Templul numit "al lui Irod" este de fapt Templul lui Zorobabel, adica "al doilea Templu" din Ierusalim, amplu restaurat, la porunca regelui amintit. Irod cel Mare, numit de istorie si Irod I, s-a nascut in anul 74 i.Hr, in Idumeea, undeva la sud de Iudeea. Intre anii 43-40 i.Hr, el a ocupat functia de guvernator al Galileei, iar mai apoi, intre anii 37 i.Hr - 4 d.Hr, a fost numit rege al Iudeei, teritoriu supus Imperiului Roman.
Viata lui imorala este mentionata de mai multe surse. Astfel, din scrierile istoricului romano-iudeu Iosif Flaviu, aflam ca Irod cel Mare a avut zece sotii si mai multi copii; si-a omorat trei copiii, etc. Din cartile Noului Testament, aflam ca tot el este cel care a ordonat uciderea tuturor pruncilor evrei cu varsta pana in doi ani, din Betleem si imprejurimi (Matei 2, 16). Irod cel Mare a murit in anul 4 d.Hr, la varsta de 69 de ani.
Templul lui Irod cel Mare
In anul 37 i.Hr. Irod cel Mare ocupa Templul lui Zorobabel, in urma luptelor, mai multe parti ale acestuia fiind incendiate. Atat spre a ajunge renumit, cat si spre a se pune bine cu poporul supus, Irod va ordona o ampla restaurarea a Templului.
Intre anii 20-19 i.Hr, dupa ce au fost adunate toate materialele necesare, au inceput lucrarile de reparatie si imbunatatire a Templului. Fiind sustinute de rege, lucrarile s-au incheiat foarte rapid, astfel incat numai intr-un an si jumatate preotii si levitii terminand de rezidit si de reparat Templul. Lucrarile au continuat insa vreme de inca alti opt ani, la renovarea zidurilor si a coloanelor exterioare. Noi lucrari si reparatii sporadice vor avea loc si sub succesorii lui Irod cel Mare, pana in anul 64, cand la conducere se aflau regele Irod Agripa al II-lea si procuratorul Albinus.
Istoria amanuntita a lucrarilor de la Templu, ordonate de Irod cel Mare, a fost consemnata de istoricul iudeo-roman Iosif Flavius, care vorbeste despre acestea in cele mai mari doua lucrari ale sale, si anume in "Antichitati iudaice" (XV, 11) si in "Razboiul iudaic" (V, 4).
Potrivit descrierii oferite de Iosif Flavius, Templul lui Irod cel Mare se afla zidit intr-un patrulater cu toate laturile egale, fiecare latura avand cate 38 de metri. Interiorul patrulaterului era amenajat cu terase, Templul aflandu-se in centru, pe cea mai inalta terasa. Zidurile sfinte au fost construite numai din marmura alba, iar acoperisul a fost acoperit cu cuie din aur, spre a nu se aseza pe el pasarile. Zidul exterior al curtii Templului avea numai patru porti, toate fiind amplasate pe latura de apus a acestuia.
Peretii interiori ai curtii erau dublati fiecare de cate un pridvor (galerie) sustinut de cate trei coloane de marmura alba. Pardoseala acestor pridvoare era din piatra colorata, iar acoperisul din lemn de cedru.
Pridvorul din partea de rasarit, numit "Pridvorul lui Solomon", era locul in care se adunau, de obicei, Mantuitorul Iisus Hristos si Sfintii Apostoli. "Iisus umbla prin templu, in pridvorul lui Solomon" (Ioan 10, 23). "Iar prin mainile Apostolilor se faceau semne si minuni multe in popor, si erau toti, intr-un cuget, in pridvorul lui Solomon" (Fapte 5, 12).
Pridvorul din partea sudica, mai lat decat celelalte trei pridvoare, era numit "Pridvorul regesc". Aici se aflau tarabele schimbatorilor de bani si a celor ce vindeau animale mici, pentru jertfe. "Si a intrat Iisus in Templu si a alungat pe toti cei ce vindeau si cumparau in Templu si a rasturnat mesele schimbatorilor de bani si scaunele celor care vindeau porumbei. Si a zis lor: Scris este: "Casa Mea, casa de rugaciune se va chema, iar voi o faceti pestera de talhari!" Si au venit la El, in templu, orbi si schiopi si i-a facut sanatosi" (Matei 21, 12-13).
