Cuviosii nostri parinti Macarie Egipteanul si Macarie Alexandrinul

19 Ianuarie     

 
Sfantul Macarie Egipteanul s-a nascut si a crescut pentru viata pustniceasca. Din frageda copilarie indeletnicindu-se cu fapta buna si iubind viata virtuoasa si impodobindu-se cu ea, a ajuns locas dumnezeiesc al Duhului. A dobandit atata rabdare in ostenelile lui pentru fapta buna, incat a primit puterea sa goneasca duhurile necurate.

El avea deopotriva si darul intelegerii; spunea mai dinainte ce avea sa se intample si era facator de minuni. Pentru toate acestea, dupa rugamintea indelungata a arhiereului de atunci, a primit preotia, caci arhiereul a hotarat sa nu stea ascunsa faclia sub obroc, ci a cautat sa-si sfinteasca mana, prin atingerea de el. Dupa sfintire, Macarie s-a dedat la nevointe si mai grele: a facut o hruba pe sub pamant, care, incepand de la chilia lui, se intindea pe o lungime de o jumatate de stadiu, si la capatul hrubei si-a sapat cu mainile lui o pestera. Cand veneau multi oameni sa-l cerceteze, el intra in hruba si se ascundea in pestera si nimeni nu-l afla. Cat despre mancare si bautura, este de prisos sa mai vorbim, de vreme ce trupul prin infranarea cea desavarsita si dumnezeiasca marturisea aceasta. Odata, venind la el un eretic, stapanit de demonul ingamfarii si zicand ca nu exista invierea mortilor, ca sa-l infrunte pe acest eretic, cuviosul a inviat pe un mort. Si zicea cuviosul ca sunt doua cete de demoni; una se lupta cu oamenii prin patimi inspaimantatoare si alta, a ingamfarii, impinge pe oameni la ratacire. Satan randuieste ceata din urma la fermecatori si la eretici. Acest sfant a proorocit urgia Domnului asupra ucenicului sau, care ascundea lucrurile saracilor si nu se pocaia, si pentru aceasta s-a si imbolnavit de lepra. Iar pe unul, care impins de demon manca in fiecare zi cate trei cosuri de paine, si bea un vas mare de vin, l-a facut sa manance numai trei bucati mici de paine. Cuviosul Macarie a vazut si pe diavol cum isi purta mestesugirile si inselaciunile in tigvulite. Pe Teopempt monahul, cel inselat de diavol, l-a indreptat. El a auzit glas dintr-o tigva uscata a unui preot al idolilor, care se gasea in pustiu, zicand ca prin mijlocirea rugaciunilor lui cei din chinurile iadului se usureaza putin. A proorocit pustiirea asezarilor calugaresti de la Skit. Pe un mort l-a inviat, ca sa spuna unde a ascuns averea unor oameni si iarasi a poruncit de a adormit. Deci cu astfel de lucruri dumnezeiesti fiind impodobit, a parasit viata la adanci batraneti, traind nouazeci de ani.

Iar sfantul Macarie Alexandrinul a fost preot al asezarilor calugaresti numite Chilii.
El a dovedit liniste si rabdare deplina si a savarsit lucruri marete si minuni. De faptele lui cele bune s-a minunat si marele Antonie zicand: ?Iata Duhul Sfant S-a odihnit intru tine, si vei fi mai departe mostenitor al faptelor mele bune?. Acest Macarie, cand auzea ca cineva a facut o fapta duhovniceasca de seama, umplandu-se de ravna, o indeplinea si el. Astfel, auzind ca monahii de la Tabenisi in tot postul mare mancau bucate negatite la foc, s-a hotarat sa nu mai manance sapte ani bucate pregatite la foc, ci numai verdeturi crude si legume muiate. Se lupta sa inlature si somnul: douazeci de zile si douazeci de nopti n-a intrat sub vreun acoperamant, ci a stat afara in arsita zilei si in frigul noptii. Odata, fiind necajit de demonul desfranarii, s-a dus intr-un pustiu indepartat, unde a stat gol sase luni si unde tantarii mari ca viespile l-au intepat cumplit, incat i-au basicat tot trupul; iar dupa cele sase luni, intorcandu-se la chilia lui, numai dupa glas a fost cunoscut, caci trupul i se schimbase, asemanandu-se cu al leprosilor. Odata, sapand un put, un sarpe otravitor s-a atins de mana lui; iar el prinzandu-l l-a omorat, zicand: ?Nefiind trimis de Dumnezeu, cum ai indraznit sa te atingi de mine?? Alta data a intrat in Manastirea Tabenisiotilor, imbracat in haine mirenesti, vrand sa afle cum vietuieste fiecare dintre cei de acolo. Si sosind Postul cel mare, a vazut la ei purtari felurite: astfel, unul manca in fiecare seara, altul la doua, altul la trei, altul la cinci seri; iar altii, stand toata noaptea in picioare, a doua zi se asezau la lucru. Macarie insa, udand mladite de finic, a stat intr-un colt pana s-au implinit patruzeci de zile si a sosit Pastile. Si in toate aceste zile n-a gustat nici paine, nici apa, nu a facut nici ingenuncheri, n-a sezut, nu s-a culcat si nu a gustat nici un fel de hrana, decat numai duminica putina varza cruda. Se mai istoriseste despre acest sfant ca odata, sezand in ograda si graind altora lucruri folositoare, a intrat o hiena, aruncand la picioarele sfantului puiul ei orb. Iar sfantul dand cu scuipat peste ochii lui l-a facut sa vada: hiena l-a luat si a iesit afara. Si a doua zi dimineata a adus grabita o piele de oaie fericitului, care a zis catre ea: ?Eu nu primesc lucruri nedrepte?, iar ea plecandu-si capul a iesit din ograda.

Acest Macarie a vazut si el pe diavol purtand tot felul de inselaciuni, infasurate intr-o haina zdrentuita si parand ca sunt inchise in niste tigvulite. Sfantul Macarie era mic de stat, slab si span, avand numai cateva fire de par pe buza si in varful barbii. Caci din cauza asprimii ostenelilor sihastresti, nici parul nu i-a crescut. Traind astfel in pustnicie si ajungand la adanci batraneti, s-a mutat catre Domnul.

Tot in aceasta zi, pomenirea sfintei Eufrasia

 
Aceasta mucenita a fost din cetatea Nicomidiei si a trait pe vremea imparatului Maximian. Era de neam vestit, fiind impodobita cu obiceiuri intelepte si bune. Deci, nevrand sa jertfeasca demonilor, a fost batuta cumplit. Si ramanand mai departe neinduplecata a fost data unui barbat barbar, sa fie batjocorita. Dar ea l-a amagit pe acesta zicandu-i ca, daca nu o va necinsti, ii va da o doctorie care il va feri de loviturile sabiilor si de navalirile vrajmasilor. Si ca dovada a tariei acestei doctorii, i-a zis sa-si incerce sabia pe gatul ei, care ar ramane neatins de orice lovitura. Acest barbar crezand spuselor ei si-a repezit cu putere sabia in aceasta mucenita, care-si intinsese gatul, si asa i-a taiat capul.

         Tot in aceasta zi, pomenirea aducerii moastelor celui intre sfinti parintelui nostru Grigorie Teologul, in biserica Sfintilor Apostoli.

       Tot in aceasta zi, pomenirea minunii celei mari din Niceea, cand sfantul Vasile cel Mare a deschis prin rugaciune usile bisericii sobornicesti si a dat-o in seama ortodocsilor.

         Tot in aceasta zi, pomenirea cuviosului parintelui nostru Meletie Valisiotul Marturisitorul, care a trait in anii o mie doua sute trei.

         Tot in aceasta zi, pomenirea celui intre sfinti parintelui nostru Marcu Eugenicul cel din Efes, singurul luptator, aparator si pazitor al Ortodoxiei.

         Tot in aceasta zi, pomenirea celui intre sfinti parintelui nostru Arsenie, arhiepiscopul Cherchirei, care in pace s-a savarsit.

• Sfantul Macarie Egipteanul
  Publicat in : Vietile sfintilor
• Sfantul Macarie Egipteanul
  Publicat in : Calendar ortodox
• Din viata si invataturile Sfantului Macarie Egipteanul
  Publicat in : Sfaturi duhovnicesti
• Adancul nestiut al patimilor
  Publicat in : Editoriale

Aboneaza-te la newsletter Retete de post

Email

Introdu codul din imagine: