Sfantul Ilie Tesviteanul

Sfantul Ilie Tesviteanul Mareste imaginea.

Sfantul Proroc Ilie este sarbatorit pe 20 iulie. Sfantul Proroc Ilie Tesviteanul a trait si si-a desfasurat activitatea in secolul al IX lea i.H, perioada in care poporul se indepartase de la dreapta credinta prin cinstirea zeului Baal. Originar din Tesba Galaadului, o cetate aflata in vecinatate cu Arabia, intreaga lui activitate a fost legata de viata si istoria comunitatii israelite din Regatul de nord, care isi avea capitala la Samaria. Activitatea lui Ilie este descrisa in cartile 3 si 4 Regi (capitolul 1) si nu contine nici un fel de informatie despre viata sa personala. Din traditie stim ca era din semintia lui Aaron, din care se alegeau preotii poporului evreu.

In troparul care i-a fost inchinat este numit "al doilea mergator inainte al venirii lui Hristos". Avand in vedere ca el a trecut din aceasta viata la cea cereasca fara sa moara, exista credinta ca atat el cat si Enoh vor veni inainte de a doua venire a Domnului sa lupte cu Antihrist. Cei doi vor denunta viclenia Antihristului si ratacirea in care multi vor cadea, intarind pe cei care vor ramane statornici in dreapta credinta. Asadar, asa cum in vechime Ilie a fost un aparator al dreptei credinte in timp de ratacire, asa se va arata si inainte ca Domnul sa vina sa judece lumea.

Ilie este, potrivit textului biblic, un nume teoforic. In limba ebraica, Elijahu inseamna "Domnul e adevaratul Dumnezeu" sau "Yahwe este Dumnezeu". De aici reiese ca numele pe care il poarta profetul este el insusi o marturisire de credinta.

Sfantul Ilie i-a adus pe evrei la dreapta credinta atat prin asprime - ii cerere lui Dumnezeu sa inchida cerurile 3 ani si 6 luni si in acest timp nu va mai ploua, cat si prin milostivire, inviind pe fiul vaduvei din Sarepta Sidonului si aducand ploaie peste pamantul parjolit de seceta.

Sfantul Ilie a fost atat de aproape de Dumnezeu, incat Domnul i-a implinit toate cererile sale. La rugaciunile lui Ilie, Dumnezeu a coborat din cer foc, a inviat un mort, a plouat pamantul, a despartit Iordanul si in cele din urma l-a inaltat pe profet la cer intr-un car de foc.

Sfantul Prooroc Ilie Tesviteanul este si un om al dreptatii intr-o vreme de nedreptate. Sa nu uitam ca Sfantul a mustrat pe regele Ahab si pe regina Izabela nu doar pentru ratacirea de la dreapta credinta, ci si pentru ca au omorat un om sarac, pe Nabot, pentru a-i lua in stapanire via.

Pentru a-i descoperi regelui ca preotii lui Baal erau slujitori ai idolilor, Ilie le cere acestora sa-si invoce dumnezeul pentru a cobori foc asupra jertfelor aduse de ei. Dupa mai multe cereri, focul nu se pogora. Atunci Ilie ridica un jertfelnic, folosind douasprezece pietre si uda cu apa lemnele si carnea adusa spre jertfa. La rugaciunile sale, Dumnezeu pogoara foc din cer ca sa mistuie jertfa, prefigurare a pogorarii Duhului Sfant asupra Apostolilor si asupra Sfintei Euharistii.

Dupa acest episod, Ilie ajunge pe muntele Horeb, unde Il intalneste pe Dumnezeu in adiere de vant lin. “Discretia este modul in care Domnul este prezent in lume si in viata noastra. El este Insotitorul a Carui prezenta nu o putem sesiza prin dorinta de senzational, de spectaculos. De multe ori, Dumnezeu Se lasa ignorat, tocmai pentru ca iubirea Lui fata de lume nu este una despotica, care se impune, ci una care se propune, se daruieste fara a constrange. El nu Se arata pe un panou publicitar, nici nu tropaie in fata noastra. Dumnezeu Se arata uneori oamenilor intelepti, care stiu sa-I vada pasii tainici. Nu in miracole, aratari ce creeaza uimire, panica si spectacol se vede prezenta lui Dumnezeu, ci in firescul cotidian, infrumusetat de gandul si fapta buna. Aproapele nostru este cel prin care Dumnezeu masoara iubirea noastra” (Lect. Univ. Vasile Cretu).

Dupa ce-l unge pe Elisei proroc si urmas al sau, dupa porunca Domnului (3 Regi 19, 16), Ilie este inaltat la ceruri. E bine sa mentionam ca ii lasa ca mostenire acestuia cojocul sau, aratand prin aceasta ca nimic din ceea ce este pamantesc nu putem lua cu noi, cand vom pleca din aceasta lume.

Sfantul Ilie desi si-a desfasurat activitatea cu aproximativ 850 de ani inainte de venirea lui Hristos, ocupa un loc important in constiinta poporului. E de ajuns sa ne amintim de momentul in care Mantuitorul i-a intrebat pe Apostoli ce spun oamenii despre El. Ucenicii i-au raspuns ca unii Il considera: “Ioan Botezatorul, altii Ilie, altii Ieremia sau unul din prooroci” (Matei 16, 14).

Sfantul Ilie este cinstit si ca sfantul care mijloceste inaintea lui Dumnezeu pentru a aduce ploaie pe pamant. In cartea de cult numita "Liturghier", gasim o slujba care se oficiaza in caz de seceta. Aceasta slujba oficiata „la vreme de neplouare si foamete“ contine o cerere in care este amintita mijlocirea Sfanului Ilie pentru poporul evreu si rugaciunile acestuia pentru ploaie: "Pentru ca rugaciunile noastre sa fie bineprimite si precum pe Ilie, oarecand, asa sa ne auda si pe noi si sa ne miluiasca, cu ploaie si cu buna intocmire a vazduhului, Domnului sa ne rugam".

"Cel ce pe Ilie Tesviteanul, in caruta de foc, de pe pamant, Milostive, l-ai mutat la cer, Cuvinte, cu mijlocirile acestuia, mantuieste-ne pe noi, cei credinciosi, care pe Tine Te slavim!" (Stihira la Vecernia Sarbatorii Sfantului Prooroc Ilie).

Sursa: Crestinortodox.ro

Rugaciune catre Sfantul Prooroc Ilie Tesviteanul la vreme de seceta

Te cinstim pe tine proorocule al lui Dumnezeu, Ilie, caci pentru ravna ta intru marirea Domnului Atottiitorului, neputand rabda sa vezi inchinarea la idoli si nelegiuirea fiilor lui Israel, l-ai infruntat pe regele Ahab, calcatorul de lege si pentru pedepsirea acestora prin rugaciune ai cerut de la Dumnezeu foamete de trei ani pe pamantul lui Israel, spre a-l indeparta de idolii netrebnici, pentru ca sa se lase de faradelegi si de nedreptati, sa se intoarca spre unul adevaratul Dumnezeu si spre implinirea sfintelor Sale porunci. In timp de foamete, preaminunate, ai hranit pe vaduva din Sarepta, iar pe fiul ei cel mort, prin rugaciune l-ai inviat. Dupa trecerea timpului de foamete proorocit, ai adunat pe Muntele Carmelului poporul israelit invechit in pacatosenie si lepadare de Dumnezeu si prin rugaciune foc din cer ai dobandit peste jertfa ta, cu aceasta minune intorcand pe Israel catre Domnul. Pe proorocii cei mincinosi ai lui Baal i-ai rusinat, iar dupa aceea, prin rugaciune, cerul iarasi l-ai deschis si ploaie multa pe pamant ai dobandit, iar pe credinciosii din Israel i-ai umplut de bucurie.

Catre tine, preafericitul Domnului, Ilie, cu umilinta alergam, noi pacatosii si smeritii, chinuiti de arsita si seceta: Marturisim ca nu suntem vrednici de mila si de harul lui Dumnezeu; mai curand suntem vrednici pe dreptate de amenintarea aspra a maniei Lui cu tot felul de rele boli, necazuri si jale. Caci n-am umblat in frica de Dumnezeu, pe calea poruncilor Lui, ci in poftele desfranarii inimilor noastre, si tot felul de greseli fara de numar am savarsit. Faradelegile noastre ne-au intunecat mintea si nu suntem vrednici a ne arata in fata Domnului si a privi la cer. Marturisim ca si noi ca si vechiul Israel, ne-am indepartat de Domnul Dumnezeul nostru prin faradelegile noastre, si de nu ne inchinaam lui Baal si altor idoli netrebnici atunci prin robia patimilor si prin poftele noastre slujim idolului; prin patima imbuibarii si a poftelor slujim idolului lacomiei si al trufiei, idolului mandriei si al ingamfarii si mergem pe urmele impotrivirii fata de Dumnezeu prin naravuri rele si slujim duhului pierzator al veacului. Marturisim, ca pentru aceea s-a inchis cerul si s-a facut ca arama, fiindca s-au inchis inimile noastre in fata milei si iubirii adevarate fata de aproapele nostru. Pentru aceea pamantul s-a uscat si s-a facut neroditor, fiindca nu aducem Domnului nostru roadele faptelor bune. De aceea, nu ne da ploaie si roua, fiindca nu avem lacrimi de umilinta si roua datatoare de viata a cugetului catre Dumnezeu. De aceea s-au vestejit toate bucatele si toata iarba campului fiindca s-a uscat in noi tot gandul cel bun. De aceea s-a intunecat vazduhul pentru ca mintea noastra s-a intunecat de ganduri rele, iar inima noastra s-a intinat de poftele faradelegii.

Marturisim ca si tie, proorocul Domnului suntem nevrednici a ne ruga. Caci tu, om fiind, asemanandu-te noua prin patimi, cu viata ta asemenea ingerilor te-ai facut si ca unul fara trup ai fost inaltat la cer; iar noi prin faptele si gandurile noastre rusinoase, sufletul nostru deopotriva trupului l-am facut. Tu prin post si priveghere i-ai minunat pe ingeri si pe oameni, iar noi ne-am facut robi necumpatarii si poftelor. Tu ravneai la slava lui Dumnezeu, noi insa, ne departam de slavirea Domnului si Creatorului nostru si ne rusinam a marturisi preamarit numele Lui. Tu ai starpit necinstea si deprinderile rele, iar noi ne robim naravurilor lumii potrivnice Domnului mai vartos decat poruncilor Lui si a randuielilor Bisericii. Si cate pacate si nedreptati n-am savarsit noi pacatosii ! Prin pacatele noastre am istovit indelunga rabdare a Domnului. Pentru toate acestea dreptul Judecator s-a maniat pe noi si in mania Lui ne-a pedepsit. Deci, cu indrazneala mare fata de Dumnezeu si nadajduind in iubirea ta fata de neamul omenesc, cutezam a te ruga, marite proorocule. Milostiv fii fata de noi nemernicii si nevrednicii, roaga pe Atotbunul Dumnezeu sa nu se manie pe noi pana in sfarsit, ca sa ne piarda pentru faradelegile noastre, ci sa ne trimita pamantului insetat ploaie imbelsugata si curata si sa ne daruiasca roada bogata si bunaintocmire a vazduhului; mijloceste mila Imparatului ceresc, dar nu pentru noi pacatosii si nevrednicii, ci pentru alesii robii Lui care nu si-au plecat genunchii in fata lui Baal al lumii acesteia, pentru blandetea si curatia copiilor, pentru dobitoacele cele necuvantatoare si pentru pasarile cerului, care indura din pricina faradelegilor noastre si pier de foame, de arsita si de sete.

Dobandeste pentru noi prin rugaciunile tale bine-placute lui Dumnezeu: duhul pocaintei si al smereniei, duhul blandetii si al infranarii, al iubirii, al rabdarii, al temerii de Dumnezeu si al bunei cinstiri, ca astfel, intorcandu-ne de la caile necinstei la calea cea dreapta a faptelor bune, sa umblam in lumina poruncilor Domnului si sa ajungem la bunurile fagaduite noua, binecuvantand pe Cel fara de inceput Dumnezeu-Tatal, pe iubitorul de oameni Unul-Nascut Fiul Sau si pe sfintitorul Duh Preasfant, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

19 Iulie 2016

Vizualizari: 8659

Voteaza:

Sfantul Ilie Tesviteanul 5.00 / 5 din 2 voturi. 1 review utilizatori.

Comentarii (1)

  • Andrei PanaitPostat la 2016-07-19 18:02

    "Icoanele ni-l prezinta in doua ipostaze distincte; prima ni-l arata in picioare avand un filacter desfasurat, redat in cupola naosului ori in cea de-a doua varianta asezat fiind intr-o pestera si hranit de un corb. Erminiile bizantine si postbizantine ca aceea a lui Dionisie din Furna prezinta 11 tipuri sau scene iconografice dedicate sfantului, dintre care 3 dintre ele le intalnim cu precadere in icoane si in fresce: Sfantul Prooroc Ilie suindu-se la cer, Sfantul Prooroc Ilie cu corbul si Cinul proorocilor din calota turlei naosului bisericilor. El ne este prezentat ca un batran purtand barba alba la mijloc, iar pe sfetocul deschis citindu-se: Viu este Domnul Dumnezeul puterilor, Dumnezeul lui Israel... Icoana ce ilustreaza acest studiu iconografic este de provenienta rusa, ea fiind datata din veacul al XVI-lea si ne infatiseaza intr-un mod episodic cateva momente semnificative din viata Proorocului Ilie; ea se incadreaza in modelul iconografic Sfantul Prooroc Ilie suindu-se la cer. Compozitia este dominata de cercul de culoare rosie stralucitoare si intensa ce simbolizeaza calea de foc in care il observam pe Sfant in picioare, cu dreapta ridicata spre cer, gest de invocare, caruia ii corespunde in partea opusa mana lui Dumnezeu regasita intr-o forma semicirculara ce defineste cerurile prea inalte. El este sugerat pe un car tras de trei cai inaripati, pictati doar printr-un contur inchis pe fondul rubiniu, intr-un contrast de clar obscur evident. Prezenta lui Ilie o sesizam si la baza imaginii unde el este trezit din somn de ingerul Domnului, inger ce il insoteste si in momentul ridicarii cu trupul la cer, aflat in partea dreapta, sus, pe cercul arzator. Legatura dintre cele doua lumi o face silueta lui Elisei prin prezenta sa in plina miscare, cu ambele maini intinse spre tunica lui Ilie, pe care artistul ne-o reda in stanga imaginii. Existenta fragmentului muntos pictat fragmentar da echilibru si realitate biblica scenei. Dinamismul reprezentarii iconografice este structurat circular si ascendent. Ritmul formelor geometrice sacadat si bine proportionat da amploare evenimentului scripturistic. Frumusetea detaliilor transfigurate de iconograf este supusa armoniei de ansamblu pe care autorul o transpune intr-o gama cromatica expresiv alcatuita din culorile: rosu, ocru galben, alb si negru. Privind icoana retraim evenimentul si suntem pusi sa contemplam in ce ipostaza ne aflam noi asemenea lui Ilie sau Elisei; convinsi fiind de puterea mijlocitoare, rugatoare a Proorocului Ilie, sa-l chemam in invocarea noastra catre Dumnezeu sa ne fie alaturi in necazuri si dureri: Cel ce ai fost inger in trup, temeiul Proorocilor, al doilea Inainte-mergator al venirii lui Hristos, Ilie preamaritul, care a trimis de sus lui Elisei harul, bolile alunga si pe cei leprosi ii curateste. Pentru aceasta si celor ce-l cinstesc pe el le izvoraste tamaduiri. (Troparul glasul al 4-lea)" Lect. Univ. Dr. Marcel Muntean

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE