Aboneaza-te si afla in fiecare saptamana noutatile de pe CrestinOrtodox.ro
Duminica a treia din Sfântul şi Marele Post al Paştilor se numeşte şi Duminica Sfintei Cruci. Evanghelia Duminicii Sfintei Cruci începe cu îndemnul Mântuitorului ca fiecare om să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-I urmeze Lui.
Părintele Ieromonah Hrisostom Filipescu – Egumenul Schitului Ţibucani, judeţul Neamţ – Un om al bucuriei nedisimultate, al prezenţei spirituale reconfortabile şi al tinereţei duhovniceşti, binecuvântată şi plină de credinţă, speranţă sau nădejde şi dragoste
Astăzi tună glas de bucurie în tot pământul. Astăzi, Arhanghelul Gavriil vesteşte Fecioarei Maria mântuirea neamului omenesc. Ziua de astăzi este mai sfântă şi mai înveselitoare decât toate zilele veacului, căci aduce bucurie şi vesteşte mântuirea la toată lumea.
De folos celor părăsiţi de alţi oameni sau oamenilor nefericiţi. De folos celor care se întristează uşor. De folos celor care sunt ocărâţi de ceilalţi oameni. Pentru ca cei care au o suferinţă să găsească de lucru.
Duminica inchinata Sfintei Maria Egipteanca este a V a duminica din Postul Sfintelor Pasti. Cu toţii cred că aţi auzit despre viaţa Cuvioasei maicii noastre Maria Egipteanca, despre acea femeie păcătoasă din Egipt
Mă întrebi care din doi primeşte harul mai repede, pustnicul sau cel aflat sub ascultare. Fără îndoială că ucenicul ascultător. Acesta primeşte şi harul mai repede şi este şi în afară de orice pericol. Nu se teme nici că o să cadă, nici că o să ardă.
Pentru Ortodoxie sărbătoarea Sfintelor Paşti este o icoană de lumină a bucuriei veşnice din Împărăţia cerurilor. Însă această bucurie are izvorul în Iisus Hristos Cel răstignit şi înviat, Biruitorul păcatului, al iadului şi al morţii.
Acum opt ani, am sărbătorit Învierea la Ocolişel. A fost ceva deosebit cu adevărat. În calitate de preot misionar, mai slujisem în multe parohii vacante (Bolduţ, Ceanu Mic...), dar nicăieri nu am găsit atmosfera de pateric de la Ocolişel.
Din mărturiile multora, încerc şi eu să alcătuiesc un medalion de suflet Părintelui Arsenie, pentru o mai bună înţelegere a pătimirilor neîntrerupte ale neamului românesc de-a lungul vremii şi amintind în mod deosebit, dintre miile şi miile de deţinuţi politici, pe Părintele...
Oamenii lumeşti, în timp ce duc o viaţă iubitoare de plăceri, potrivnică voii lui Dumnezeu (v. Iacov 4,4), când le vine vreo nenorocire în viaţă, încep să cârtească: Ce Ţi-am făcut, Doamne, de ce mi-ai dat necazul aceasta
Sfântul Efrem Sirul ne previne asupra duhului grijii de multe. Ce este grija de multe? Sfântul Nil Sinaitul răspunde: Grija de multe este o istovire a sufletului. Ea este o stare de plictiseală, tristeţe, apăsare duhovnicească, o împuţinare a inimii însoţită, uneori de o mare scârb...
Părintele schimonah Agapie s-a născut în anul 1838, într-o familie de ţărani, judeţul Rostov, gubernia Iaroslav, şi în lume s-a numit Alexandru Andreevici Molodiaşin. Părinţii lui, la fel ca majoritatea locuitorilor din judeţul respectiv, se ocupau cu grădinăritul.
Credinţa sinceră ne duce inevitabil la frica de Dumnezeu. Credinţa sinceră ne ajută să ne punem serios problema vieţii duhovniceşti. Solomon ne spune că frica de Dumnezeu este începutul înţelepciunii
Curajul este descris ca fiind o trăsătură pozitivă a oamenilor, una dintre calitățile de bază ale naturii umane. Curajul reprezintă o componentă cheie a procesului de îmbătrânire şi este cel ce ne împinge să atingem noi obiective, chiar dacă efortul este dificil şi dureros
Nu demult a venit la consultaţie o femeie de patruzeci şi ceva de ani. In familia ei se întâmplase o nenorocire: fiul ei devenise narcoman. Situaţia era tipică: bolnavul nu găsea de cuviinţă să meargă la doctor, era străin de Dumnezeu şi de Biserică. Cu mama sa aproape că nu comunica...
Cu veacuri multe în urmă se afla în fruntea ţinutului Tesalonic o familie de voievozi creştini. Dar vedeţi, pe-atunci creştinii erau tare ocărâţi de oamenii păgâni. Voievodul nostru se temea ca nu cumva împăratul Maximilian să afle de la vreun clevetitor că el şi soaţa lui drag...
Spuneţi tinerei voastre soţii cu glasul cel mai gingaş din lume: Te-am luat, scumpă copilă, ca tovarăşă a vieţii mele, te-am chemat să împărţi cu mine sarcinile cele mai nobile şi mai importante: naşterea de copii/ îndrumarea unei case.
In pericopa evanghelică de astăzi, Domnul ne pune în prezenţa a doi oameni, arătându-ne soarta diferită a fiecăruia dintre ei (Luca 16, 19-31). Unul era bogat, iar celălalt, numit Lazăr, era sărac şi trăia în condiţii mizerabile la poarta bogatului.
Cel de langa noi reprezinta provocarea imediata a relatiei, a mediului in care suntem chemati sa ne producem, a spatiului in care suntem chemati sa implinim poruncile lui Dumnezeu. Paradoxal, in zona relatiei cu aproapele, gasim foarte multe justificari de a nu fi solidari, de a nu arata prea multa...
Ca şi altor pătimitori, Domnul, din proprie iniţiativă şi nesolicitat, îi vine în ajutor femeii gârbove pe care o află printre enoriaşii unei sinagogi într-o zi de sâmbătă. Din milă şi bunătate; întru mărirea lui Dumnezeu; ca să se vădească puterea Tatălui şi a Fiului.