Biserica Veche de lemn a Putnei - mancata de un jder

Biserica Veche de lemn a Putnei - mancata de un jder Mareste imaginea.


Dupa 700 de ani, Biserica Veche de lemn a Putnei - mancata de un jder

 

In imediata apropiere a Manastirii Putna, se afla o veche bijuterie de lemn, cunoscuta sub numele de Biserica Veche a Putnei. A fost construita in anul 1346 de Dragos Voda, la Volovat. De aici, dupa 122 de ani, Stefan cel Mare a stramutat-o la Putna. In prezent, monumentul se „topeste” vazand cu ochii. Mancata de cari, plina de fisuri din cauza mucegaiului si a infiltratiilor de apa, bisericuta care evoca aproape 700 de ani de istorie si de spiritualitate crestina sta sa se prabuseasca.

Muzeograful Erica Croitoru a facut numeroase apeluri la diverse institutii ale statului, dar si la oameni de afaceri din zona, sa contribuie la salvarea bisericii de lemn, care este, incontestabil, cea mai veche din Romania, precum si - sustin specialistii - din Europa. Monumentul a fost vizitat de numerosi oaspeti de vaza din strainatate, intre care printul Charles, care a si facut o donatie cu o valoare ce s-a vrut mai mult simbolica.

Biserica Veche de lemn a Putnei - mancata de un jderReprezentantii autoritatilor sucevene spun ca Biserica Veche a Putnei a fost inclusa pe lista de prioritati privind conservarea si restaurarea monumentelor inca din 1995. Nu a intrat insa in Planul national de restaurare fiindca nu s-a efectuat nici pana astazi expertiza tehnica, care sa ateste starea de degradare si sa propuna solutii de restaurare acceptate prin aviz de Comisia Nationala a Monumentelor Istorice. Recent, autoritatile locale au inaintat Ministerului Culturii si Cultelor un proiect, in valoare de 2,5 miliarde lei vechi, care prevede restaurarea catapetesmei. Erica Croitoru semnaleaza si faptul ca in interiorul bisericii ar exista un jder care, daca nu se iau masuri, ar putea distruge obiectele de patrimoniu. Incat, asa cum sustine si directorul Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu National Suceava, Aurel Buzincu, se impune o restaurare completa, si nu una partiala. Pentru asta este nevoie de o expertiza de specialitate si de un proiect profesionist. De fapt, problema este mai generala: toate cele 47 de biserici de lemn din Bucovina trebuie conservate. Ele au fost insa neglijate, deoarece - sustine Viorel Blanaru, referent la Directia pentru Cultura si Culte - „sunt eclipsate de marile manastiri.

Cand ai 7 manastiri UNESCO din cele 8 din intreaga tara, toata grija se duce pe ele. Biserica Veche a Putnei este in Planul national de restaurare; de la MCC ni se spune: uite, am niste bani, alege intre Probota si biserica de lemn, intre Arbore si ea etc. Cel mai simplu ar fi daca s-ar putea crea un clopot de sticla peste ea si apoi in acel interior sa incepi sa lucrezi in timp”. Asta, pentru a o feri de intemperii si mai ales de infiltratiile apei care se scurge de pe versantul din apropiere. Daca mai trebuie subliniat ca monumentul merita orice efort, vom consemna ca el este evocat de Miron Costin in „Letopisetul Tarii Moldovei”, iar datarea lui a fost efectuata prin asa-numita metoda dendrocronologica la bine-cunoscutul laborator din Lund (Suedia). Au fost prelevate 16 probe din diverse componente ale constructiei si analizate.

Analizele din primavara anului 2003 au relevat ca lemnul este de stejar si arborii folositi au fost taiati intre 1345 si 1346. Biserica Veche de lemn a Putnei are o importanta exceptionala, inclusiv pentru cei ce studiaza istoria arhitecturii din aceasta parte a continentului nostru si din Europa in general. Arhitectul-sef al judetului Suceava, Constantin Rabiniuc, are un alt punct de vedere: „Biserica trebuie desfacuta bucata cu bucata, inventariata si fiecare portiune analizata in laborator din punct de vedere chimic si biologic. Este o munca foarte migaloasa, pe termen lung”. (Constantin Coroiu )

Sursa: Gandul

.

24 August 2006

Vizualizari: 4697

Voteaza:

Biserica Veche de lemn a Putnei - mancata de un jder 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE