Parintele Arsenie Papacioc

Parintele Arsenie Papacioc Mareste imaginea.

Preacuviosul Parinte Arhimandrit Arsenie Papacioc s-a nascut la 15 august anul 1914, in localitatea Misleanu, comuna Perieti, judetul Ialomita, fiind unul dintre cei mai mari si mai vestiti duhovnici romani. Din anul 1976, este duhovnicul Manastirii „Sfanta Maria” din Techirghiol, judetul Constanta. Parintele Papacioc a trecut prin puscariile comuniste unde a patimit alaturi de Parintele Iustin Parvu, Ioan Ianolide, Valeriu Gafencu, Nichifor Crainic, Mircea Vulcanescu si altii. A fost arestat si condamnat sub regimul maresalului Ion Antonescu, in anul 1941, pentru apartenenta la Miscarea Legionara. S-a calugarit in anul 1946, dupa eliberare și s-a nevoit la Manastirea Antim din Bucuresti pana in anul 1949.

Intre anii 1949-1950 a fost sculptor la Institul Biblic, iar in anul 1951 a devenit preot la Seminarul Monahal de la Manastirea Neamt. Intre anii 1952-1958 a fost preot la Manastirea Slatina. In vara anului 1958 a fost arestat din nou, pentru ca facea parte din grupul „Rugul Aprins”.

Condamnat la 20 de ani de munca silnica, a fost gratiat in anul 1964 de la inchisoarea Aiud. Considerat unul dintre cei mai importanti duhovnici ai Ortodoxiei, Parintele Arsenie Papacioc s-a nascut in anul 1914 ca al șaptelea copil al parintilor Vasile si Stanca. Casa parinteasca se afla in satul Misleanu, comuna Perieti din judetul Ialomita. Numele civil al parintelui Arsenie a fost Anghel. De mic, Anghel dovedeste o memorie bogata si o vie inteligenta, de multe ori fiind premiant cu coroana. Membru in cercul literar constituit in jurul revistei „Vraja”, tanarul Anghel Papacioc are aptitudini atat intelectuale, cat si fizice. La intrecerile interscolare, organizate in Bucuresti, obtine locul I la viteza si locul II la sarituri. Dupa varsta de douazeci de ani, Anghel, care avea o evlavie deosebita, a avut intentia de a intra ca frate la Manastirea Frasinei din judetul Valcea. Staretul manastirii, parintele Simeon, l-a refuzat spunandu-i: „Nu te pot primi, frate. Te vad ca esti nitel mai invatat si nu te pot pune la boi. Ce o sa zica fratii? Pe acesta il tii la cancelarie și pe noi ne pui la greu?“.

Nu a renuntat la gandul sau și a mers la Manastirea Cozia, unde a fost primit in obstea monahilor. Tot acolo primeste ascultarea de paraclisier si preda educatia civica elevilor. Deoarece vorbea copiilor despre Iisus Hristos, comunistii din Ramnicu Valcea i-au interzis sa mai propovaduiasca celor mici invatatura creștina. A fost nevoit sa paraseasca manastirea și s-a retras la o mosie pe care calugarii de la Cozia o aveau aproape de Caracal. Acolo a ramas un an și jumatate, de unde a fost luat de parintele Gherasim Iscu, staretul Manastirii Tismana. Acesta l-a ascuns la Ciclovina. Mitropolitul de atunci al Olteniei, IPS Parinte Firmilian Marin, a aflat insa de cel care statea la Cioclovina si i-a propus postul de spiritual al Seminarului Teologic.

Securitatea insa nu a aprobat acest gest al mitropolitului si fratele Anghel a ajuns la Manastirea Sihastria. Acolo a fost calugarit, la slujba participand parintele Sofian Boghiu, parintele Benedict Ghius, iar nas de calugarie a fost Parintele Petroniu Tanase (trecut si el la cele vesnice in 23.02.2011, dupa ce in 31.01.2011 s-a nascut in vesnicele locasuri fiul sau duhovnicesc – Arhiepiscopul, Mitropolitul si Carturarul Bartolomeu Valeriu Anania). Dupa ce a primit preotia, Parintele Arsenie Papacioc a fost numit spiritual la Seminarul Monahal de la Neamt. A urmat mutarea la Manastirea Slatina, unde a fost egumen. De aici a fost arestat si dus la Suceava, tinut in ancheta nouazeci de zile, batut și chinuit pentru acuzatii fara nici un suport real. Dupa ani de detentie, de interminabile anchete și deplasari de la un penitenciar la altul, de la Vaslui, unde era un lagar de munca fortata, la temuta inchisoare de la Aiud, Parintele Arsenie Papacioc a fost eliberat și i s-a permis sa slujeasca la o parohie din Ardeal. De aici, a ajuns, in anul 1976, la Manastirea „Sfanta Maria” - Techirghiol, unde a putut fi intalnit pana astazi – 19 iulie anul 2011.

In urma cu trei ani, in luna august anul 2008, am fost la Manastirea „Sfanta Maria” Techirghiol – Constanta acest veritabil tezaur al spiritualitatii ortodoxe si a celei romanesti autentice. Am fost de foarte multe ori la aceasta sfanta asezare, care cuprinde atatea comori ale spiritualitatii noastre eterne, romanesti si ortodoxe, de fiecare data fiind foarte impresionat de toate cele vazute si auzite in acest loc sfant – in care trebuie sa ne lepadam de incaltamintea netrebniciei si a cerbiciei noastre!…

De fiecare data cand am ajuns acolo am gasit o sarbatoare a intregii suflari romanesti de pretutindeni, care se bucura la modul cel mai sincer de aceasta izbanda a Bisericii noastre stramosesti, care si in aceasta zona a fost de-a lungul istoriei destul de aspru vitregita de lucrarea si inraurirea Bisericii sfinte a neamului nostru romanesc; monumentul si obiectivul acesta fiind perceput ca un trimf al nostru constantand, inca o data daca mai era cazul, ca Dumnezeu ne-a purtat si ne poarta de grija prin nemarginita Sa dragoste ce o are pentru noi oamenii si pentru a noastra izbavire!.

Si aici, in duhovniceasca lavra a spiritualitatii noastre dreptmaritoare, am stat de mai multe ori, la ceas de sfatuire, dialog si convorbire duhovniceasca cu Preacuviosul Parinte Arhimandrit Arsenie Papacioc - originar din partile Ialomitei, care a suferit martiriul inchisorilor comuniste, despre Euharistie, Indumnezeire si Mantuire, despre necesitatea existentei acesteia intr-un mod cat se poate de indispensabil, pe drumul nostru catre indumnezeire.

Ce sa mai zic intr-o astfel de situatie: ca in ultima vreme am petrecut destul de multi parinti duhovnicesti, mai cu seama in ultimii doi ani, numai anul acesta fiind deja trei (primii doi fiind Mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania si Parintele Petroniu Tanase), si iata acum a sosit ceasul sa facem acelasi lucru si cu Parintele Arsenie Papacioc – care va ramane in amintirea si in constiinta noastra cu multe invataturi si fapte minunate, printre care, la loc de frunte sta aceea ca a incurajat si ajutat o multime de tineri teologi sa se pregateasca pentru apararea si promovarea credintei ortodoxe in anii grei ai dictaturii comuniste. A fost in acelasi timp un bun pastrator al Traditiei si un pastor receptiv la noile probleme aparute in societate. Era elegant si ordonat, ospitalier si erudit. Un preot distins al cultului ortodox si un om al culturii intelepte, un slujitor al Bisericii si al poporului roman.

Apoi mai ramane in sufletul nostru prin caracterul, onoarea si demnitatea lui, apoi vocea sa calda dar in acelasi timp hotarata si ferma; dupa aceea cultura teologica si nu numai cu care a fost inzestrat datorita muncii si tenacitatii prea cuviosiei sale; luciditatea si spiritul sau critic insotit de foarte multa intelegere si condescendenta; pe urma spiritul de disciplina, in primul rand cu el insusi, de rigoare academica, doctrinara, liturgica si canonica revelata cu fiecare slujire a sa ori cu fiecare predica sau cuvantare, sustinute intr-un mod foarte coerent si elevat in diferite imprejurari si cu diferite ocazii; comportamentul, felul sau de a fi si de a se raporta la semenii sai, la fiecare in parte intr-un mod deosebit si unic, fiind foarte respectuos, accesibil si deschis, toate acestea ducand la descoperirea in persoana sa a eticii bunului simt, pe care a cultivat-o de-a lungul intregii sale vieti si care astazi o intalnesti tot mai rar!. Parintele Arhimandrit Arsenie Papacioc a mai avut si calitatea de a fi un om de o sinceritate, discretie si modestie iesite din comun, care mi-au inspirat foarte multa incredere, confort sufletesc si dragoste fata de valorile perene ale spiritualitatii si culturii noastre autentice!.

Stiind, din propria-mi experienta, ca fiecare intalnire cu Parintele Arsenie Papacioc a fost un prilej de mare inaltare sufleteasca si de sarbatoare, asemeni intalnirilor invataceilor cu marii filozofi ai vremii antice precum: Platon, Plotin, Socrate, Aristotel, fiindu-ne pilda demna de urmat, de intelepciune, abnegatie si daruire, ma (mai) gandesc ce repede ii uitam noi pe acesti oameni, pe aceste personalitati ale culturii si spiritualitatii noastre, fiindu-le prea putin recunoscatori pentru toate cate ne-au facut si ne-au daruit ei noua!.
Eu personal, ma simt foarte onorat pentru faptul ca am avut fericitul prilej si marea sansa de a-l intalni si (de) a-l cunoaste pe Parintele Arhimandrit Arsenie Papacioc – mare personalitate a culturii si spiritualitatii acestor tinuturi si nu numai, avand convingerea si nadejdea ca vom sti cu totii pe mai departe, sa ne cinstim inaintasii, potrivit meritelor si vredniciilor fiecaruia, cu toate ca in aceste vremuri, pretuim mai mult pe altii de oriunde si de aiurea, caci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculosi, mai senzationali!. Insa, ramanem convinsi de faptul ca ce este nobil ramane iar ce este ieftin, apune!.

Cu aleasa pretuire si deosebita recunostinta,
Drd. Stelian Gombos – Consilier
la Secretariatul de Stat pentru Culte
din cadrul Guvernului Romaniei

Cititi si articolul "Trebuie sa stii sa mori si sa inviezi in fiecare zi", un interviu realizat de Drd. Stelian Gombos

.

Despre autor

Stelian Gombos Stelian Gombos

Senior editor
287 articole postate
Publica din 28 Iulie 2009

11 Aprilie 2014

Vizualizari: 2902

Voteaza:

Parintele Arsenie Papacioc 5.00 / 5 din 1 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE