Pastorala la Duminica Ortodoxiei - 2012

Pastorala la Duminica Ortodoxiei - 2012 Mareste imaginea.

Preaiubitului cler, cinului monahal si dreptmaritorilor crestini din cuprinsul Patriarhiei Romane,

Har, mila si pace de la Dumnezeu-Tatal, Fiul si Sfantul Duh, 
iar de la noi arhieresti binecuvantari!

Preacuviosi si Preacucernici Parinţi, 
Iubiţi credinciosi si credincioase,

Sarbatoarea de astazi, trecuta in calendar cu numele de Duminica Ortodoxiei, a fost randuita astfel cu 1169 de ani in urma cand, in ziua de 11 martie 843, a fost reasezata in temeiurile ei inchinarea la sfintele icoane. Duminica Ortodoxiei, praznuita de atunci si pana astazi in prima Duminica din Postul Mare, este incununarea luptelor si jertfelor crestinilor pentru apararea sfintelor icoane, in timpul persecutiilor imparatului Leon al III-lea Isaurul si urmasilor sai (730-787 - prima perioada iconoclasta si 813-843 - a doua perioada iconoclasta). in perioada respectiva mii de icoane au fost smulse cu furie nu numai de pe peretii bisericilor, ci si din casele dreptmaritorilor crestini, au fost sfaramate, batjocorite si arse in pietele publice. Iar aparatorii sfintelor icoane au fost intemnitati, schingiuiti, ucisi ori arsi de vii, patimind astfel pentru dreapta credinta, care este temelia cinstirii sfintelor icoane.

Prigonitorii icoanelor nu acceptau adevarul ca Mantuitorul Iisus este in acelasi timp Dumnezeu si Om, afirmand ca firea omeneasca a fost intru totul absorbita de firea dumnezeiasca. Ei pretindeau ca Dumnezeu nu poate fi zugravit, deoarece este duh care nu poate fi vazut.

Ortodoxia invata insa ca Fiul lui Dumnezeu S-a facut vazut prin chipul Sau uman, adica Iisus Hristos este Dumnezeu-Omul. Iata de ce, in pofida tuturor prigonirilor si suferintelor la care au fost supusi, aparatorii icoanelor nu au contenit sa arate tuturor adevarul cuprins in Sfanta Evanghelie dupa Ioan in care se spune: „Filip I-a zis [lui Iisus]: Doamne, arata-ne noua pe Tatal si ne este de ajuns. Iisus i-a zis: De atata vreme sunt cu voi si nu M-ai cunoscut, Filipe? Cel ce M-a vazut pe Mine a vazut pe Tatal” (Ioan 14, 8-9). Prin urmare, potrivit marturiilor Sfintei Evanghelii, Dumnezeu Cel Nevazut S-a facut vazut prin Fiul Sau, Care S-a facut Om, avand chip sau fata de om. Iar daca Fiul Cel ce S-a facut Om este chipul sau icoana vazuta a Tatalui ceresc (cf. Coloseni 1, 15), atunci chipul vazut al Fiului poate fi pictat in icoana. Astfel, in icoana lui Hristos vedem pe Dumnezeu - Omul, pe Fiul lui Dum-nezeu intrupat. in acest sens, icoana are ca temei principal intruparea Fiului lui Dumnezeu, dupa al Carui chip a fost facut primul om (cf. Facerea 1, 26). Acest adevar este talmacit in cuvinte simple de catre Parintele Cleopa Ilie, care ne spune ca Dumnezeu poate fi pictat in icoane, pentru ca S-a aratat oamenilor in chip vizibil si le-a vorbit prin cuvinte intelese de ei: icoana devine chip al lui Dumnezeu, intrucat intreaga Sfanta Treime S-a aratat oamenilor. Glasul Tatalui se face auzit la Botezul Fiului ca si la Schimbarea la fata, Cuvantul lui Dumnezeu S-a intrupat si astfel L-au putut vedea ucenicii Sai, adica Sfintii Apostoli, precum si primul mucenic stefan, iar Duhul Sfant a fost vazut in chipul limbilor de foc la Pogorarea Sa peste ucenici (Arhim. Ilie Cleopa, Predici la Duminicile de peste an, Ed. Episcopiei Romanului, 1990, p. 323-324).

