Desfranarea

• De ce nu S-a casatorit Hristos

  Sfanta Scriptura prezinta, la o prima vedere, intr-un mod antinomic acest aspect al vietii Mantuitorului. Pe de-o parte, nu se aminteste nicaieri ca ar fi avut sotie, pe de alta, este numit in nenumarate locuri Mire.
  
• Predica la Sfanta si Marea Luni

  Sfanta si Marea Luni ne pune inainte blestemarea smochinului neroditor (Matei 21, 19 - 20) si istoria lui Iosif cel Prea Frumos. Din aceste pilde se desprind doua intelesuri paralele: unul istoric, privind poporul evreu in asteptarea primei veniri a lui Mesia; altul duhovnicesc, eshatologic...
  
• Inmormantarea amana Nunta

  Inmormantarea este incompatibila cu Nunta. Cea dintai naste intristarea, iar cea de-a doua naste bucuria. Pentru un om sanatos, in perioadele de mare intristare, chiar si marile bucurii sunt greu de primit.
  
• Duhovnicul

  Duhovnicul are datoria sa fie si pedagog. Intr-o anume masura este necesar sa posede arta pedagogiei, sa-si puna probleme pedagogice. Absenta simtamantului pedagogic, a talantului, a darului, a stiintei, a experientei poate conduce pana acolo incat preotul sa isi piarda fiii duhovnicesti, ii pierde...
  
• Sf. Ierarh Petru Movila, Mitropolitul Kievului...

  Sfanta Mucenita Anastasia Anastasia, cea preafrumoasa intre femei, s-a nascut in vestita cetate a Romei. Ea pe toti covarsea cu neamul sau cel bun, cu frumusetea cea trupeasca si cu cea sufleteasca, cu obiceiuri bune si cu blandete. Era fata lui Pretextat, unul din boierii mari de credinta elin, ia
  
• Duminica a 2 a dupa Rusalii (Duminica Sfintilor...

  Predica la Duminica a II-a dupa RusaliiSfantul MucenicTimotei, Episcopul Prusiei Cetatea Prusiei este in partile Bitiniei si se invecineaza cu Frigia si Misia, fiind aproape de muntele Olimpului. In aceasta cetate a fost episcop Sfantul Timotei, iar pentru curatenia si sfintenia sa a luat de...
  
• Sfantul Mucenic Clement, episcopul Romei; Sfantul...

  Sfantul Mucenic Clement episcopul Romei In slavita si marea cetate Roma cea veche era un om slavit si de neam mare, cu numele Faust, care isi tragea neamul sau din imparatii Romei, cei de demult, avand femeie cu numele Matilda care, de asemenea, era de neam imparatesc, fiind rudenia lui August si a
  
• Sf.Sfintit Mc.Timotei, Episcopul Prusiei; Sf...

  Sfantul MucenicTimotei, Episcopul Prusiei Cetatea Prusiei este in partile Bitiniei si se invecineaza cu Frigia si Misia, fiind aproape de muntele Olimpului. In aceasta cetate a fost episcop Sfantul Timotei, iar pentru curatenia si sfintenia sa a luat de la Dumnezeu darul facerii de minuni...
  
• Sfantul Ierarh Petru Movila, Mitropolitul...

  Sfanta Mucenita Anastasia Anastasia, cea preafrumoasa intre femei, s-a nascut in vestita cetate a Romei. Ea pe toti covarsea cu neamul sau cel bun, cu frumusetea cea trupeasca si cu cea sufleteasca, cu obiceiuri bune si cu blandete. Era fata lui Pretextat, unul din boierii mari de credinta elin, ia
  
• Sf. Mc. Clement episcopul Romei si Sf. Petru...

  Sfantul Mucenic Clement episcopul Romei In slavita si marea cetate Roma cea veche era un om slavit si de neam mare, cu numele Faust, care isi tragea neamul sau din imparatii Romei, cei de demult, avand femeie cu numele Matilda care, de asemenea, era de neam imparatesc, fiind rudenia lui August si a
  
• Despre Ortodoxie - Parintele Benedict Ghius

  In graiul omenesc nu exista cuvant atat de incapator ca sa poate spune dintr-o data tot ce este Ortodoxia. Unii au spus ca Ortodoxia este cerul coborat pe pamant; si este adevarat, pentru ca substanta Ortodoxiei este Dumnezeu care S-a facut om, ca pe oameni sa-i indumnezeiasca
  
• Scara - autorul si cuprinsul lucrarii

  Autorul scrierii numite Scara, s-a nascut cu putin timp inainte de anul 579 si a trait pana in jurul anului 649. A fost deci contemporan cu sfantul Maxim Marturisitorul. Autorul Vie­tii lui pe scurt, calugarul Daniil din Manastirea Raith, declara ca nu se cunoaste patria de origine
  
• Ispitele si pacatele in invatatura parintilor...

  Ridicarea la Dumnezeu presupune un adevarat razboi duhovnicesc cu noi insine, cu diavolul si cu atractia manifestata de materie asupra trupului material. Sfintii Parinti ne relateaza despre formele diferite de manifestare a omului cazut de la ascultarea
  
• Inrudirea intre ele a patimilor si a virtutilor

  Preaiubitii nostri frati trebuie sa cunoasca urmatoarele: toate gandurile bune si virtutile se inrudesc intre ele; in aceeasi masura, toate gandurile si intentiile pacatoase, pacatele si patimile se inrudesc intre ele. Tinand seama de aceasta inrudire
  
• Patima betiei

  Este lucru stiut ca atractia duce la deprindere, iar deprinderea rea duce la patima. Acum, in pragul postului, se potriveste mult mai mult cu cuvantul acesta, caci obiceiul carnavalului, adica al ospetelor la lasatul secului, ne vaneaza pe multi ca sa bem ori sa mancam peste
  
• Despre dragostea cea desavarsita

  Toata fapta buna este rod al dragostei de aceea si lung este cuvantul despre ea. Hristos zice: Intru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste intre voi. Iar Pavel striga: Nimanui cu nimic nu fiti datori, decat
  
• Ascultarea, fecioria si neagoniseala in casatorie

  Biserica nu cunoaste decat un singur mire: Mirele Hristos, rastignit si inviat, pe care-L iubeste, il urmeaza, pentru Care la randu-i se rastigneste si cu care inviaza. Sfintii, nu vorbesc despre nimic altceva decat despre cunoasterea si vederea lui Dumnezeu
  
• Smerenia

  In deplina opozitie cu mandria sta smerenia. Precum mandria este izvorul tuturor patimilor, tot astfel si smerenia este maica tuturor virtutilor. Sfantul Ioan Gura de Aur numeste smerenia temelia pe care se poate inalta fara nici o primejdie orice altceva
  
• Sfaturile evanghelice

  In Evanghelie gasim nenumarate sfaturi, trei dintre ele ies in evidenta: saracia de bunavoie, fecioria si ascultarea desavarsita. Daca tot crestinul trebuie sa tina seama de ele, in mod deosebit si le asuma calugarii
  
• Cele opt ganduri

  "Toate gandurile demonice introduc in suflet reprezentarile lucrurilor sensibile." "Demonii ii cunoastem dupa ganduri, iar gandurile le cunoastem dupa lucruri." Aceste consideratii l-au condus pe avva Evagrie