Cefalu este localizat pe coasta de nord a Siciliei, la aproximativ 80 km est de Palermo. Numele orasului, Cefalu, ce deriva din grecescul kefale (care inseamna cap) este sugerat de profilul formei de relief, Muntele Kafe, ce apare in spatele catedralei. Localitatea pastreaza inca multe din edificiile medievale, in randul carora este inclusa si catedrala romano-catolica. Acest edificiu este cunoscut mai ales pentru mozaicurile bizantine pe care le-a pastrat, considerate cel mai importante din Italia, fiind comparabile cu cele din Constantinopol.
Sicilia normanda
Locuita inca din vremuri preistorice, Sicilia a fost considerata un important punct strategic de catre popoarele diferite care si-au propus sa domine Mediterana. Fenicieni, greci, cartaginezi si romani au ocupat Sicilia in mod succesiv, dezvoltand baze aici importante centre comerciale aici, si care au facut din aceasta insula un punct de intalnire al diferitelor popoare si culturi.
La inceputul sec. VI Imperiul Bizantin a stabilit o baza in Sicilia pentru a putea controla mai bine peninsula italiana. Insula a intrat apoi in posesia inamicilor lor, saracinii, in 858. Saracinii au urmarit sa-si impuna propria cultura in tinuturile cucerite. Urme ale ocupatiei musulmane au ramas vreme indelungata dupa ce saracinii s-au retras in Africa de Nord.
Dominatia saracina asupra Siciliei s-a pastrat vreme de doua secole cand, la inceputul sec. XI, Sicilia a fost invadata de normanzi. In anul 1130, Sicilia a devenit regat normand sub regele Roger II.
Cultura normanda, chiar daca era influentata de cea franceza, a acceptat caracteristicile locale ale vremii, fiind caracterizata de sincretism. Fenomenul sincretismului cultural este cel mai accentuat in arhitectura Siciliei normande. Edificii apartinand tipului basilical latin sunt acoperite de cupole grecesti si decorate in interior cu mozaicuri bizantine impresionante. Artizani arabi au decorat la exterior biserica, alegand subiecte din temele esoterice al mitologiei persane. Artizani greci au predat mesterilor sicilieni arta mozaicului in timp ce tamplarii francezi au unit stilul din proventa cu cel al saracinilor.
Catedrala din Cefalu
Numeroase locasuri de cult au fost construite in Sicilia in sec. XII sub domnia regilor normanzi. Dintre acestea se distinge fara indoiala catedrala ridicata langa coasta orasului Cefalu port la marea Mediterana. Inceputa in 1131 pentru curtea lui Roger II, catedrala nu a fost finalizata decat in sec. al XV-lea. Exteriorul este in stil romanesc, caracteristic stilului arhitectural al bisericilor siciliene din acea epoca, in timp ce interiorul pastreaza mozaicuri bizantine impresionante, cele mai vechi din Sicilia.
Istoria catedralei tine de legenda. Roger, intorcandu-se in Sicilia din una din luptele cu italienii, s-a imbolnavit grav, si aflandu-se in pragul mortii, a facut o fagaduinta potrivit careia daca se va insanatosi, va construi o catedrala Mantuitorului si Apostolilor Petru si Pavel, pe locul unde el va atinga pamantul. Sfintii Petru si Pavel sunt in cultul popular mediteranean, succesori ai lui Dioscuri si aparatori ai navigatorilor. Acestia erau, prin urmare, sfintii ocrotitori ai tanarului regat normand.
Potrivit evidentelor istorice, piatra de temelie a bisericii a fost pusa de Roger II pe 7 iunie 1131.
Cladirea asa cum se pastreaza in prezent apare in mod clar ca nefiind rezultatul unui plan consistent. In mod cert, proiectul original nu includea arcade iar acestea nu au fost adaugate decat dupa sec. XII.
Se pare ca Roger a inceput ridicarea catedralei in 1131 ca un edificiu avand ocoperis plat, fara a lua in considerare folosirea arcadelor. Schimabrea planului s-a petrecut sub influenta anglo-normanda, prin introducerea arcedelor in prezbiterium.
In 1148, partea de rasarit a bisericii a fost finalizata. Lucrarile au fost reluate dupa moarte lui Roger in 1154 de catre fiul sau totodata si succesorm William I.
Intreaga parte de apus a ramas nefinalizata pana in timpul lui William II, cand nava actuala si navele laterale, au fost finalizate potrivit unui nou plam, mai redus, intre 1180-1200. In secolul XIII nu s-au adus modificari substantiale edificiului ci numai cateva lucrari de restaurare si decorative. Sfintirea catedralei a avut loc in 1267 de catre Rodolphe de Chevrieres, Episcop de Albano. Fatada sinspre apus si nartexul (porticul) nu au fost finalizate pana in sec. XV. Turnurile masive asezate de o parte si de alta a fatadei, au fost numite normande, insa au echivalent si in sudul Italiei.
Mozaicul bizantin al catedralei din Cefalu
Probabil planul initial prevedea ca intreaga biserica sa fie decorata cu mozaic, insa nu a fost finalizat decat zona altarului. Inca se mai pastreaza pe absida si cateva parti ale zidurilor. Roger II a adus mesteri in arta mozaicului din Constantinopol. Acestia au fost nevoiti sa adapteze arta decorativa bizantina la structura arhitecturala de origine nord-europeana.
Imaginea principala a intregului ansamblu estea ce a alui Hristos Pantocrator, reprezentat cu mana ridicata in semn de binecuvantare. In mana stanga tine Evanghelia dupa Ioan, in care poate fi citit in greaca si latina: "Eu sunt Lumina lumii; cine Ma urmeaza pe Mine, nu va umbla in intuneric, ci va avea lumina vietii." (Ioan 8:12).
In randul cel mai de sus al zidului absidei este reprezentata Maica Domnului, cu mainile ridicate in rugaciune. Maica Domnului este insotita de doi ingeri. Pa randurile doi si trei, apar sfintii apostoli si evanghelisti. De asemenea, mai sunt reprezentati proroci si sfinti. Pe peretele drept, adiacent tronului regal sunt reprezentate figurile regale in timp ce in partea stanga, langa tronul episcopului sunt reprezentati clerici. Fiecare personaj este insotit de o inscriptie in greaca sau latina.
Radu Alexandru
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.