De-a lungul veacurilor Parintii Bisericii ne-au invatat ca, prin cinstirea icoanei, noi nu ne inchinam materiei din ea, adica lemnului sau vopselei, ci persoanei pe care ea o infatiseaza. Icoana devine sfanta atat prin sfintenia chipului pictat pe ea, cat si prin sfintirea pe care preotul o savarseste cu harul Duhului Sfant. Sfintii Parinti vorbesc despre sfintele icoane cu multa evlavie, aratand ca noi cadem si ne inchinam nu materialului din care sunt facute icoanele, ci la aceea ce se inchipuieste prin ele, adica la puterea Duhului Sfant (Sf. Ioan Damaschin, Trei tratate contra iconoclastilor, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 1998), ca [...] Cinstea adusa icoanei trece la cel zugravit pe ea (Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfantul Duh, 18, 45, PG XXXII, 146C), ca [...] pictura tacuta graieste de pe ziduri, mult bine facand (Sf. Grigorie de Nyssa, cf. Leonid Uspensky, Teologia icoanei, Ed. Anastasia, Bucuresti, 1994, p. 50), iar [...] noi crestinii, sarutand cu buzele trupesti chipul lui Hristos, al apostolului sau mucenicului, cu sufletul si cu gandul nostru sarutam pe Hristos si pe Sfintii Lui (Leonte de Neapole, cf. Arhim. Ilie Cleopa, Predici la Duminicile de peste an, Ed. Episcopiei Romanului, 1990, p. 319). in acest sens, hotararile Sinodului al VII-lea Ecumenic din anul 787, devenite obligatorii pentru viata noastra crestina, marturisesc coborarea Fiului lui Dumnezeu printre oameni, ca pe oameni sa-i ridice la viata dumnezeiasca, iar rostul icoanei este acela de a induhovnici pe om si de a sfinti materia. Prin urmare, pot fi pictate icoane materiale ale Aceluia Care S-a facut Om, purtand trup material. Prin aceasta, Dumnezeu ne-a aratat ca materia poate fi sfintita si transfigurata, adica unita cu Dumnezeu prin har. Hristos a indumnezeit materia trupului Sau, facand-o purtatoare de Duh. Prin urmare, daca trupul poate deveni locas al Duhului, tot astfel, si lemnul sau culoarea icoanei poate fi purtatoare de har al Sfantului Duh (Cf. Arhim. Ilie Cleopa, op.cit).

Cand Patriarhul Metodie al Constantinopolului si imparateasa Teodora au hotarat sa aleaga cea dintai Duminica din postul Sfintelor Pasti ca zi de sarbatoare a dreptmaritorilor crestini biruitori asupra batjocoritorilor de icoane, au numit-o Duminica Ortodoxiei, ca praznic al Bisericii si cununa a biruintei credintei adevarate asupra ereziilor. Acest moment este descris intr-un mod inspirat si de parintele Dumitru Staniloae, cand afirma ca: Duminica Ortodoxiei e ziua a saptea a Bisericii, odihna ei sarbatoreasca dupa victoria asupra haosului spiritual, prin asezarea temeiurilor adevarate ale existentei umane. Duminica Ortodoxiei este astfel, in fiecare an, sarbatoarea dreptei credinte in intregul ei, sarbatoarea biruintei adevarului revelat impotriva schimonoselilor mincinoase ale omului. De aceea se citeste in Duminica Ortodoxiei lista tuturor ereticilor si se rosteste anatema asupra lor (Parintele Dumitru Staniloae, O teologie a icoanei, Ed. Anastasia, Bucuresti, 2005, p.51).

Iubiti credinciosi si credincioase,

Icoana lui Iisus Hristos ne infatiseaza prezenta vazuta a lui Dumnezeu Cel nevazut, aratarea trupului nestricacios al Dumnezeului nestricacios, adica ceea ce este vizibil din Persoana Sa divino-umana. Pe de alta parte, in icoana lui Hristos recunoastem chemarea oamenilor la sfintenie, la asemanarea cu Dumnezeu - Facatorul cerului si al pamantului, Care la facerea omului a zis: „Sa facem om dupa chipul si asemanarea Noastra” (Facerea 1, 26). Creatorul spune sa facem om dupa chipul si asemanarea Noastra. Or, acest verb, folosit la plural, ne arata ca, la crearea omului, Fiul sau Cuvantul lui Dumnezeu era impreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant. Prin urmare, omul a fost creat dupa chipul Preasfintei Treimi, iar Fiul lui Dumnezeu Se face Om, pentru a-i darui omului harul infierii si al indumnezeirii, deodata cu vindecarea acestuia de pacat si de moarte. in acest sens, Sfantul Maxim Marturisitorul zice ca, „precum Hristos era dupa fire om fara de pacat, avand trup si suflet, asa si noi, cei ce am crezut in El si ne-am imbracat in El in duh, putem fi prin voia libera fara de pacat in El” (Sf. Maxim Marturisitorul, „A doua suta a capetelor gnostice”, cap. 84, in Filocalia romaneasca, vol. II, p. 239-240).

in icoana unui om sfant este zugravit trupul sau induhovnicit care devine nestricacios, asemenea trupului slavit al lui Hristos, deoarece trupul sfantului participa in arvuna la starea trupului duhovnicesc pe care il va primi omul la invierea dreptilor. Sfantul Apostol Pavel ne spune in Epistola intai catre Corinteni: „Se seamana (trupul) intru stricaciune, inviaza intru nestricaciune. Se seamana intru necinste, inviaza intru slava; se seamana intru slabiciune, inviaza intru putere; se seamana trup firesc, inviaza trup duhovnicesc. [...] si dupa cum am purtat chipul celui pamantesc, sa purtam si chipul Celui ceresc. […] Caci trebuie ca acest trup stricacios sa se imbrace in nestricaciune si acest (trup) muritor sa se imbrace in nemurire” (1 Corinteni 15, 42-44, 49, 53). Asadar, icoana ne prezinta, in acelasi timp, pomenirea vietii sfantului din istorie si arvuna vietii sfantului din imparatia cerurilor.

Teologul ortodox Leonid Uspensky, vorbind despre sfinti si icoane, arata ca „forta care invie sfintii dupa moarte este Duhul Sfant, Care, in cursul vietii lor pamantesti, le cuprinde nu numai sufletul, ci si trupul. De aceea spunem ca icoana transmite nu chipul de zi cu zi si banal al omului, ci chipul slavit si vesnic” (L. Uspensky, La théologie de l’icône, Paris, 1982, p.147). De fapt, ratiunea insasi de a fi a icoanei este aceea de a arata lumii pe mostenitorii nestrica-ciunii, adica pe mostenitorii imparatiei lui Dumnezeu, pe care ei o cauta si o pregusta inca din timpul vietii lor pamantesti. Icoana prezinta chipul omului in care locuieste harul lui Dumnezeu, biruind patimile si sfintind omul intreg, suflet si trup. La randul sau, Sfantul Irineu de Lyon atrage atentia asupra faptului ca „rodul lucrarii Duhului Sfant in om este mantuirea trupului. Caci - se intreaba el - care ar putea fi rodul vizibil al Duhului invizibil, daca nu acela de a face trupul matur si apt de a primi nestricaciunea?” (Adv. Haer., V 12, 4). Asa-dar, dobandirea sfinteniei prin conlucrarea omului cu harul Duhului Sfant este scopul vietii crestine. in acest sens, icoanele sfintilor ne arata ca dobandirea sfinteniei este posibila in orice timp si in orice loc, daca omul iubeste pe Dumnezeu si cauta sfintenia Lui.

Dreptmaritori crestini,

Luand aminte la cele de pana acum si meditand la intelesul duhovnicesc al sfintelor icoane, care ne cheama la sfintenie, indeosebi in aceasta Duminica a Ortodoxiei, ne bucuram ca asupra ereziilor a biruit dreapta credinta, adica iubirea lui Dumnezeu pentru oameni aratata in Iisus Hristos. Sfintii pictati in icoane sunt pentru noi dascali si prieteni ajutatori. Dascali, pentru ca atunci cand vedem chipul lor si auzim ce se spune despre viata lor invatam mult despre credinta lor vie si ne intarim in credinta noastra. Prin cate necazuri, incercari si ispite n-au trecut ei si, totusi, au ramas credinciosi lui Hristos! Vazand pilda si chipul luminos al sfintilor, ne incurajam si noi cand trecem prin incercari si necazuri. Dar sfintii nu sunt numai modele pentru noi, ci sunt si rugatori pentru noi. Ei se roaga pentru noi si impreuna cu noi pentru mantuirea noastra. De aceea, trebuie sa-i cinstim permanent, nu doar cand avem nevoie de ajutorul lor.

Dupa cum ne intalnim cu Hristos cand ne rugam cu credinta si evlavie in fata icoanei Sale, tot asa ne putem tainic intalni cu Hristos cand ajutam pe semenii nostri care au nevoie de ajutorul nostru (cf. Matei 25, 35-36). Prin urmare, trebuie sa fim cu multa luare aminte la necazurile semenilor nostri, la trebuintele lor, sa ne ajutam unii pe altii astfel incat sa devenim unii pentru altii icoane vii ale iubirii jertfelnice a lui Hristos, dupa cum cerem la fiecare Sfanta Liturghie zicand: pe noi insine si unii pe altii si toata viata noastra lui Hristos Dumnezeu sa o dam. intrucat il iubim pe Dumnezeu in rugaciune, se cuvine sa iubim prin fapte bune si chipul Sau tainic prezent in fiecare om. Daca recunoastem ca viata si sanatatea sunt daruri de la Dumnezeu, atunci trebuie sa multumim lui Dumnezeu pentru darurile si binefacerile Sale, daruind si noi, din prisosul ori putinul nostru, semenilor nostri aflati in lipsuri sau in suferinte. Credinta in Dumnezeu si iubirea de aproapele reprezinta cele doua vasle care ajuta sufletul nostru sa inainteze pe luciul apelor vietii duhovnicesti si spre suferintele oamenilor care se zbat in nevoi. Nu poate exista cu adevarat credinta vie fara iubire milostiva si iubire milostiva fara credinta vie - spunea vrednicul de pomenire Patriarh Justinian Marina, cel care a randuit ca Duminica Ortodoxiei sa fie ziua in care se face colecta pentru completarea Fondului Central Misionar, fond destinat lucrarii misionare a Bisericii si ajutorarii celor aflati in lipsuri si suferinte. Criza spirituala si criza economica de astazi reprezinta pietre de incercare si durere pentru foarte multi semeni ai nostri. Vedem din ce in ce mai multi saraci, batrani, orfani, vaduve, copii abandonati, familii destramate care cauta sprijin si isi pun nadejdea in Biserica. Asa cum ne purtam noi cu aproapele, tot astfel se va purta si Dumnezeu cu noi - spunea Sfantul Ioan Gura de Aur, talmacind Evanghelia infricosatoarei Judecati. De aceea - zice el - cauta mila lui Dumnezeu prin milostenia fata de saraci, caci fara milostenie nu poti intra in imparatia cerurilor. Prin milostenie ne dovedim toti un trup, ne simtim in unitate, in comuniune, depasim ceea ce in mod obisnuit acordam numai fratilor, rudelor, vecinilor, urcand pana la transformarea tuturor in rudenii spirituale. Cu aceste ganduri ale Sfantului Ioan Gura de Aur, ne adresam fratiilor voastre astazi, rugandu-va si indemnandu-va sa contribuiti, fiecare dupa puterea si inima sa, la colecta pentru Fondul Central Misionar, atat de folositoare semenilor nostri care isi pun nadejdea in dragostea si ajutorul nostru, al celor ce ne bucuram de darurile si binefacerile lui Dumnezeu, pe care, insa, trebuie sa le impartasim si altora. Cand oferiti un ban din prisosul ori putinul dumneavoastra, sa aveti in minte cuvintele Sfantului Apostol Pavel care zice: „Dumnezeu iubeste pe cel care da cu bunavoie” (2 Corinteni 9, 7).

Va multumim tuturor pentru darnicia aratata in fiecare an, va dorim mult spor in urcusul duhovnicesc al Postului Sfintelor Pasti, si ne rugam lui Dumnezeu sa va binecuvanteze:

Harul Domnului nostru Iisus Hristos si dragostea lui Dumnezeu Tatal si impartasirea Sfantului Duh sa fie cu voi cu toti! Amin! (2 Corinteni 13, 13)

Presedintele Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane,

† Daniel
Arhiepiscopul Bucurestilor,
Mitropolitul Munteniei si Dobrogei, 
Loctiitorul tronului Cezareei Capadociei si
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

† Teofan
Arhiepiscopul Iasilor si
Mitropolitul Moldovei si Bucovinei

† Laurenţiu 
Arhiepiscopul Sibiului si
Mitropolitul Ardealului

† Andrei 
Arhiepiscopul Vadului, Feleacului si Clujului si 
Mitropolitul Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului

† Irineu
Arhiepiscopul Craiovei si
Mitropolitul Olteniei

† Nicolae 
Arhiepiscopul Timisoarei si 
Mitropolitul Banatului 

† Petru
Arhiepiscopul Chisinaului, Mitropolitul
Basarabiei si Exarh al Plaiurilor

† Serafim
Arhiepiscopul Ortodox Roman al Germaniei,
Austriei si Luxemburgului si Mitropolitul
Ortodox Roman al Germaniei, Europei Centrale si de Nord

† Iosif 
Arhiepiscopul Ortodox Roman al Europei
Occidentale si Mitropolitul Ortodox Roman 
al Europei Occidentale si Meridionale

† Nifon
Mitropolit onorific,
Arhiepiscopul Targovistei si Exarh Patriarhal

† Teodosie 
Arhiepiscopul Tomisului

† Pimen
Arhiepiscopul Sucevei si Radauţilor 

† Irineu 
Arhiepiscopul Alba Iuliei

† Gherasim
Arhiepiscopul Ramnicului

† Epifanie
Arhiepiscopul Buzaului si Vrancei 

† Eftimie 
Arhiepiscopul Romanului si Bacaului

† Calinic 
Arhiepiscopul Argesului si Muscelului

† Casian
Arhiepiscopul Dunarii de Jos

† Timotei
Arhiepiscopul Aradului

† Nicolae
Arhiepiscopul Ortodox Roman al celor doua Americi

† Justinian 
Arhiepiscop onorific, 
Episcopul Ortodox Roman al Maramuresului si Satmarului 

† Ioan
Arhiepiscop onorific,
Episcopul Covasnei si Harghitei

† Corneliu 
Episcopul Husilor 

† Lucian
Episcopul Caransebesului 

† Sofronie 
Episcopul Ortodox Roman al Oradiei 

† Nicodim
Episcopul Severinului si Strehaiei 

† Vincenţiu 
Episcopul Sloboziei si Calarasilor 

† Galaction
Episcopul Alexandriei si Teleormanului 

† Ambrozie 
Episcopul Giurgiului

† Sebastian
Episcopul Slatinei si Romanaţilor

† Visarion 
Episcopul Tulcii

† Petroniu
Episcopul Salajului

† Gurie
Episcopul Devei si Hunedoarei

† Daniil 
Episcop-locţiitor (administrator) al 
Episcopiei Daciei Felix

† Siluan
Episcopul Ortodox Roman din Ungaria

† Siluan 
Episcopul Ortodox Roman al Italiei 

† Timotei
Episcopul Ortodox Roman al 
Spaniei si Portugaliei

† Macarie 
Episcopul Ortodox Roman 
al Europei de Nord

† Mihail
Episcopul Ortodox Roman
al Australiei si Noii Zeelande 

† Ciprian Campineanul 
Episcop-vicar patriarhal

† Varlaam Ploiesteanul
Episcop-vicar patriarhal

† Varsanufie Prahoveanul 
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor 

† Calinic Botosaneanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iasilor

† Andrei Fagaraseanul 
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului

† Vasile Someseanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei
Vadului, Feleacului si Clujului 

† Paisie Lugojeanul 
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timisoarei 

† Emilian Lovisteanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ramnicului 

† Ioachim Bacauanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei 
Romanului si Bacaului 

† Sofian Brasoveanul 
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe 
Romane a Germaniei, Austriei si Luxemburgului

† Marc Nemţeanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe 
Romane a Europei Occidentale

† Ioan Casian de Vicina
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe
Romane a celor doua Americi

† Iustin Sigheteanul 
Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Romane 
a Maramuresului si Satmarului

† Ignatie Mureseanul
Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe
Romane a Spaniei si Portugaliei

28 Martie 2012

Vizualizari: 1207

Voteaza:

Pastorala la Duminica Ortodoxiei - 2012 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE