Timp de 24 de ore, Catedrala Mitropolitana din Cluj-Napoca a fost gazda sfintelor moaste ale Sfantului Ioan Botezatorul, ale Sfantului Apostol si Evanghelist Matei, ale Sfantului Mare Mucenic si Arhidiacon Stefan si ale Sfintei Mucenite Varvara, oseminte aduse de la Schitul romanesc Prodromul, Sfantul Munte Athos. Mii de credinciosi au trecut pe la raclele cu sfintele moaste asezate in catedrala, participand la sfintele slujbe care au fost oficiate aici de Preasfintitul Vasile Somesanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Clujului.

Pelerinajul moastelor din Sfantul Munte in tara noastra a inceput pe 6 septembrie, la Medias, la Cluj-Napoca ajungand luni, 12 septembrie. Raclele cu moastele celor patru sfinti au fost intampinate la ora 16.30, in curtea Arhiepiscopiei Clujului, de Inaltpreasfintitul Parinte Arhiepiscop si Mitropolit Andrei, de Preasfintitul Episcop-vicar Vasile Somesanul, membri ai Permanentei eparhiale, preoti, diaconi si credinciosi. Dupa ce s-a savarsit aici o rugaciune, moastele au fost purtate in procesiune in jurul catedralei, dupa care au fost asezate in biserica, unde credinciosii au inceput sa se inchine si unde Preasfintitul Vasile Somesanul a oficiat Privegherea, alaturi de parintii athoniti si de slujitorii catedralei. Inca inainte de sosirea moastelor in oras, credinciosii au ajuns la catedrala pentru a le intampina. Pana tarziu, mii de oameni au asteptat la rand pentru a intra in catedrala, iar alte mii au venit marti, de la primele ore ale diminetii, continuand sa stea la rand pe tot parcursul zilei.

Marti dimineata, slujbele au inceput la ora 8.00, cu Acatistul Sfantului Ioan Botezatorul, urmat de Ceasurile I, III si VI, iar la ora 9.30 a inceput Sfanta Liturghie arhiereasca, oficiata de Preasfintitul Vasile Somesanul.

In cuvantul adresat in cadrul Sfintei Liturghii, Preasfintitul Episcop Vasile a multumit parintilor athoniti pentru aducerea sfintelor moaste si la Cluj-Napoca: „Bunul Dumnezeu sa le rasplateasca pentru osteneala si jertfa cuviosiilor lor si noua, tuturor, cei prezenti, cei ce v-ati inchinat in tot acest rastimp la sfintele moaste, dar si celor dragi si cunoscuti ai nostri, pentru nevointa cuviosilor parinti si pentru harul adus de sfintele moaste. Bunul Dumnezeu si Maica Domnului sa ne ajute sa fim vrednici de jertfa Mantuitorului nostru Iisus Hristos si, prin noi, la fel cum prin sfintii facuti noua cunoscuti de Dumnezeu, sa putem sa sporim pacea si bucuria in noi, in familiile noastre si in lumea in care traim”.

Un pelerinaj de suflet

Aproximativ 20 de jandarmi din cadrul Gruparii de Jandarmi Mobile Cluj-Napoca au asigurat masurile de ordine publica la Catedrala Mitropolitana din oras, atat in interior, cat si in Piata Avram Iancu. Catedrala a ramas deschisa toata noaptea de luni spre marti, agentii fiind non-stop la datorie pentru a asigura un climat normal in desfasurarea pelerinajului.
Credinciosii au stat la rand ore in sir pentru a ajunge la raclele cu sfintele moaste si pentru a cere ajutor si mijlocire din partea sfintilor.

Si micutii de la Gradinita „Sfantul Stelian” a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului au fost dusi sa se inchine sfintelor moaste. „Am fost impreuna cu copiii de la Gradinita „Sfantul Stelian”, care s-au inchinat sfintelor moaste cu bucurie si nadajduim sa le aduca Dumnezeu putere, sa fie mai cuminti, mai buni”, a declarat directorul gradinitei, inspectorul Sorin Calea.

De asemenea, mai multi preoti din cuprinsul Arhiepiscopiei Clujului au organizat pelerinaje cu grupuri de credinciosi din parohiile lor, unul dintre ei fiind preotul paroh din Tiocu de Sus, Protopopiatul Gherla, pr. Dumitru Mamolea: „Am venit cu credinciosii din Parohia Tiocu de Sus pentru ca este foarte important pentru viata sufleteasca, dar si pentru cea trupeasca”.

Iesirea moastelor din Sfantul Munte este cu atat mai importanta pentru femei, carora accesul in Athos nu le este permis. „Am venit sa atingem sfintele moastele, mai ales ca noi, femeile nu avem acces la Sfantul Munte Athos si mi se pare un privilegiu sa fim in preajma atator sfinti, care ne ajuta si pe noi sa ne dezlipim de grijile zilnice, sa fim si noi capabili macar putin sa facem la fel”, spunea o credincioasa.

De la Catedrala Mitropolitana din Cluj-Napoca, sfintele moaste au ajuns marti dupa-amiaza la Manastirea „Inaltarea Sfintei Cruci” de la Casiel, acolo unde alte multimi de credinciosi le-au adus cinstire. Pelerinajul a continuat apoi spre Brasov, moastele intorcandu-se in Grecia pe 19 septembrie.

Efortul parintilor athoniti

Trecand pe la Schitul Prodromul, ca de altfel si pe la alte manastiri din Muntele Athos, un credincios din Medias a propus un pelerinaj cu sfintele moaste in Transilvania. Inaltpreasfintitul Laurentiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului si Mitropolitul Ardealului, a preluat initiativa si a facut toate demersurile necesare pentru ca solicitarea credinciosilor ardeleni sa ajunga la conducerea Sfantului Munte si sa fie aprobata, spre folosul duhovnicesc al romanilor ortodocsi.

Nu a fost deloc usor ca sfintele oseminte sa fie scoase din schit, ci actiunea a necesitat eforturi sustinute. Intregul proces a fost urmarit indeaproape de parintele Iustinian Stoica de la Schitul Prodromul, care, intr-un interviu acordat radio Renasterea, a dat marturie despre pasii care au fost necesari spre implinirea dorintei credicniosilor transilvaneni.

„De cand a fost gandul cel frumos si luminos, cel bun, al domnului director general Mircea Vescan de la Medias, ca sfintele moaste sa fie aduse de la manastirea romaneasca Prodromul, sa fie aduse in Transilvania pentru inchinare, deja au inceput piedici si greutati si probleme. Nu a fost usor, pentru ca trebuie indeplinite niste formalitati foarte riguroase. A trebuit ca Mitropolitul Ardealului, IPS Laurentiu de la Sibiu, sa faca o scrisoare catre noi in greceste si in romaneste, in care sa ne roage si sa fim de acord ca sa vina Sfintele Moaste spre inchinare in tara. Am facut demersul catre Manastirea Marea Lavra, de care apartinem noi, pentru ca noi nu avem acces sa comunicam direct cu conducerea Muntelui Athos, ci numai prin manastirea de care apartinem, manastirea Lavra. Manastirea Lavra a primit o scrisoare de la noi si pe cea in original a Mitropolitului Laurentiu, scrisa in greceste, ei la randul lor au discutat-o in sinaxa, in consiliul de conducere al manastirii, au aprobat si au inaintat-o spre aprobare conducerii Muntelui Athos”, a precizat parintele Iustinian.

Scurt istoric al Schitului Prodromul

Schitul Prodromul a fost intemeiat intre anii 1852-1866 de ieroschimonahul Nifon Ionescu si ucenicul sau, ieroschimonahul Nectarie. Dorind sa aiba la acest schit o icoana cu Maica Domnului, la care avea multa evlavie, parintele Nifon a cautat un pictor care sa o realizeze, gasindu-l la Iasi. In lucrarea sa, pictorul nu reausea sa ilustreze frumos fetele, dar postind si rugandu-se o zi intreaga, Maica Domnului a infrumusetat fetele in chip minunat. De la aceasta prima minune, in drumul ei, Icoana facea nenumarate lucruri miraculoase, tamaduind multime de bolnavi din mai multe orase. Icoana Maicii Domnului poarta numele „Prodromița” si se praznuieste pe 12 iulie.

In Schitul Prodromul se mai afla si alte icoane facatoare de minuni care o intruchipeaza pe Maica Domnului: Icoana Maicii Domnului „Aparatoare de foc”, „Inainte Vestitoarea” si „Ctitorita”. De asemenea, aici se gasesc icoana Sfintei Treimi si icoana Sfantului Ioan Botezatorul.

Dintre sfintele moaste adapostite de biserica schitului le amintim pe cele ale Sfinților Ierarhi Ioan Gura de Aur, Grigorie Teologul si Modest, Patriarhul Ierusalimului, ale Sfantului Apostol Matei, ale Sfintei Mucenițe Varvara, ale Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia, ale Sfantului Mucenic Trifon, ale Sfinților Doctori fara de arginți Cosma si Damian si ale Cuviosului Antipa de la Calapodesti.

In prezent in Schitul romanesc Prodromul se nevoiesc 25 de calugari romani.

Sursa: radiorenasterea.ro