Intre 18 si 24 decembrie, in duminica dinaintea praznuirii Nasterii Domnului, Biserica ii pomeneste pe Sfintii Parinti dupa trup ai Domnului, care de la Adam si pana la Dreptul Iosif au fost bineplacuti lui Dumnezeu. Aceasta duminica este un fel de extensie si completare a Duminicii Sfintilor Stramosi. Evanghelia care este randuita spre a fi citita se refera la originea divino-umana a Mantuitorului (Matei 1, 1-25), iar textul din Apostol se refera la „norul de martori pe care-l avem imprejurul nostru“ ca sa ne ajute sa lepadam orice povara a pacatului care ne impresoara, pentru ca astfel calauziti de steaua magilor si simplitatea pastorilor sa ne inchinam Pruncului ce S-a nascut, Dumnezeu Cel mai inainte de veci.

Sfantul Evanghelist Matei in prima pagina a Evangheliei sale ne ofera cateva raspunsuri la o serie de intrebari: „Cine este Iisus Hristos?“, „Care este originea Sa?“, „De unde vine El?“, „Unde S-a nascut?“ Pentru cititorul de astazi al Evangheliei dupa Matei, lectura primei pagini poate fi descurajatoare si obositoare, avand in vedere faptul ca aceasta prima pagina evanghelica este alcatuita dintr-o insiruire de 42 de nume, insemnand tot atatea generatii de stramosi pamantesti ai lui Iisus. Aceasta insiruire pare si mai ciudata datorita modului in care se prezinta: cutare s-a nascut din cutare, din cutare s-a nascut cutare, si asa sunt insirate 42 de nume fara nici o explicatie care sa ne lamureasca.

Insa o lectura atenta a textului Sfintei Evanghelii ne descopera intentia evanghelistului de a ne prezenta in acest prim capitol al scrierii sale un adevar de credinta, si anume: „Iisus Hristos este Dumnezeu adevarat si om adevarat“. In prima parte a capitolului ne prezinta „Genealogia lui Iisus“, vrand sa arate prin aceasta originea Sa omeneasca, ca Fiu al casei regale a lui David, iar in partea a doua a capitolului intai, originea Sa dumnezeiasca ca Fiu al lui Dumnezeu intrupat, prin puterea Duhului Sfant din Fecioara Maria. Acest prim capitol asadar ni se prezinta ca o icoana alcatuita din doua parti legate una de alta, pe care sunt zugravite, pe de o parte, numeroasele figuri si evenimente ale arborelui Sau genealogic, iar pe de alta, taina nasterii lui Hristos in Betleem.

Lista stramosilor tinea loc de certificat de nastere

Arborele genealogic al lui Iisus Hristos este reprezentat in afara textelor scrise ale Sfintelor Evanghelii si in frescele exterioare ale manastirilor noastre din Moldova. In istoria artei religioase, aceasta reprezentare poarta numele de „Arborele lui Iesei“ si are ca sursa de inspiratie textul profetic din Isaia 11, 1: „O Mladita va iesi din tulpina lui Iesei si un Lastar din radacinile lui va da“. Intr-o varianta usor amplificata, textul este citat de Sfantul Pavel in Epistola catre Romani 15, 12: „Si se va arata radacina lui Iesei Cel care Se ridica sa domneasca peste neamuri; intru Acela neamurile vor nadajdui“. In mod evident aceasta profetie se refera la Iisus Hristos in dubla Sa implicare: pe de o parte, ca vlastar dupa trup al poporului evreu; pe de alta, ca Mantuitor al intregului neam omenesc.

Evanghelistul Matei ne prezinta arborele genealogic al lui Iisus vrand sa arate prin acesta ca Cel a Carui nastere urmeaza sa o relateze nu era un oarecine, ci ca era un urmas, pe linie omeneasca, al regelui David. Sa nu uitam ca in lumea antica lista propriilor stramosi era foarte importanta deoarece tinea loc de „stare civila“. Ca sa-si cunoasca propria identitate, propriile radacini, ca sa poata trai si ocupa un loc in societate, era nevoie ca fiecare persoana importanta sa aiba genealogia personala. Tinea loc de certificat de nastere.

In genealogia lui Iisus este sintetizata intreaga istorie a poporului lui Dumnezeu, de la Avraam la David si pana la intruparea lui Hristos. A aratat din om in om ca de la Avraam la David au fost 14 generatii, de la David pana la exilul babilonian alte 14 generatii si de la intoarcerea din robia babilonica pana la Nasterea lui Hristos alte 14 generatii. O istorie marcata de trei perioade a cate 14 generatii, de o simetrie perfecta pentru a arata ca ea se afla sub calauzirea Preasfintei Treimi, si ca in lume nimic nu este intamplator, ci proniator si ca totul are un sens profund, tainic cunoscut de Dumnezeu si dezvaluit oamenilor atat cat au nevoie sa cunoasca pentru mantuirea lor.

Exista insa si o ciudatenie in genealogia lui Matei, daca o comparam cu alte genealogii prezente in Scriptura Vechiului Testament, care de obicei incep prin mentionarea pe primul loc a personalitatii celei mai importante; Evanghelistul Matei il plaseaza pe Iisus pe ultimul loc, pentru a arata ca totul converge spre El, centrul timpului si al istoriei. In El se desavarseste planul lui Dumnezeu, prin intruparea Lui in istoria umanitatii, si in particular in istoria poporului Israel. Iisus este, astfel, prezentat in primul rand ca fiind legat de patriarhul Avraam, adica de fagaduinta lui Dumnezeu de a binecuvanta pe fiecare om care crede, iar in al doilea rand de regele David, caruia Dumnezeu i-a fagaduit o imparatie care nu va avea sfarsit.

Genealogia alcatuita de Sfantul Matei cuprinde asadar trei serii de 14 nume.

Intre stramosii lui Iisus ne mai surprinde mentionarea a cinci femei: Tamara, Rahav, Rut, Batseba si Fecioara Maria, intr-o istorie care cel mai adesea era rezervata barbatilor. Iar aceste femei nu sunt mentionate deloc la intamplare. Tamara, o femeie arameeanca, a tinut sa aiba un mostenitor de la socrul ei, Iuda, pe care l-a inselat ca sa-si atinga scopul, prefacandu-se ca este o prostituata. Rahav nu numai ca era de neam canaanit, ci era si o femeie desfranata. Rut nu era nici ea de neam israelit; era o moabiteanca, pe care Biblia o lauda pentru fidelitatea ei fata de soacra sa, dupa moartea sotului ei, ceea ce inseamna, implicit, fidelitatea fata de poporul lui Dumnezeu. Iar „femeia lui Urie“, adica Batseba, care se pare ca n-a fost cu totul nevinovata pentru pacatul pe care David l-a savarsit din cauza ei, era, probabil, de neam hitit, ca si primul ei sot, Urie. Mentionandu-le pe aceste patru femei in linia genealogica a lui Iisus, Sfantul Matei releva adevarul ca Fiul lui Dumnezeu a venit pentru toti oamenii, nu numai pentru evrei, si ca, de asemenea, El a venit nu numai pentru cei drepti, ci si pentru cei pacatosi.

A cincea femeie mentionata in genealogia de la Matei este Sfanta Fecioara Maria. O mentiune care nu este facuta oricum. Redand genealogia Dreptului Iosif, cand ajunge la mentionarea acestuia, Evanghelistul il prezinta ca „logodnicul Mariei“. Si inca de aici tine sa precizeze ca din ea s-a nascut Iisus, Care se cheama Hristos. Iisus, asadar, din neamul lui Israel, este de fapt fiul Mariei, si nu al lui Iosif, Fiul oamenilor, dar si Fiul lui Dumnezeu. Evanghelistul explica mai apoi in partea a doua a capitolului intai ca Iosif n-a avut nici un rol in zamislirea lui Iisus si ca Fecioara Maria „s-a aflat avand in pantece de la Duhul Sfant“. Maria si Iosif erau amandoi din neamul lui David si erau logoditi potrivit legii iudaice. Iosif nu este decat tatal adoptiv al Mantuitorului. Dumnezeu ii porunceste lui Iosif s-o ia pe Maria in casa sa si sa-i dea Pruncului numele Iisus. In acest fel, Iosif asigura legitimitatea Nasterii Pruncului intr-o familie. Dar adevaratul Tata al lui Iisus este Dumnezeu; El s-a zamislit in pantecele Fecioarei prin „umbrirea“ puterii Celui Preainalt. Arhanghelul Gavriil este cel care ii da direct Maicii Domnului cea dintai informatie asupra identitatii ceresti a Mantuitorului, anume ca va fi Fiul lui Dumnezeu. Iosif si-a asumat, in fata lumii, o paternitate care i-a fost ceruta de Sus si a inteles porunca Domnului, cu mirarea fara sfarsit a omului simplu si drept, fiind mereu in asteptarea deznodamantului evenimentului. Chiar daca Iisus nu este fiul natural al lui Iosif, odata ce acesta i-a dat numele, Iisus mosteneste prerogativele davidice din care se trage Iosif.

Hristos, centrul istoriei si capatul ei

Cele doua aspecte ale Nasterii lui Iisus, din neamul lui David, prin Fecioara Maria, si de Sus, de la Duhul Sfant, sunt inscrise in prima pagina a Noului Testament si stau la baza invataturii de credinta ortodoxa, potrivit careia Iisus Hristos este Dumnezeu adevarat si Om adevarat, asemenea noua oamenilor, afara de pacat. De aceea Sfantul Ioan Gura de Aur ne invata: „Asadar, cand auzi ca Fiul lui Dumnezeu este Fiul lui David si al lui Avraam, nu te indoi ca si tu, fiu al lui Adam, vei fi fiu al lui Dumnezeu. Ca Fiul lui Dumnezeu nu S-ar fi smerit in zadar si in desert atat de mult, daca n-ar fi vrut sa ne inalte si pe noi. S-a nascut dupa trup, ca tu sa te nasti dupa Duh; s-a nascut din femeie, ca tu sa incetezi de a mai fi fiu al femeii. Pentru aceasta Fiul lui Dumnezeu a avut o indoita nastere: una asemenea noua, si alta mai presus de noi. Pentru ca S-a nascut din femeie, Se aseamana cu noi; dar pentru ca nu S-a nascut nici din sange, nici din vointa trupului sau a barbatului, ci de la Duhul Sfant, ne arata nasterea cea mai presus de noi, nasterea cea viitoare, pe care ne-o va darui noua de la Duhul“.

Lista stramosilor dupa trup ai lui Iisus se incheie cu El ca sa arate ca Iisus Hristos nu are urmasi dupa trup; El este feciorelnic. Prin El Dumnezeu a inaugurat un alt fel de nastere, nasterea duhovniceasca de la Duhul Sfant. Dupa cum Adam sta la inceputul vechii umanitati, tot astfel Mantuitorul sta la inceputul unei noi umanitati, doar ca descendenta Sa nu mai tine de ordinea firii, ci tine de ordinea supranaturala a nasterii de la Duhul Sfant.

pr. conf. dr.

Constantin Preda
Sursa:ziarullumina.ro

.

• Genealogia lui Iisus
  Publicat in : Nasterea Domnului - Craciunul