In legatura cu articolul intitulat Biserica Ortodoxa, o afacere scapata de sub controlul statului - postat pe site-ul postului de televiziune REALITATEA TV – in care se fac interpretari tendentioase si simpliste referitoare la veniturile care sustin activitatile multiple ale Bisericii Ortodoxe Romane, facem urmatoarele precizari:
1. In timpul regimului comunist din Romania, mentalitatea autoritatilor, regasita inclusiv la nivel legislativ, era ca Statul trebuie sa-si exercite indrumare, supraveghere si control asupra activitatii cultelor. Titlul articolului de pe site-ul REALITATEA TV creeaza impresia ca autorul are nostalgia controlului Statului asupra cultelor si a reducerii rolului acestora in societate, dupa modelul comunist.
Insa, actuala Constitutie a Romaniei prevede autonomia cultelor si cooperarea Statului cu acestea. Astfel, potrivit art.
2. Dupa aproape cincizeci de ani de comunism ateist, perioada in care a fost obligata sa-si diminueze drastic activitatea misionara, social-filantropica si cultural-educationala, incepand cu anul 1990, Biserica Ortodoxa Romana a avut posibilitatea sa-si implineasca misiunea in libertate si sa se implice in rezolvarea unora dintre problemele societatii romanesti contemporane. In acest sens, pentru sustinerea numeroaselor proiecte si programe pastoral-misionare, social-caritabile, cultural-educationale etc., pe langa contributiile benevole ale credinciosilor, darnicia unor sponsori si sprijinul financiar acordat de catre Stat, Biserica a trebuit sa identifice si alte surse de venit pentru sustinerea si dezvoltarea activitatilor din ce in ce mai numeroase, dupa principiul economicul sustine spiritualul, iar spiritualul sfinteste economicul cinstit si corect. Mentionam faptul ca Biserica Ortodoxa Romana, fiind autocefala, cu centrul de conducere in Romania, aparatoare a identitatii si unitatii nationale, spre deosebire de alte culte din Romania, nu este sustinuta financiar sau politic de vreo confesiune religiosa sau organizatie crestina din strainatate. Aceasta explica, in mare masura, si faptul de ce ea este permanent tinta atacurilor comandate din presa romaneasca.
Prin urmare, veniturile realizate de catre eparhiile Bisericii Ortodoxe Romane prin valorificarea resurselor proprii si desfasurarea unor activitati economice sustin o serie de activitati pastoral-spirituale, teologice, social-filantropice, cultural-educationale, parohii, manastiri si schituri sarace, precum si numeroase institutii bisericesti, majoritatea infiintate dupa 1990.
In ultimii 20 de ani, Biserica Ortodoxa Romana a avut posibilitatea de a infiinta asezaminte sociale si de a organiza o opera social-filantropica fara precedent la nivel national. Astfel, in prezent, in cuprinsul Patriarhiei Romane functioneaza 394 asezaminte social-filantropice, dintre care: 88 asezaminte pentru copii, 89 asezaminte pentru varstnici, 65 de centre pentru asistenta familiilor si persoanelor aflate in dificultate, 92 cantine si brutarii sociale, 25 centre medico-sociale si policlinici, 14 centre de diagnostic si tratament pentru persoane cu nevoi speciale, 6 centre pentru persoanele fara adapost, 4 centre pentru victimele violentei familiale si agresori, 2 centre pentru victimele traficului de persoane, 9 gradinite si centre educationale etc. De serviciile si proiectele sociale desfasurate in eparhii (335 programe sociale), in anul 2009 au beneficiat constant peste 629.000 de persoane aflate in dificultate.
In anul 2009, pentru sustinerea activitatilor social-filantropice si sprijinirea celor asistati si a sinistratilor, la nivelul Patriarhiei Romane, s-au cheltuit aproximativ 45.000.000 lei.
Asadar, „veniturile” Bisericii Ortodoxe Romane, provenite din contributiile credinciosilor, diferite activitati economice si partial de la bugetul de Stat nu sunt folosite pentru imbogatirea cuiva, ci pentru sustinerea institutiilor bisericesti si a numeroaselor activitati sociale si culturale pe care le desfasoara, intrucat considera ca este mai corect si mai demn sa se obtina bani din munca cinstita, decat din castiguri frauduloase si necuvenite. In acelasi timp, activitatile economice si administrativ-gospodaresti eficiente reprezinta si un model de educatie prin harnicie si darnicie. Numai astfel ne putem elibera de complexele de inferioritate, de lamentare ca suntem saraci si de invidiere a celor harnici si generosi. Cu alte cuvinte, pentru a iesi din criza de bani, este nevoie de dezvoltare economica. Deci, nu trebuie sa invidiem Biserica daca reuseste sa se organizeze mai bine, ci trebuie sa dezvoltam intreaga economie nationala cu responsabilitate maxima.
3. In ceea ce priveste Centrul de Presa BASILICA – format din Radio TRINITAS, Televiziunea TRINITAS, publicatiile Lumina (cotidian, saptamanal si alte publicatii lunare), Agentia de stiri BASILICA si Biroul de Presa – , acesta are caracter cultural-misionar, iar nu comercial. De aceea, in momentul alegerii denumirii acestuia, Preafericitul Parinte Patriarh Daniel a optat pentru definirea sa ca centru de presa, mai potrivita cu statutul, identitatea si scopurile sale, evitandu-se termenul de trust care, in general, are o conotatie comerciala.
Radio TRINITAS, Televiziunea TRINITAS si publicatiile LUMINA sunt sustinute financiar de catre Patriarhia Romana, Arhiepiscopia Bucurestilor, alte eparhii, protopopiate, parohii, manastiri si cativa sponsori dornici sa sprijine activitatile sociale si cultural-misionare ale Bisericii Ortodoxe Romane. Toate aceste contributii sunt inregistrate lunar in mod transparent si se regasesc in evidentele contabile atat ale fiecarei parohii sau eparhii, cat si ale radioului, televiziunii si cotidianului. Contributiile financiare astfel obtinute sunt folosite pentru sustinerea infrastructurii necesare bunei functionari a Centrului de Presa BASILICA, inclusiv pentru asigurarea salariilor foarte modeste ale angajatilor si colaboratorilor, pentru plata impozitelor si a contributiilor sociale. Spre deosebire de trustul de presa REALITATEA – CATAVENCU, asupra caruia, asa cum reiese din mass-media, planeaza suspiciuni de transparenta referitoare la actionariat si sursele de finantare. Centrul de presa BASILICA al Patriarhiei Romane manifesta totala transparenta in ce priveste sursele de sustinere inca din momentul infiintarii acestuia (octombrie 2007).
Cei care sprijina activitatea Centrului de Presa BASILICA sunt, totodata, si principalii beneficiari. Parohiile care sustin financiar activitatile radioului, televiziunii si ale cotidianului au sansa de a-si face cunoscute activitatile prin intermediul acestor mijloace de comunicare ale Patriarhiei Romane, activitati ignorate de obicei de presa comerciala. Centrul de Presa BASILICA vine si in sprijinul direct al activitatii preotilor parohi prin difuzarea de emisiuni si rubrici catehetice, de informare si edificare spirituala a credinciosilor ortodocsi romani din tara si din diaspora romana. Ca atare, etichetarea Patriarhiei Romane ca «mogul de presa» este nedreapta si jignitoare la adresa tuturor sustinatorilor Centrului de presa BASILICA.
4. Potrivit Sfintei Scripturi si invataturii Sfintilor Parinti, viata spirituala nu trebuie pusa in opozitie cu sau separata de administrarea corecta si eficienta a bunurilor bisericesti. De exemplu, Sfantul Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei († 379), nu a despartit niciodata Liturghia de filantropie, ci a folosit bunurile materiale pentru lucrari spirituale si social-filantropice, indemnand pe cei bogati sa fie darnici in sustinerea activitatilor Bisericii.
Faptul ca Biserica foloseste veniturile materiale pentru a sustine opera sa pastoral-misionara, social-filantropica si cultural-educationala etc., trebuie apreciat si promovat, nu criticat si invidiat. De exemplu, zilnic, prin intermediul posturilor de radio si televiziune Trinitas ale Patriarhiei Romane – mijloace de comunicare in masa cu impact misionar deosebit, sustinute financiar de catre parohii si manastiri, iar nu din publicitate contra cost – Sfanta Liturghie si slujba Vecerniei ajung in casele credinciosilor si contribuie la consolidarea comuniunii acestora cu Hristos si Biserica Sa. In acelasi timp, prezentarea si explicarea pericopei evanghelice si a apostolului zilei la radio Trinitas si cotidianul Ziarul Lumina ii ajuta pe credinciosi sa-si intareasca credinta si ii indeamna la fapte bune, nu la invrajbire partinica si sociala. Toate aceste programe mediatice ajuta mult activitatea pastoral-misionara a Bisericii si promoveaza lumina din oameni, motiv pentru care trebuie sustinute din punct de vedere financiar.
Ortodoxia nu opune spiritul si materia in inteles maniheist, ci face din materie epifania spiritului care sfinteste bunurile materiale ca fiind daruri divine ce trebuie cultivate spre slava lui Dumnezeu - Daruitorul si spre mantuirea oamenilor. Ca atare, adevarata Biserica nu acumuleaza bani sau bunuri materiale cu scopul imbogatirii, ci le transforma in mijloace de sustinere a lucrarii ei duhovnicesti spre binele societatii si mantuirea credinciosilor.
In concluzie, sunt ridicole fabulatiile si viziunea hiperbolica a autorului articolului postat pe site-ul REALITATEA TV in ceea ce priveste modul de organizare, functionare si de sustinere a activitatilor de catre Biserica Ortodoxa Romana. Autorul denota ignoranta privind autonomia financiara a unitatilor de cult ortodoxe (parohie, manastire, protoierie, eparhie, patriarhie) si urmareste invrajbirea relatiilor dintre Stat si Biserica pe fondul crizei economice si financiare actuale.
BIROUL DE PRESA AL PATRIARHIEI ROMANE.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.