"Si intrand Iisus in Templu, a inceput sa dea afara pe cei ce vindeau si pe cei ce cumparau in Templu, iar mesele schimbatorilor de bani si scaunele vanzatorilor de porumbei le-a rasturnat. Si nu ingaduia sa mai treaca nimeni cu vreun vas prin templu. Si-i invata si le spunea: Nu este, oare, scris: "Casa Mea casa de rugaciune se va chema, pentru toate neamurile"? Voi insa ati facut din ea pestera de talhari" (Marcu 11, 15-17). "Si intrand Iisus in Templu, a inceput sa scoata pe cei ce vindeau si cumparau in el, zicandu-le: Scris este: "Si va fi casa Mea casa de rugaciune"; dar voi ati facut din ea pestera de talhari" (Luca 19, 45-46) "Iisus S-a urcat la Ierusalim si a gasit sezand in Templu pe cei ce vindeau boi si oi si porumbei si pe schimbatorii de bani. Si, facandu-Si un bici din streanguri, i-a scos pe toti afara din Templu, si oile si boii, si schimbatorilor le-a varsat banii si le-a rasturnat mesele. Si celor ce vindeau porumbei le-a zis: Luati acestea de aici. Nu faceti casa Tatalui Meu casa de negustorie. Si si-au adus aminte ucenicii Lui că este scris: "Ravna casei Tale ma mistuie" (Ioan 2, 13-17).
In curtea exterioara, unde aveau acces si paganii, se afla o sinagoga. In aceasta sinagoga a fost gasit Iisus Hristos, la varsta de 12 ani, cand a ramas singur in Ierusalim. "Si parintii Lui, in fiecare an, se duceau de sarbatoarea Pastilor, la Ierusalim. Iar cand a fost El de doisprezece ani, s-au suit la Ierusalim, dupa obiceiul sarbatorii. Si sfarsindu-se zilele, pe cand se intorceau ei, copilul Iisus a ramas in Ierusalim si parintii Lui nu stiau. Si socotind ca este in ceata calatorilor de drum, au venit cale de o zi, cautandu-L printre rude si printre cunoscuti. Si, negasindu-L, s-au intors la Ierusalim, cautandu-L. Iar dupa trei zile L-au aflat in Templu, sezand in mijlocul invatatorilor, ascultandu-i si intrebandu-i. Si toti care Il auzeau se minunau de priceperea si de raspunsurile Lui" (Luca 2, 41-47).
Curtea interioara era inconjurata de o balustrada minunata de marmura alba, prevazuta cu o poarta, pe latura de rasarit, numita "Poarta lui Nicanor" sau "Poarta frumoasa", la care urcau 12 trepte de piatra.
Curtea interioara era impartita in doua parti, separate intre ele de un zid de piatra, una in partea de rasarit (a femeilor), iar alta in partea de vest (a barbatilor). In curtea femeilor, mai ingusta si aflata la un nivel mai jos, se intra pe cate patru porti, iar in curtea barbatilor, mai larga si aflata putin mai sus, se intra pe cate sase porti. Mai sus de curtea barbatilor se afla curtea preotilor.
In afara Templului, pe lateralele de nord si sud, erau zidite 38 de camari, in cate trei etaje, precum in vremea lui Solomon. In partea nord-vestica a Templului, Irod cel Mare a inaltat un minunat palat regal, numit "Antonia", in cinstea lui Marc Antonius. In vremea Mantuitorului, in acest palat era gazduita o legiune de soldati romani, insarcinata cu supravegherea ordinii din piata din jurul Templului.
In anul 70, minunatul Templu din Ierusalim, numit "al lui Irod", dupa cel care l-a refacut, a fost complet ruinat de soldatii romani, in pofida dorintei lui Titus de a-l pastra intact. In acest an s-au implinit cuvintele Mantuitorului, rostite mai inainte de Patima Sa. "Si iesind Iisus din Templu, S-a dus si s-au apropiat de el ucenicii Lui, ca sa-I arate cladirile templului. Iar Hristos, raspunzand, le-a zis: Vedeti toate acestea? Adevarat graiesc voua: Nu va ramane aici piatra pe piatra, care sa nu se risipeasca" (Matei 24, 2).
Mai tarziu, pe locul pe care se inalta Templul lui Irod, imparatul Adrian a ridicat un templu pagan, inchinat lui Zeus, pe locul unde se afla Sfanta Sfintelor, el asezand statuia imparatului. Mai apoi, in anul 363, imparatul Iulian Apostatul a inceput rezidirea vechiului Templu al lui Irod cel Mare, insa moartea l-a impiedicat sa isi implineasca dorinta.
Astazi, pe locul Templului din Ierusalim, vazut la cel mai sfant loc al evreilor, se afla inaltata Moscheea lui Omar, socotita de musulmani a doua ca importanta, dupa Moscheea din Mecca. In gandirea iudaica, Muntele Templului este crezut a fi centrul lumii, motiv pentru care dorinta de a rezidi Templul Sfant nu a incetat nici pana in ziua de astazi.
Teodor Danalache
Teodor Danalache
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.