Anton Pann - Catre iubitorii de muze

Anton Pann - Catre iubitorii de muze Mareste imaginea.

Ucenic al lui Petru Efesiu, Anton Pann este unul dintre stalpii muzicii bizantine romanesti. El a fost unul dintre cei care au “romanizat” muzica bizantina, adaptand-o la specificul limbii romane. Una dintre cele mai imporante lucrari ale sale a fost, fara indoiala, “Bazul teoretic si practic al Muzicii Bisericesti”. Din aceasta lucrare, aparuta in anul 1845 la Bucuresti, prezentam mai jos, in transcriere directa fara adaptare, prefata autorului, intitulata “Catre iubitorii de muze”.

Nu este mai greu decat a se apuca cineva a prefira pe toti istoricii lumii si a se sili a da o lamurita descoperire despre inceputul unui mestesug sau al altui lucru; precum, multi scriind despre Muzica si vrand ca sa'i descopere si sa'i arate inceputul si isvorul ei cel dintaiu, se incurca ratacindu-se prin haosul veacurilor batrane, fara a-i putea da de capataiu. Noi insa stim ca Muzica este in lume tot d'odata cu firea vietuitoare. Ea este insusi glasul si cuvantul care la insuflat Dumnezeu in om, pentru ca toata glasuirea si tot cuvantul este Melodie fireasca, si prin urmare tot cuvantatorul este Muzic, care din pornirea organului si lovirea aerului prin gatlej si nari isi rasuna glasul cu suisuri si pogorasuri si isi formeaza cuvantul mai puternic sau domol, umilit sau plangator, dupa simtul si patima trupului sau.

Un Muzic chibzuind cu bagare de seama va cunoaste, ca Melodia glasuita nu este decat plansocuvantare, cu care isi descrie cinevasi patimile sufletesti si trupesti, si asa izvorul si formarea muzicii fara indoiala trebue sa fi fost dela Adam, omul cel dintaiu; carele dupa gresala sa fiind izgonit din Raiu a avut destula materie de plansocuvantare (precum o descriu sfintii parinti in troparele Bisericesti), si carele cu plansocuvantare (poate) si'a descris jalea izgonirii inaintea fiilor si nepotilor sai. si acestia imitandu-i siau putut forma mai multe moduri de plansocuvantari, cu care apoi slavea pre Dumnezeu, isi savarsea rugaciunile catre dansul, isi descria patimile unul catre altul, isi impartasea bucuriile, isi pastea turmele, si cu un cuvant cu cantare se nastea si se ingropa; precum vedem si astazi, ca fara muzica nimic nu se savarsaste. Pentru ca cu Muzica toata varsta, toata viata si toata fapta se inpodobeste si se infrumuseteaza.

Ea tinerilor e placuta si potrivita prin desfatatoarea ei Melodie. Batranilor iarasi e bine priimita, pentru darurile si puterea ce izvoraste din intocmirea si frumusetea Melodii; caci prin transa se imblanzeste furia, se porneste mila, se incorajesc soldatii, de descriu patimile sufletesti si trupesti si in sfarsit vedem ca e legata cu viata omului, fie in sotietate fie in pustie. De aceia si dupa vremi cunoscand folosul ce sa facea prin puterea cantarii, si aflandu-se barbati iscusiti in stiinte au inceput a o mestesugi cu semne spre a o aduce la mai buna desavarsire.

Deci precum toate mestesugurile siau luat inceputul de la oamenii veacurilor batrane, si precum unii mai putin si altii mai mult au izbutit intransele, unii adica pe unele nascocindule, si altii pe altele nesavarsite aflandule, leau adus la mai buna desavarsire, si folosul din transele aratandu-l si celor lalti, le-au dat ca sa se gandeasca la a lor si mai buna desavarsire; asemenea si mestesugul cantarii la inceputul sau fiind foarte simplu si nesavarsit cu vreme si cu incetul, de unii unele semne aflandu-se, de altii altele adaogandu-se, si asupra tuturor semnelor reguli si canoane alcatuind au adus'o la mai buna desavarsire, si puindu-o in horul celorlalte stiinte o au numit Muzica (a).

si fiindca Muzica este gandirea oamenilor invatati (a) si un daru al veacurilor batrane, de aceea priiminduo Sfintii Parinti au asezat-o in Sfanta Biserica alui Hristos, si departand cantarea ce se facea prin Organe, ca o nepotrivita cu dumnezeestile inchinaciuni, cu multa sirguinta au intocmit ehurile (Glasurile) si le-au infrumusetat, si prin transele cu cuviinta ne savarsim rugaciunile catre Dumnezeu. Care ehuri alcatuite fiind cu semnele Muzicii, au ramas statornice si se cant neschimbate pana astazi.

Sa cade dar sa laudam geniul acelor barbati, carii au fost inceputul si aflarea mestesugului Muzicii: ca desi mai in urma multi sa lauda in mestesugul Muzicii, insa Muzica nu si'au dobandit vrednicia sau aflarea de la dansii, precum si'au inchipuit unii din cei ce nu stiu pricina lucrului, si mai vartos in veacul nostru; carii pentru ca au adaogat intransa sau au scazut in accent, si ca au putut forma vreo cantare cu destula neregulare, indata si'o iau asupra ca sant: Cucuzeli, Berecheti, Neon-patroni si altii; marginiti fiind in gandire se ingamfeaza in putina cunostinta si in scurta lor idee asupra mestesugului Muzicii, si asa nici pe altii nu pot folosi, nici pe sine nu sa invrednicesc de virtutea Muzicii.

Muzica cum am zis, fiind de sine cinstita, de imparati priimita; de domni inbratisata si de Biserica bine cuvantata, in vechime cati se indeletniceau la dansa si adaoga semne si o ingreuia; pentru ca nemultumindu-se numai cu semnele in care o afla fiecare se gandea cum mai mult sa o insufleteze si sa o innalte in zbor. si asa incepand sa o impaneze care de care mai mult atat ii ingreuiase aripile incat ramasese cu totul in nemiscare. Pentru ca vrand sa ramae tezurile (propozitiile) melodii Bisericesti neclintite sau nestramutate din izvodul lor cel din taiu, si sa nu poata adauga cineva altele, au nascocit niste semne, pe care le-au numit semne mari canonisite pentru fiecare Tez cate unul, care ajunsese sa se cante ca cu niste semne eroglifice; din acarora pricina pierzandu-se sau lepadandu-se si Tactul Melodii, nu'i mai ajungea omului toata viata ca sa o invete cu desavarsire.

Mai pre urma vazand ca Muzica se pierde si se cotropeste cu totul, ne mai putand sa o invete, din pricina ne inlesnirii, si cei mai multi multumindu-se a sti numai o ramura a ei din Practeca, incepura sa'i zmulga penele, ca pe niste netrebnice, si lasand numai a patra parte din transa, incepu Muzica a'si lua zborul ca sa ajunga la gradul ce i se cuvine, apropiindu-sa de cea Europeana, de care prea putin se deosibeste; pentru ca lepadand semnele cele mari si insufletindu-o cu Tact, doritorii o invata mai cu usurinta decat pe cea Europeana, atat numai ca aceasta mai are niste semne Vocale cam intr'o asemanare unele cu altele, ca si in Alfabetul Grecesc: i, n, v (ι, η, υ) sau o, ω, si cel ce nu cunoaste Ortografia lor nu stie care unde sa se intrebuinteze la compunere.

De aceea s-au si incercat unii ca sa schimbe scrierea Muzicii cu alte semne, dar le-au ramas ostenelele zadarnice, caci nimenea nu s-au luat dupa dansele, ci am ramas tot in semnele vechi; de si unii au inceput sa scrie cu Note Europene, precum s-au vazut tiparite in Greceste, insa numai pe Glas al Optulea sau al treilea, pentru ca, cu neputinta este a se acorda in Armonie toate Glasurile, si chiar in Simfonie scriindu-se pe Note se instreineaza insusirea lor cu totul, din pricina ca Europenii ca unii ce nu intrebuinteaza toate Modurile de Melodii nu au nici Scarile lor.

Drept aceia nici eu nu mam departat de semnele vechi, ci dupa mica mea putere mam sirguit a aduna, si a impreuna ideile mai multor scriitori, desavarsiti in acest mestesug; care cu intrebari si raspunsuri intocmindule, cu desvoltare arat toate regulile cerute, spre lesnicioasa si temeinica invatatura asupra Mestesugului Cantarilor Bisericesti, cum si Ortografia tuturor Tezurilor in compunerea Melodii; adaogand la sfarsitul Cartii si comparatia Notelor Europene cu semnele Muzicii noastre, dimpreuna cu sistema diapazonului.

De aceia, iubitilor, priimind cu dragoste de la mine aceia ce dupa puterea'mi am ostenit, de care si eu cu ajutorul lui Dumnezeu povatuindu-ma am inaintat, nu ne ingrijimi a va pune sirguinta intru invatatura regulilor asezate intr'acest Baz teoretic si practic, ci intampinanduva intru ne stramutatele definitii ale Muzicii aratativa fii adevarati ai Patrii si lucrati spre folosul neamului, ca nu numai in cele politicesti sa inflorim, ci si in cele Bisericesti sa inaintam, ca sa ne putem lauda intru toate.                                                                                                                                                                                                                                                                                       

.

22 Ianuarie 2013

Vizualizari: 1315

Voteaza:

Anton Pann - Catre iubitorii de muze 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE