A povestit unul dintre Bătrâni că era odată un Bătrân beţiv, care lucra în fiecare zi o rogojină, o vindea în sat şi bea preţul ei. După o vreme a venit acolo un frate şi a rămas cu el. Lucra de asemenea o rogojină în fiecare zi, iar Bătrânul o lua şi pe aceasta, o vindea şi bea preţul celor două, iar fratelui îi aducea seara doar o pâine mică. Făcând aşa vreme de trei ani, fratele nu i-a spus nimic. Insă după aceea şi-a zis în sine: „Iată, sunt zdrenţuit şi pâinea mi-o mănânc cu lipsă.
A doua zi fratele l-a rugat pe Bătrân: „Părinte, să nu pleci astăzi, că vin ai mei să mă ia". Când s-a făcut ceasul la care Bătrânul de obicei pleca, i-a spus ucenicului: „Au întârziat, fiule; nu mai vin astăzi". Iar el răspunse: „Avva, vin negreşit". Şi, în timp ce vorbea cu Bătrânul, s-a săvârşit. Când a văzut Bătrânul, a început să plângă, zicând: „Vai mie, fiule, că de mulţi ani trăiesc în delăsare, iar tu în puţină vreme ţi-ai mântuit sufletul cu răbdarea". De atunci s-a înţelepţit şi el, făcându-se călugăr iscusit. (Everghetinos vol II, Sfanta Mare Manastire Vatoped)
.-
Cununia si Calugaria, asemanari in randuiala liturgica
Publicat in : Liturgica -
Cununia si sora ei, Calugaria
Publicat in : Liturgica -
Calugaria - calea experientei esentiale
Publicat in : Credinta
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.