Un cantec despre Mihai Viteazul, consemnat de Sfantul Paisie


Un cantec despre Mihai Viteazul, consemnat de Sfantul Paisie

Astazi, ortodocsii romani il praznuiesc pe Sfantul Cuvios Paisie de la Neamt, unul dintre monahii care au avut o influenta speciala si definitorie asupra monahismului romanesc din vremea sa si din perioadele urmatoare trecerii sale la Domnul. In randurile care urmeaza nu vom prezenta vasta sa opera sau contributia la revigorarea vietii calugaresti din vetrele monahale romanesti, in special, ci ne vom opri asupra unui episod extraordinar, poate mai putin cunoscut, legat de numele sau, dar extrem de important pentru noi romanii. Este vorba despre consemnarea  unui cantec popular despre Mihai Viteazul, pe care Sfantul Paisie l-a scris chiar pe paginile Psaltirii din care citea, cantec descoperit de poetul Vasile Alecsandri, la un veac de la chemarea calugarului in oastea sfintilor lui Dumnezeu. "Scrisu-s-au acest viers batran de mine, ieromonahul Paisie, credincios rob al lui Dumnezeu, iar eu l-am auzit si l-am invatat de la raposatul bunul meu, Stoian Jolde armaselul." Aceste cuvinte  au fost scrise de catre marele Paisie pe Psaltirea sa veche, descoperita de Vasile Alecsandri in biblioteca Manastirii Neamtului, unde calugarul ajunsese staret.

Iata despre ce "viers batran" este vorba: "Auzit-ati de-un oltean,/ De-un oltean, de-un craiovean/ Ce nu-i pasa de sultan?/ Auzit-ati de-un viteaz/ Care vesnic sade treaz/ Cat tara e la necaz?/ Auzit-ati de un Mihai/ Ce sare pe sapte cai/ De striga Stambulul vai?/ El e Domnul cel vestit/ Care-n lume a venit/ Pe luptat si biruit./ Spuie raul cel oltean,/ Spuie valul dunarean/ Si codrul calugarean/  Cate lupte au privit,/ Cate osti au mistuit/ Cate oase-au inalbit?/ Multi ca frunzele de brad,/ Ca nisipul de pe vad,/ Ca gemetele din iad!/ Spuie corbul muntilor/ Si fiarele codrilor/ Care-a fost nutretul lor?/ Fost-au lesuri tataresti/ Si turcesti si unguresti/ Date-n sabii romanesti!/ Alelei! Mihai, Mihai!/ Caci de noi mila nu ai,/ Sa ne scapi de-amar si vai!"

Lucrarea lui Dumnezeu, in cateva descoperiri senzationale

Povestea acestei descoperiri este tulburatoare, demna de a fi trecuta intr-un eventual document de canonizare a celui care a fost marele Mihai Viteazul. Astfel, la peste 150 de ani de la adormirea intru Domnul a marelui Voievod Mihai Viteazul, la anul 1601, Sfantul Paisie nota in cartea sa de capatai cantecul auzit din batrani de catre armaselul Jolde, care probabil i-l cantase intr-o seara de taina sub zidurile Manastirii Neamtului. Faptul este cu atat mai important cu cat mult mai apropiat in timp era martiriul celuilalt domn al Tarii Romanesti, Constantin Brancoveanu, impreuna cu fiii sai, de la 1714. Deci, atat de puternica era personalitatea lui Mihai Viteazul, incat, la un veac si jumatate dupa petrecerea sa, era viu in memoria oamenilor. La 100 de ani fata de Sfantul Paisie, poetul Vasile Alecsandri avea sa descopere cantecul, cercetand Psaltirea marelui monah, dar si surprinzatoarele adnotari scrise cu grija la diferitele traduceri de catre monahii carturari. Cu certitudine, acest cantec este cunoscut si astazi de catre batranii olteni din stanga Jiului. Se stie ca IPS Nestor Vornicescu, fostul Mitropolit al Olteniei, trecut la Domnul,  incepuse sa stranga materiale pentru intocmirea dosarului de canonizare a lui Mihai Viteazul, sfant intr-un fel si el in memoria si constiinta neamului romanesc.

Sfantul, cunoscut in toate cele patru zari ale Ortodoxiei

Sfantul Paisie de la Neamt a trait in anii 1722-1794, fiind nascut la Poltava, in Ucraina, familia lui tragandu-se din moldoveni stabiliti in acel tinut, inruditi cu stramosii dupa mama ai lui Dimitrie Cantemir. A studiat la Academia duhovniceasca din Kiev, intrand in manastire la 1740, la cunoscuta "Lavra Pesterilor". In 1742, a venit in Moldova, de unde dupa mai multe popasuri prin cateva manastiri pleaca la Muntele Athos. In 1763 s-a intors in tara si, dupa mai multe peripetii, i s-a incredintat Manastirea Dragomirna, apoi Manastirea Neamt. El i-a invatat pe ucenici sa copie manuscrise si sa le traduca din slavona si greaca in romana. El a publicat pentru prima data la noi "Filocalia", fiind cunoscut pentru sfintenia sa din Tarile Romane pana la Muntele Athos, de la Lavra Pesterilor din Kiev, Manastirea Optima, pana in sihastriile din nordul Rusiei. A stabilit un regulament monahal, iar ucenicii sai romani au raspandit isihasmul in Tarile Romane, iar cei slavi,  in peste 100 de manastiri din Rusia si Ucraina. In 1988, Biserica Ortodoxa Rusa l-a canonizat, iar din 1992, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane i-a generalizat cultul.

Dumitru Manolache

.

15 Noiembrie 2008

Vizualizari: 1304

Voteaza:

Un cantec despre Mihai Viteazul, consemnat de Sfantul Paisie 5.00 / 5 din 1 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE