Monument istoric de interes national, Manastirea Frumoasa este la un pas de a ajunge ruina

 

Situatie aproape disperata pentru cele noua maici care, de aproximativ un an si jumatate, slujesc la Manastirea Frumoasa. Maicutele se zbat sa opreasca degradarea lacasului lor de cult insa, din cauza lipsei fondurilor, sansele sunt aproape nule. Abia au reusit sa obtina fonduri pentru elaborarea expertizei tehnice a Palatului de pe ziduri, unul dintre cele sase obiective intrate in patrimoniul national din cadrul complexului Manastirii Frumoasa. Daca nu sunt operate actiuni de restaurare sau conservare intr-un timp cat mai proxim, manastirea va deveni o "frumoasa" ruina. Solutii ar fi, dar nu si bani.

Cele noua maicute ale Manastirii Frumoasa abia au reusit sa obtina bani pentru realizarea unei expertize tehnice prin care s-a dat verdictul: aproape 20.000 de Euro pentru inlocuirea planseului de peste parter.

 

Palatul de pe Ziduri

Daca nici in urmatoarea perioada nu se intervine, cel putin pentru reabilitarea structurii de siguranta, acest palat va fi ireparabil. Din planseul din Palatul de pe Ziduri sau al Domnului, in luna august anul trecut s-a desprins o barna putreda, putand provoca o tragedie, deoarece aici locuiesc maicutele. Acum plafonul este asigurat de barne de lemn, insa lemnul este macinat foarte tare la capete, astfel fiind posibil oricand sa cada de tot. "In luna decembrie am incheiat expertiza tehnica. Se impune fie inlocuirea plafonului cu unul nou, tot din lemn sau din beton, preferabil fiind primul. Ce sa mai spun, si structura de rezistenta este afectata, fisurile se vad cu ochiul liber, costurile sunt mari, iar manastirea nu are cum sa le detina", a spus Eugen Viziteu, inginer proiectant. La Palatul de pe Ziduri, construit intre 1818-1819, s-au efectuat lucrari de consolidare intre anii 1966-1970, iar ultima restaurare dateaza din perioada 1982-1983. Acest palat era resedinta de vara, intai a domnitorului Mihail Sturdza, apoi a lui Grigore Alexandru Ghica. De la acest palat, domnitorii aveau acces direct la helesteul amenajat pe locul unde acum este linia ferata. Aici, cu barci, nobilii se plimbau sau pescuiau. La etaj era o frumoasa terasa in stilul celor renascentiste, insa intre timp au fost zidite spatiile dintre coloane.

 

Palatul pentru Femei

Cunoscut si sub numele de Palatul pentru Domnite, dispus imediat in partea dreapta dupa turnul clopotnita, in incinta curtii manastirii, era destinat nevestei domnitorului Moldovei, unde poposeau si damele nobililor in vizita la Iasi. Era un spatiu generos, devenit intre timp ruine. Beciurile de sub Palat se pastreaza si acum, insa nu mai sunt folosite. Din fericire, ruinele Palatului inca pot fi conservate, peretii, arcadele usilor sau zidurile externe, din piatra de cariera, sunt destul de robuste, starea lor actuala permitand crearea unei imagini a cat de frumos era Palatul odinioara. Dar daca intr-un an-doi nu se intampla acest lucru, va ramane in amintire doar prin fotografii.

 

Clopotnita

Din arcada, de sub streasina cad bucati de caramida sau de tencuiala de la ultima reabilitare a manastirii. Nici cele patru coloane nu sunt in stare buna. Turnul clopotnita a fost ridicat in perioada 1819-1833, in timpul arhimandritului Ioasaf Voinescu, dupa planurile arhitectului Martin Kubelka, cel care a realizat si planurile la Palatul de pe Ziduri. "Daca am continua sa tragem clopotul mare, nu stiu daca structura clopotnitei ar mai putea rezista. Cand am venit aici, cu aproape un an si jumatate in urma, am facut acest lucru, nebanuind nimic. Turnul a inceput sa vibreze, iar de atunci clopotul mare nu mai este folosit", a aratat maica Arsenia. Si inginerul care a participat, alaturi de Smaranda Nour, la elaborarea expertizei tehnice pentru Palatul de pe Ziduri recunoaste pericolul la care este expus turnul daca ar mai fi folosit clopotul mare. "Clopotul mare, cred, are vreo cinci tone. Va imaginati ca vibratiile pe care le produce sunt transmise esafodului in care este incastrat ce se uneste cu zidaria. Si aici sunt necesare lucrari imediate de consolidare, existand mari probleme de siguranta", a precizat Eugen Vieriu, inginer proiectant. Turnul este afectat si de infiltrarea apei, acoperisul nefiind in stare buna. In perioada 1966-1970, au fost cateva interventii la structura de rezistenta a turnului, insa acum se poate observa ca trebuie reluate. Nici terenul nu este foarte prielnic, candva, in partea nordica era un helesteu, iar terenul este unul mlastinos. Si turnul clopotnita este clasat.

 

Istoria se inchide?

Si din zidurile bisericii Manastirii, fisurate, se desprind pietrele. In trecut, fara nici o pricepere au fost intreprinse lucrari de tencuiala a zidului, dar au fost abandonate caci distrugeau valoarea bisericii. Nici Poarta Spanzuratilor nu a scapat de degradare. "Uitati, si in biserica sunt probleme. Nu doar pictura, realizata in tempera este afectata, ci si soba. Vom trebui, din motive de securitate, sa o delimitam, Doamne fereste sa cada vreo caramida.", a adaugat maica Maria. Doar monumentul funerar al familiei Sturdza este intr-o stare buna. Istoria Manastirii Frumoasa porneste undeva de prin secolul al XVI-lea, fiind ctitoria hatmanului Leonte sau Melentie Balica. Din 1586, cand Balica moare, biserica intra in declin. Aceasta pana in 1727 cand domnitorul Moldovei, Grigore al II-lea Ghica, o restaureaza dar dupa un suflu oriental, cu palate si gradini, fantani arteziene, helesteu, promenade. Din anul 1739, cu ocupatia ruseasca, biserica are iar de suferit. Abia biserica ridicata de egumenul Ioasaf Voinescu se pastreaza pana astazi. O amprenta si-a lasat si domnitorul Sturdza care ridica Palatul de pe Ziduri. Acum, amprenta este una a uitarii istoriei, a acestei bijuterii arhitecturale.

 

Marius SIDORIUC

 

Sursa: Ziua de Iasi

.