne judecam. De vor fi pacatele voastre cum e carmazul, ca zapada le voi albi, si de vor fi ca purpura, ca lana alba le voi face" (Isaia I, 18).

Si tuturor in general, atat celor drepti cat si celor pacatosi, Domnul le spune: "Veniti la Mine toti cei osteniti si impovarati, si Eu va voi odihni, luati jugul Meu asupra voastra, si invatati de la Mine, ca sunt bland si smerit cu inima, si veti gasi odihna sufletelor voastre", si iarasi: "In rabdarea voastra va veti castiga sufletele voastre. Cel ce va rabda pana la sfarsit, acela se va mantui".

Intariti-va cu credinta si nadejde in milostivirea lui Dumnezeu. Cel care a creat o astfel de lume este puternic sa indrepte si lucrurile dumneavoastra.

Cine se va lauda ca nu regreta greselile din trecut? Insa pentru aceste greseli noi insine rabdam suferinte vremelnice, pentru a ne izbavi de suferintele vesnice, precum oranduieste pentru noi Domnul Cel purtator de grija, aducand diverse ispite pentru purificarea noastra si spre invatatura duhovniceasca, pentru a trezi in noi credinta experimentata si vie, si nadejde nerusinata, dupa cum marturiseste apostolul Pavel, spunand: "Suferinta da nastere la rabdare, rabdarea la nadejde, iar nadejdea nu va rusina".

De aceea urati sugestiile rele ale vrajmasului nevazut, care dupa cuvintele Sfantului Apostol Pavel "ca un leu umbla racnind, cautand pe cine sa inghita" fie prin pacat, fie prin tristete fara masura si deznadejde.

Insa puternic este Domnul sa va apere de atacurile vrajmasului, precum si de acele neplaceri care va tulbura si va ingreuiaza sufletul.

Cum sa procedam in suferinte

Imi ceri parerea despre serviciul la care vrea sa se angajeze fiul tau. Opinia mea este urmatoarea: cu toate ca acest serviciu nu este bun, trandavia este insa si mai rea; mai bine sa fii angajat si sa fii preocupat cu ceva, decat sa-ti petreci timpul in trandavie.

Il salut intru Domnul pe umilul A. I. Ii este util sa apeleze la tamaduitorul Pantelimon si la Preacuviosul Moise Ugrin; iar in problema cu cambiile false ii este folositor sa apeleze la Sfantul Nicolae, Sfantul Mucenic Foca si Ioan Ostasul. Raul o ia totdeauna inainte, insa nu invinge, decat doar prin ingaduinta Domnului, si atunci spre folosul nostru duhovnicesc si spre incercarea rabdarii crestine.

Nu in zadar este spus in Scriptura: "Prin multe suferinte se cuvine sa intram in Imparatia Cerului"; si "Dusmanii omului sunt casnicii lui". Domnul Atotbun sa ne izbaveasca de vrajmasii vazuti si nevazuti si sa ne dea rabdare si barbatie spre lupta si suportarea tuturor suferintelor si jignirilor.

Pentru ca sa postesti poti merge si la Lavra; se pare insa ca nu e necesar. Se poate posti si la Moscova si sa te spovedesti. Asa va fi mai simplu. De fapt, vezi si tu singura, dupa mine insa n-are importanta. Oricui te-ai spovedi, sa marturisesti sincer ce vei gasi dupa ultima spovedanie ca apasa greu sau usor pe constiinta. Daca din pricina uitarii iti vei aminti ceva nemarturisit din viata ce a trecut, si aceasta trebuie sa o marturisesti.

Sa nu crezi ca ai renuntat la Domnul prin faptul ca locuind intr-o casa luterana iti era rusine sa te rogi lui Dumnezeu, asa precum te rugai de obicei. Marturiseste si aceasta cu invinuire de sine inaintea lui Dumnezeu si a duhovnicului, insa nu te tulbura pana la deznadejde. Pentru viitor in astfel de cazuri, daca iti este incomod sa te rogi in exterior, atunci macar in gand cheama mai des mila si ajutorul lui Dumnezeu, straduindu-te sa-ti amintesti mereu atotprezenta lui Dumnezeu.

De asemenea, trebuie sa te straduiesti ca macar seara si dimineata, la culcare si la scularea din somn, sa te rogi lui Dumnezeu si in chip vazut. Inchinaciunile nefacute pot fi implinite la o alta ora si intr-o alta zi si chiar peste un an. Duhovnicului trebuie sa-i spui cand le vei termina de facut sau ca le faci. Pace tie si copiilor tai!

Prin pronia lui Dumnezeu

In scrisoare ti-ai exprimat gandul si principala dorinta, ca nimic altceva nu-i doresti lui N, decat mantuirea sufletului. Daca e asa, atunci nu te intrista mult de situatia lui exterioara actuala, in toate demna de intristare, nearanjata si grea. Insa aceasta, cu ingaduinta lui Dumnezeu, i s-a trimis spre folos duhovnicesc, pentru ca sa se priveasca din toate partile si sa inteleaga desertaciunea vietii prezente si, sa nu se dedea, dupa exemplul altora, acestei desertaciuni, mangaierilor si placerilor rapid trecatoare.

Cand ne gandim fie la mantuirea noastra, fie la mantuirea apropiatilor nostri, trebuie sa tinem minte cu tarie ca "prin multe suferinte se cuvine sa intram in Imparatia Cerului", precum ne invata Cuvantul lui Dumnezeu; si cuvantul apostolic: "Pe cel pe care-l iubeste Dumnezeu, il pedepseste".

Straduieste-te sa tii toate acestea in minte si roaga-te mai des astfel: "Doamne! Tu unul pe toate le stii, pe toate le poti, si vrei ca toti sa se mantuiasca si la cunostinta adevarului sa vina. Intelepteste-l pe fiul meu prin cunoasterea adevarului Tau si a voii Tale sfinte, si intareste-l sa umble pe calea poruncilor Tale, iar pe mine pacatoasa, miluieste-ma!"

Daca vei face astfel, vei primi usurare in suferinta ta si impreuna ii vom acorda ajutor duhovnicesc fiului tau.

Il salut intru Domnul pe umilul N., ii doresc din inima rabdare si sa suporte cu bunavointa si folos sufletesc pierderea bunei sale sotii; cu credinta si nadejde si devotament sa se incredinteze Proniei lui Dumnezeu. Puternic este Dumnezeu sa oranduiasca pentru el si in continuare tot ce e bun si mantuitor, precum si pentru copiii sai orfani, dupa sfanta Sa voie, ca un Parinte al orfanilor, dupa cele spuse in cuvantul lui Dumnezeu.

Va doresc Dvs. impreuna cu micutii sa intrati in noul an cu noi puteri si noua vitejie spre rabdarea suferintelor si neplacerilor care se abat, ele nu se imputineaza pentru cei care doresc sa se mantuiasca si fericirea vesnica sa mosteneasca. Nemincinoase sunt cuvintele Apostolului, ca toti cei care voiesc sa vietuiasca cu evlavie vor fi prigoniti.

O! daca ne-ar da Domnul statornicie si tarie sa privim cu ochii duhovnicesti fara incetare si cu credinta spre rasplata de Sus, am vedea usor si fara tulburare cursul intamplarilor pamantesti, folosul si pierderile, cele placute si neplacute, dupa cum sta scris: "Celor ce iubesc pe Dumnezeu toate le sunt spre bine".

Tristetea

Tristetea, dupa marturia lui Marcu Ascetul, este o cruce duhovniceasca, trimisa noua spre curatirea de greselile din trecut.

Tristetea provine si din alte cauze: din cauza iubirii de sine jignite sau din cauza a ceva ce nu se intampla precum vrem noi; de asemenea si din cauza infumurarii, cand omul vede ca cei egali lui se bucura de avantaje; in urma unor evenimente neplacute, prin care se incearca credinta noastra in Pronia lui Dumnezeu si nadejdea in milostivirea si ajutorul Sau atotputernic. Iar credinta si nadejdea adeseori ne sunt saracacioase, din care pricina ne si chinuim.

Examinati cu atentie, daca nu aveti cumva pricini pamantesti (ca tristetea va chinuie), si nu saraceste oare credinta si nadejdea in Pronia atotbuna a lui Dumnezeu? Apostolul a spus: "Credincios este Dumnezeu, caci nu va ingadui sa fiti ispititi mai presus de puterile voastre; ci odata cu ispita va aduce si izbavirea", adica izbavirea de suferinte si ispite.

Daca nu veti gasi la dumneavoastra astfel de pricini, atunci sa rabdati aceasta tristete si durerea ca pe o cruce duhovniceasca, si veti primi mila lui Dumnezeu si mangaiere la timpul randuit dupa voia lui Dumnezeu, si nu dupa considerentele noastre.

Drept ajutor pentru izbavirea de tristetea nemasurata va sfatuiesc sa cititi scrisorile Sfantului Ioan Gura de Aur catre Olimpiada. La lectura atenta a acestor scrisori veti vedea, in primul rand, ca tristetea si mahnirea sunt amestecate, provenind prin viclenia vrajmasului din cauze aparent bune.

In al doilea rand, veti vedea cat de rea si daunatoare este o astfel de tristete, ca dreptul lui Dumnezeu, in pofida obiceiului tuturor sfintilor, a fost nevoit sa o laude si sa o mangaie pe ucenica sa, pentru ca macar intr-un oarecare chip sa imprastie intunericul tristetii sufletesti si sa o fure din mrejele vrajmasului viclean; si pentru aceasta a depus un efort marit, in pofida faptului ca era intemnitat si extrem de bolnav trupeste, suferind in plus si alte neajunsuri.

Daca veti reusi sa aplicati la situatia dumneavoastra tcele scrise acolo, mare folos sufletesc veti primi.

Aceasta e una dintre crucile duhovnicesti grele, care se dau celor care vor sa se mantuiasca, iar uneori si celor care nu vor. Tristetea dumneavoastra este compusa din incomoditati, care va inconjoara si va impiedica sa impliniti cele dorite, insa daca am sti, dupa cum se spune in Pateric, ce mahnire au dupa moarte cei care n-au primit milostivirea lui Dumnezeu, atunci ati purta cu bucurie orice greutate a vremii de fata, fie ea exterioara sau interioara. Daca pentru orice lucru trebuie sa ne rugam lui Dumnezeu: "Fie voia Ta", atunci aceasta priveste cu atat mai mult viata noastra proprie, care ne este daruita pentru dobandirea mantuirii vesnice.

Daca insa cineva nu se increde in voia lui Dumnezeu, ci isi ingaduie unele dorinte aparent bune, atunci el va cadea uneori in descurajare si nerabdare, pentru a caror evitare ne sfatuieste Avva Dorotei a cugeta astfel: "Vreau precum va fi". Va plangeti de tristete si mahnire!

O asemenea stare a sufletului poate avea doua cauze diferite, care uneori sunt amestecate intre ele.

Tristetea care provine din cauze duhovnicesti este numita de Apostol foarte folositoare, insa tristetea lumeasca care provine din cauze lumesti este extrem de daunatoare. Dupa cuvintele Apostolului, ea duce nu doar la moartea sufleteasca, ci uneori chiar si la moartea trupeasca, daca omul este coplesit de ea, renuntand la nadejdea in Dumnezeu.

Tristetea lumeasca este provocata de trei cauze: "pofta trupului, pofta ochilor si trufia vietii", care nu sunt de la Dumnezeu, ci de la cugetul lumii acesteia. Aceste trei cauze dau nastere cauzei amestecate, daca omul nu se va ridica cu tarie impotriva celor dintai, ci priveste inapoi, vazand pe cei ce iubesc lumea, care sunt, parelnic, fericiti.

Cauza amestecata a tristetii o mareste si ravna fara intelepciune (nepotrivita varstei) pentru lucrurile duhovnicesti, atunci cand omul nu se poate pazi in limitele smereniei, ci inclina spre zavistie.

Apostolul Iacov scrie: "unde este pizma si zavistie, acolo este neoranduiala si orice lucru rau. Iar intelepciunea cea de sus intai este curata, apoi pasnica, ingaduitoare, ascultatoare, plina de mila si de roade bune, neindoielnica si nefatarnica". Neindoielnica, inseamna ca nu osandeste. Cei ce se considera ca pot si inteleg mai mult, sunt mai inclinati spre osandire (judecarea aproapelui).

Iata eu, putin inteleptul, fiind atras de dorinta de a-i fi de folos aproapelui, uitand de propria-mi pacatosenie, v-am aratat pricinile care aduc intristarea sufleteasca, insa aceasta nu spre demascare, ci dorindu-va din inima izbavire de tristetea nesuferita care va otraveste viata.

Examinati singura si intelegeti, din ce cauza are loc chinul dumneavoastra si, chemand cu smerenie si credinta ajutorul lui Dumnezeu, straduiti-va dupa masura puterilor sa indepartati prilejurile si cauzele.

Da! E nevoie de multa rabdare si intelegere pentru a ne izbavi de prapastie, unde, dintr-o parte te ispiteste iubirea de lume vicleana si greutatile trupului, iar din alta parte, ravna fara intelepciune, care duce pana la zavistie. Si toate acestea te lipsesc de pacea sufleteasca, te mahnesc, te chinuie, te tulbura.

Doamne, ajuta-ne! Apara, mantuieste si miluieste! Miluieste-ne pe noi, caci neputinciosi suntem! Vrajmasul care ne lupta este crud si uraste binele, umbla racnind ca un leu care cauta pe cine sa inghita; insa sa se desfiinteze ispitele lui.

Tulburarea

Tulburarea, indiferent de cauzele aparent bune ale provenientei ei, este cea mai daunatoare ispita pentru suflet, de aceea trebuie sa fie considerate nedrepte si neadevarate acele cauze si prilejuri care o starnesc.

Daca Domnul Atotbun se ingrijeste pentru folosul nostru sufletesc si mantuirea noastra mai mult decat noi insine, atunci se cuvine sa ne cautam scaparea de gandurile care ne tulbura la bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, caci prin grija noastra nepotrivita, prin temerea si frica necuvioasa nu putem face nimic.

Vom trai atat timp cat ne va darui Datatorul de viata, care ia viata si invie, raneste si tamaduieste, pe toate le aranjeaza cu intelepciunea Sa, dupa unicul bine, spre cele folositoare si mantuitoare.

Nu trebuie sa uitam cuvantul evanghelic: "Vai noua cand ne vorbesc de bine toti oamenii".

Zavistia

Imi scrieti ca, vazandu-va mai rau decat altii, inclinati spre zavistie. Indreptati acest simtamant in alta directie si veti primi folos. A se vedea pe sine mai rau decat ceilalti serveste drept inceput smereniei, aceasta numai daca omul se va invinui pentru amestecul sentimentelor si gandurilor potrivnice si se va stradui sa respinga acest amestec daunator sufletului. Daca veti lasa loc in sufletul vostru sa se instaureze smerenia, atunci veti primi linistire si mangaiere in purtarea diferitelor poveri sufletesti.

De asemenea, nu are rost sa-i invidiati nici pe cei indestulati in cele din afara. Avem in fata ochilor exemple, ca aceia care au bogatii nu se bucura de pace sufleteasca. Pentru aceasta nu e nevoie de bogatie exterioara, ci de nadejdea puternica in Dumnezeu. Daca v-ar fi fost de folos aceasta indestulare, atunci Dumnezeu v-ar fi trimis si bogatie.

Insa se pare ca nu va este utila. In acelasi timp trebuie spus ca uneori oamenii, din cauza propriei neatentii, intamplate candva in trecut, sunt supusi mai apoi unor incercari dificile. In acest caz trebuie sa ne inarmam impotriva tulburarii cu defaimarea de sine, si cu ajutorul lui Dumnezeu omul se va linisti.

Nu trebuie sa ne indreptatim intr-o astfel de situatie cu binele pe care l-am facut, pazind in minte legea duhovniceasca: "Facand un bine cuiva, asteapta pentru aceasta ispitire cu suferinta".

Despre dezradacinarea invidiei

Vom discuta despre invidie, aratand cat de rea si daunatoare sufletului este aceasta patima. Imparatul Irod, batran neputincios in varsta de saptezeci de ani, auzind ca s-a nascut Hristos, noul imparat israelitean, s-a aprins de invidia care l-a orbit si i-a impietrit inima intr-o asa masura, incat a hotarat sa ucida in regiunea Betleem pana la paisprezece mii de prunci, pentru ca impreuna cu ei sa-l omoare si pe Hristos care S-a nascut.

Insa invidiosul Irod nu l-a ucis pe Hristos, ci si-a pierdut pentru totdeauna sufletul, iar pruncii ucisi de catre el vor petrece fericiti pentru vesnicie in camarile ceresti ale mucenicilor, in timp ce el are sa se chinuie pentru vesnicie in gheena.

Trebuie sa ne straduim in tot chipul sa ne impotrivim invidiei si sa distrugem aceasta patima inca de la inceputul ei, pentru ca cei coplesiti de invidie procedeaza in actiunile lor aproape asemanator lui Irod.

Sa ne silim sa avem dragoste si bunavointa fata de toti, atat fata de cei ce ne iubesc, cat si fata de cei care nu ne iubesc, fata de cei binevoitori si fata de cei nebinevoitori. Nu in zadar spune cuvantul lui Dumnezeu: "Dumnezeu este dragoste, iar cel ce petrece in dragoste, in Dumnezeu petrece, si Dumnezeu este in el". Amin!

Ingamfarea si infumurarea

Mandria si increderea prea mare in sine (infumurarea) te tulbura uneori foarte mult. Fereste-te de aceste patimi rele.

Din exemplul Sfantului imparat David se vede ca mandria si infumurarea sunt mai rele decat desfranarea si omorul. Ultimele l-au adus pe prooroc la smerenie si pocainta, primele l-au dus la cadere, precum spune el intr-unui dintre psalmi: "in veac, nu ma voi clatina in veac". Dupa cadere insa spune cu totul altceva: "Vierme sunt, iar nu om, rusine oamenilor".

Uneori te ataca gandurile mandriei si infumurarii; descriindu-ti starea ta, spui ca te asemeni unei cladiri distruse, fara geamuri si fara usi, s.a.m.d. Aceasta sa-ti amintesti atunci cand vor veni gandurile mandriei, si tie insati sa-ti spui: furata, distrusa, cu ce sa ma mandresc?

Mania

Spui ca, chiar daca numai uneori, te cuprinde indignarea si mania. Aceasta e o ispita de la vrajmas, care nu sufera atunci cand undeva s-a instaurat pacea si dragostea reciproca; indeosebi acolo unde oamenii se ingrijesc de rugaciune, tocmai in acel loc vrajmasul se straduieste sa aduca din ambele parti manie, care-i face pe om neputincios nu doar pentru rugaciune, ci si pentru orice lucru bun.

Deci, aveti grija de voi, chemand ajutorul atotputernic a lui Dumnezeu; inarmati-va impotriva uneltirilor diavolului, care cauta sa va tulbure sufleteste, si straduiti-va in tot chipul sa va infranati pornirile spre manie, purtand in minte cuvantul apostolic: "Sa aveti pace si sfintenie cu toti, fara de care nimeni nu va vedea pe Domnul".

Vei vedea din experienta cat de mare este puterea cuvintelor insuflate de Dumnezeu ale Psalmilor, care ard si alunga asemenea focului pe vrajmasi si cugetele lor rele.

Despre folosul citirii scrisorilor staretului

Descrieti situatia dumneavoastra plina de mahnire si dificila, si spuneti ca simtiti adeseori nevoia de indrumare si intarire duhovniceasca.

Va sfatuiesc sa faceti rost de cartea "Scrisorile fericitului intru amintire staret de la Optina, ieroschimonahul Macarie, catre persoane din lume". Nu ma indoiesc ca veti gasi in ele indrumare imbelsugata si mangaiere in suferintele dumneavoastra, precum si clarificarea nelamuririlor pe care le intalniti.

De la mine insumi va pot spune putine. La ora actuala, se pare ca mai mult decat alta data, cei care doresc sa vietuiasca cu evlavie sunt inconjurati de toate inco-moditatile si dificultatile.

Devine indeosebi dificil sa educi copiii in duh crestinesc si dupa pravilele Sfintei Biserici Ortodoxe.

Dupa toate aceste dificultati, ne ramane de facut un singur lucru: sa alergam la Domnul Dumnezeu, sa-I cerem cu sarguinta ajutor si inteleptire si apoi sa facem la randul nostru tot ceea ce ne este cu putinta, potrivit intelegerii noastre; pe toate celelalte sa le incredintam voii lui Dumnezeu si Proniei Sale, fara sa ne tulburam daca altii nu procedeaza asa precum am fi dorit noi.

Imi scrieti despre divergentele pe care le aveti cu sotul dumneavoastra referitor la unele lucruri. Uneori ii puteti spuneti linistita ceea ce veti gasi ca este de folos, si rugati-va cu sarguinta pentru el si pentru copiii dumneavoastra, ca Dumnezeu sa oranduiasca pentru ei cele de folos, precum El insusi stie.

Rabda insuccesele cu bucurie

Ne este totdeauna folositor si nu trebuie sa ne mahnim atunci cand avem insuccese; sa-I multumim lui Dumnezeu pentru faptul ca esecurile intalnite ne smeresc si oarecum involuntar ne fac sa alergam la El si sa-I cerem cu smerenie ajutorul si mijlocirea.

Iar cand vom proceda astfel, atunci se va implini si cu noi cuvantul sfantului psalmist David: "L-am pomenit pe Domnul si m-am veselit".

Treburile dumneavoastra merg oarecum, si spre ce sfarsit se indreapta? De fapt, oricum ar merge ele, sa nu treci pe langa cuvantul Scripturii care zice: "in rabdarea voastra va veti mantui sufletele voastre"; si "Cel ce va rabda pana la sfarsit, acela se va mantui".

"N-am venit", zice Domnul, "sa aduc pace pe pamant, ci sabie". Sfantul Ioan Scararul, talcuind aceste cuvinte, spune: "sa-i deosebesc pe cei iubitori de Dumnezeu de cei iubitori de lume, si pe cei iubitori de smerenie de cei iubitori de slava desarta".

Sfantul Iacov, fratele Domnului, scrie ca omul care nu este incercat este neiscusit. In paremiile Cuviosilor se citeste: "Ca aurul in cuptor i-ai incercat pe ei".

Incercarile sunt neplacute, insa folositoare; si nici n-avem cum sa ne ferim de ele, potrivit celor spuse: "In lume necazuri veti avea". Asadar, in toata lumea nu vei gasi un loc fara suferinta; peste tot vei ajunge la aceeasi concluzie, ca trebuie sa rabzi.

Alte mijloace de izbavire nu exista.

E adevarat, ca ceea ce e util arareori se identifica cu ceea ce e placut, si cel mai ades se intampla ca ceea ce nu-i placut aduce mai mult folos decat ceea ce-i placut; pentru ca din cauza a ceea ce-i placut oamenii uita repede de ei insisi. Si miere dulce daca mananci prea mult, vei vrea sa vomiti. Atunci va trebui sa te lecuiesti cu tinctura rece de pelin.

Nu in zadar Sfantul Apostol Pavel a scris: "Pe toate incercandu-le, tineti ce este bun". Iar un simplu proverb omenesc zice: "Insasi munca iti va arata cum trebuie sa actionezi".

Tine minte totdeauna si nu uita niciodata ca "cei ce vor voi sa vietuiasca cu evlavie vor fi prigoniti".

De cine? Se intelege ca in primul rand de ai sai, pe care vrajmasul ii atata, pentru a-i indeparta de pe calea evlaviei pe cei ce au binevoit sa mearga pe ea.

Totusi chiar daca suferintele, jignirile sunt grele, in schimb dulce este raiul si placuta este desfatarea vesnica intr-insul.

Primeste supararile cu bunavointa

Domnul Cel Atotbun sa te miluiasca pe tine si pe toti cei care impreuna cu tine vietuiesc. Si sa te ajute ca pe viitor sa nu pui atat de mult la inima suferintele si neplacerile intalnite, care mai ca te apropie de moarte.

Nu voi incerca sa te conving de bunavointa si marinimia cuvintelor Scripturii, ci iti voi spune doar un proverb al unui om vesel si binevoitor, care avea obiceiul sa spuna in astfel de cazuri: "Sidor si Karp locuiesc la Kolomna, iar nenorocirea cui nu i se intampla?". Si acest om, precum imi amintesc, in timpul multelor schimbari si rasturnari intamplate in viata sa a ramas totdeauna binevoitor si vesel.

Te-ai lasat cuprinsa definitiv si fara margini de tristete, astfel incat de cateva zile nu mai mananci deloc, incat si stomacul a inceput sa ti se usuce.

Acesta nu e un lucru intelept si potrivit cu voia lui Dumnezeu, sa te lasi cuprinsa de o astfel de tristete, cand avem porunca apostolica sa ne bucuram in diferite incercari, sa ne rugam neincetat, si pentru toate sa multumim.

Aceasta e voia lui Dumnezeu. Si trebuie sa urmam voii lui Dumnezeu, iar ceea ce ii e potrivnic sa lepadam si sa nu i ne supunem. ingerul pocaintei ii spune sfantului Herma, ca tristetea il jigneste pe Duhul Sfant si este nepotrivita robilor lui Dumnezeu, adica tristetea nepotrivita sau peste masura.

Iar tu te-ai saturat deja de tristete, e timpul sa o inlaturi si sa imbratisezi nadejdea cea buna. Chiar si simpla experienta marturiseste ca dupa o puternica furtuna in mare se aseaza o liniste adanca. Sa nadajduim deci, si sa asteptam sa ni se intample asemenea.

Ceea ce-ti spun, asculta, iar ceea ce-ti dau, mananca, in mod special acum.

Inarmeaza-te cu rabdare impotriva greutatilor care vin, tinand minte in acest timp cuvantul Domnului insusi: "In rabdarea voastra va veti mantui sufletele voastre" si "Cel ce va rabda pana la sfarsit, acela se va mantui". Si mai spune Domnul: "In lume necazuri veti avea". Si indiferent in care colt al lumii ar vietui omul, nu va putea sa evite suferintele, potrivit acestui cuvant al Domnului. De aceea nu te intrista, ci nadajduieste la mila lui Dumnezeu!

- Te felicit cu apropierea sarbatorii Bunei Vestiri a Maicii Domnului. Nu te lasa in chip lipsit de intelepciune cuprinsa de tristete, tinand minte cu tarie ca aceasta e incercarea ta cea mai importanta, prin care vrajmasul incearca sa otraveasca sufletul tau si sa astearna prin aceasta diferite piedici in calea ta.

Sfantul Ioan Scararul scrie ca tristetea nepotrivita si fara masura, si indeosebi cand este prea mare, face sufletul ca de fum, il innegreste. Si tu insati stii, ca precum fumul vazut face sa usture ochii, tot astfel si fumul nevazut din gand si intunericul tristetii dauneaza ochilor sufletesti.

Gandeste-te bine la aceasta si nu te lasa cuprinsa fara intelepciune de ispita tristetii.

Noi insine suntem cauza multor dificultati

Te plangi de viata grea. Scriptura vorbeste despre mangaierea ce va sa vina: "Fiecare va primi rasplata dupa lucrul sau". Insa avem multe dificultati si din pricina propriei noastre vanitati, care ne descurajeaza, care iubeste placerea si usuratatea, si ar dori sa mosteneasca usor imparatia lui Hristos, Care si pe cruce se ruga pentru cei care-L rastigneau. Noi uitam de toate acestea, si de aceea adeseori ne descurajam.

Straduieste-te sa rabzi... si Dumnezeu nu te va parasi.

Nu deznadajdui, si caieste-te

Nu exista pacat care sa poata birui milostivirea lui Dumnezeu, care vrea ca toti sa se mantuiasca si la cunostinta adevarului sa vina. De aceea indeparteaza deznadejdea ta neinteleapta si straduieste-te sa implinesti poruncile lui Dumnezeu; iar in cele in care vei gresi, caieste-te si indrepteaza-te.

Rabda toate suferintele care te cuprind, pazind cuvantul lui Dumnezeu: "In rabdarea voastra va veti mantui sufletele voastre" si "Cel ce va rabda pana la sfarsit, acela se va mantui". Nu tine manie impotriva casnicilor, ci roaga-te pentru ei si pentru toti cei care te urasc si te jignesc; si prin mila lui Dumnezeu te vei mantui.

Sinucigasii merg la fundul iadului, si greutatea tuturor pacatosilor ii apasa, iar chinurile lor sunt groaznice si nesfarsite.

Priveste exemplul sfintilor, cum rabdau ei pentru mantuire.

Poruncile evanghelice sunt date tuturor

Imi scrieti ca in lume vietuind si familie avand e foarte greu sa renunti la cele pamantesti. Intr-adevar, e greu. Insa poruncile evanghelice sunt adresate oamenilor care vietuiesc in lume; caci atunci cand s-au dat nu existau nici calugari, nici manastiri.

Toti crestinii trebuie sa tina minte cuvantul Domnului: "In lume necazuri veti avea"; de asemenea si cele spuse in Faptele Apostolilor: "Prin multe suferinte se cuvine sa intram in Imparatia Cerului". Nu se spune precis prin care anume, ci numai in general, "prin multe"; pentru ca fiecare om are suferintele sale, potrivit starii sale exterioare, oranduirii launtrice si neputintelor sufletesti.

In conformitate cu toate acestea unul e nevoit sa suporte un fel de suferinte, iar altul, un alt fel de suferinte, insa pentru toti Dumnezeu a asezat o singura regula generala: "In rabdarea voastra va veti mantui sufletele voastre" si "Cel ce va rabda pana la sfarsit, acela se va mantui".

Chemand asupra voastra tuturor si asupra intregii voastre familii pacea si milostivirea lui Dumnezeu, va doresc din inima de la Dumnezeu tot binele si intarire in suferintele voastre.

Tine nevointa launtrica

Tu insuti spui ca te ajuta foarte mult infranarea in vorbire. Sa raspunzi scurt, cuviincios si cu grija cu astfel de expresii: "Nu stiu ce sa va spun"; uneori: "Nu intra in atributiile mele"; alteori: "Aceasta nu ma priveste"; sau: "E mai presus de putinta mea", iar uneori sa raspunzi in tacere doar prin inchinaciune si sa treci cu vederea ca si cand n-ai auzit sau n-ai inteles.

Iar mai presus de acestea trebuie sa tinem sfatul Sfantului Isaac Sirul: "Sa ne straduim sa nu vedem rautatea omului". In aceasta stare e puritatea sufleteasca. Pe toti Domnul vrea sa-i salveze, sa-i intelepteasca si sa-i indrepte, pentru ca sa aiba smerenie si dragoste si nimeni sa nu se laude cu meritele sale, caci toti impreuna se salveaza prin harul lui Hristos.

Cu ajutorul lui Dumnezeu straduieste-te sa-ti oranduiesti lucrurile asa incat sa poti sa tii osteneala (nevointa) launtrica care, dupa cuvantul Apostolului, consta din patru parti: pe toate rabdati-le, totdeauna bucurati-va, rugati-va neincetat si multumiti pentru toate.

Aceasta e voia lui Dumnezeu. Trebuie sa incepem cu ultima, adica cu multumirea pentru toate. Inceputul bucuriei sta in a fi multumit cu situatia ta.

Despre discutiile cu fratele

Nu intra in discutii mari cu fratele tau. Dorind sa-i aduci un folos sufletesc, nu cumva sa te ranesti pe tine insuti.

Sa stiti ca prin intermediul fratelui vei fi nevoit sa asculti adancurile satanice, adica negarile nocive si indoielile vrajmasului, pe care acesta le-a nascocit de-a lungul a opt mii de ani. Vom avea oare putere sa le respingem? Si putem oare sa le ascultam fara de vatamare?

Sa-l sfatuiti pe fratele dumneavoastra un singur lucru: sa nu intre in disputa (controversa) cu nimeni cu privire la conceptele oamenilor din prezent care, fiind biruiti de placerile grosolane ale vietii trecatoare, vor sa-l invinuiasca pe Dumnezeu, cum ca de ce El nu i-a retinut de la rau contrar voii lor! Din aceasta cauza se si prefac ca nu inteleg de ce l-a facut Dumnezeu pe om cu voie libera.

Denunturile

Denunturile trebuie primite intr-un mod neutru: sa nu le dam prea mare crezare si sa nu le respingem cu totul, ci sa asteptam sa vedem cum vor arata faptele.

Nu trebuie nici ca prin alegerea noastra sa-i tulburam pe cei care slujesc, stiind ca Domnul l-a ales pe Iuda in randul Apostolilor, pentru tradarea caruia nimeni nu-l invinuieste nici pe primul, nici pe cei din urma.

Ne este de ajutor sa tinem minte sfatul proorocului David: "Descopera Domnului calea ta si nadajduieste in El si El va implini. Si va scoate ca lumina dreptatea ta si judecata ca lumina de amiaza" (Psalmul 36).

Zvonul

Cel care a daruit tuturor bucurie vesnica, sa potoleasca si mahnirea dumneavoastra trecatoare, referitoare la zvonul despre angajatii dumneavoastra care a fost clarificat.

Nu trebuie sa te superi imediat de aparitia acestui zvon, ci mai bine sa te straduiesti sa observi lucrurile atent si, cautandu-i pe cei vinovati, sa faci indreptarea. Zvonul acesta nu e ceva deosebit, nu e ceva rar intanit in lume!

Fiecare clasa de oameni are incercarile ei. Cat despre tine, trebuie sa cauti mangaiere in propria constiinta, in rabdare si rugaciune, crezand fara indoiala ca prin astfel de incercari se curatesc greselile noastre, care provin din pareri nedrepte si suspiciuni in privinta altora.

Cuviosul Marcu Ascetul scrie ca, in afara de aceste mijloace, adica de rabdare si rugaciune, este cu neputinta sa te izbavesti de greutatea ispitelor.

Sfantul Ambrozie de la Optina

Sfaturi pentru familia crestina, Editura Platytera

Cumpara cartea "Sfaturi pentru familia crestina"

 

08 August 2016

Vizualizari: 8893

Voteaza:

Incercarile si ispitele 5.00 / 5 din 2 voturi. 1 review utilizatori.

Comentarii (1)

  • Banica Valentin CatalinPostat la 2012-03-29 14:49

    Foarte frumos aceste cuvinte. Pace tie cititorule si tuturor credinciosilor !

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE