Potrivit Sfintei Scripturi si Traditiei Bisericii, Inaltarea la Cer a Domnului s-a petrecut pe Muntele Maslinilor.
Pe langa Capela Inaltarii Domnului, asezamant situat pe locul de unde se crede ca Domnul S-a Inaltat la cer, un alt locas de cult inchinat aceluiasi eveniment biblic este Biserica Inaltarea Domnului, ce apartine Bisericii Ortodoxe Ruse.
Biserica ruseasca Inaltarea Domnului se gaseste in satul A-Tur de pe Muntele Maslinilor, servind drept catolicon (biserica principala) a unui asezamant monahal. Biserica este construita in stil neo-bizantin si este insotita de un turn clopotnita impunator, inalt de 64 m. Astfel, manastirea ruseasca a Inaltarii Domnului este usor de recunoscut de catre pelerini, datorita acestui turn ce poate fi vazut de la mari departari.
Acest asezamant monahal a luat fiinta in a doua jumatate a secolului al XIX-lea prin efortul celor doi ctitori: Arhimandritul Antonin Kapustin si Egumenul Partenie. Parintele Antonin a fost cel care a cumparat teren pe varful Muntelui Maslinilor iar, in 1870, a construit biserica Inaltarii Domnului impreuna cu un turnul clopotnita. Simultan, au fost construite alte dependinte, au fost plantate gradini etc.
Cel care a intemeiat o obste monahala in acest loc a fost insa Parintele Partenie. Avand aceasta dorinta in inima, acesta a inceput sa slujeasca aici de doua ori pe saptamana. In scurt timp, Dumnezeu i-a randuit oameni care s-au aratat dornici sa urmeze viata monahala in acest asezamant. Astfel, incepnad cu anul 1906 Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse a recunoscut in mod oficial manastirea. Un an mai tarziu, asezamantul numara 100 de vietuitoare. Noi cladiri au fost construite. Maicile au deschis tot acum doua ateliere, unul de pictat icoane si celalalt de broderie, care se pastreaza pana astazi.
In mod tragic, in 1909, parintele Partenie a fost ucis pe cand se afla in chilia sa. Nu au fost descoperite nici criminalul si nici motivul crimei.
In timpul Primului Razboi Mondial comunitatea monahala avea sa treaca prin grele incercari. Soldatii turci au fost cazati in cadrul asezamantului, preotii misionari impreuna cu zece maici, fiind trimisi in Egipt. Pentru maicile ramase aici programul liturgic a incetat. O alta problema intampinata a fost lipsa hranei.
Patriarhul Damian a incercat sa le sprijine pe maicile ramase in manastire, trimitandu-le regulat portii de hrana. De asemenea, acesta a stabilit ca maicile sa participe la slujbe la Galileea Mica. Maicile au primit sprijin si din partea consulului Italiei si, ulterior, a delegatului American.
Autoritatile turce au cerut insa ca in trei zile toate maicile ramase sa paraseasca asezamantul intrucat intentionau sa o transforme in spital militar. Datorita intervenitiei Patriarhului Damian, exilul maicilor a durat numai 17 zile. Intorcandu-se, maicile au gasit insa dezordine totala: crucile au fost indepartate, icoanele au fost necisntite, iar iconostasul a fost distrus.
Pe 20 noiembrie 1918, englezii au intrat in Ierusalim si cativa dintre soldati au stat in asezamant. Ei au ajutat maicile, in acele vremuri dificile, cu paine, ceai si zahar. Englezii, de asemenea, le-au ajutat financiar, oferindu-le acestora posibilitatea de a lucra la constructia drumului Ierihonului.
La inceputul anului 1919 s-au intors din Egipt si ceilalti membrii ai comunitatii. In luna iunie a aceluiasi an, biserica a fost redeschisa. Viata din manastirea a revenit, incetul cu incetul la normalitate.
In 1924, Mitropolitul Antonie a mijlocit inaintea Patriarhului de Ierusalim iar comunitatea ruseasca de pe Muntele Maslinilor a fost recunoscuta oficial ca asezamant monahal.
Frescele manastirii au fost pictate chiar de vietuitoarele din cadrul obstii. Manastirea pastreaza numeroase icoane deosebit de frumoase, precum si moaste ale sfintilor. Icoana Maicii Domnului "Grabnic Ascultatoare” este cunoscuta ca fiind facatoare de minuni.
Programul zilnic al slujbelor se desfasoara in biserica principala (catolicon). Sarbatoarea Inaltarii Domnului este celebrata anual, in mod solemn si strange pelerini din lumea intreaga.
O capela aflata in spatele bisericii principale este inchinata Sfantului Ioan Botezatorul. Potrivit traditiei capul sfantului a fost aflat in acest loc in secolul al IV-lea intr-o biserica armeneasca. Se pastreaza si in prezent mozaicul pavimantar initial sub care au fost descoperite sfintele moaste.
O alta capela a manastirii se gaseste in trapeza si este inchinata Dreptului Filaret cel Milostiv. Slujbele sunt savarsite aici o data pe luna. Ziua hramului este 1 decembrie (14 decembrie).
Terenul manastirii masoara aproximativ 54 000 de metri patrati si este inconjurat de un zid zid ce masoara de 1,5 km lungime. Manastirea Inaltarea Domnului detine si o mare livada de maslini ce asigura obstii necesarul de masline si ulei.
In prezent, in acest asezamant monahal vietuiesc aproximativ 50 de maci, originare din tari precum Rusia, Arabia, Romania, Estonia, Australia si Germania.
Radu Alexandru
-
Muntele Maslinilor
Publicat in : Pelerinaje -
Urma talpii lui Hristos de pe Muntele Maslinilor
Publicat in : Religie -
Inaltarea Domnului de pe Muntele Maslinilor
Publicat in : Inaltarea Domnului -
Hristos in Gradina Ghetsimani
Publicat in : Saptamana Patimilor
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.