Catedrala Ecimiadzin

 

Catedrala Ecimiadzin este cel mai vechi lacas de cult crestin din Armenia. Constructia sa, in anii 301-303, se datoreaza Sfantului Grigorie Luminatorul, primul catolicos (patriarh) armean si patronul spiritual al acestei Biserici milenare. Traditia spune ca el a avut o viziune in care Iisus Hristos, pogorat din rai, loveste cu un ciocan de aur pamantul din Vagharsapat, capitala regatului armean, si ii porunceste sa construiasca acolo o biserica. Porunca este dusa la indeplinire si Sfantul Grigore construieste un lacas identic cu cel din vis pe care il numeste "Ecimiadzin" (Pogorat din Unul Nascut).

Catedrala este o constructie armeana traditionala cu un turn si numeroase rotonde. Arheologii sunt de parere insa ca actuala structura cruciforma dateaza de la sfarsitul secolului al V-lea, ea fiind ridicata, asa cum spune intr-adevar traditia, pe fundatia unei vechi bazilici, ale carei urme se mai pastreaza doar in cateva ornamente si mozaicuri din altar, precum si in cei patru piloni centrali. Ea pare sa fi fost una din cele mai vechi biserici crestine de acest tip si a jucat un rol important in stabilirea specificului arhitecturii eclesiale armene. La inceputul secolului al VII-lea cupola de lemn a cladirii a fost inlocuita cu una de piatra, iar de atunci forma catedralei s-a pastrat pana in zilele noastre aproape neschimbata. Proportiile armonioase si exactitatea elementelor individuale dau o mare expresivitate artistica interiorului ale carui forme sunt simple si bine definite. Complexul arhitectonic exterior a inregistrat foarte putine schimbari din secolul al VH-lea. in secolul al XVII-lea, o noua cupola si o clopotnita au fost adaugate in partea de vest a catedralei; decoratia lor bogata contrasteaza cu linia ascetica a vechii catedrale. Ornamentele nu sunt numai geometrice, ci si vegetale sau animale cu semnificatie simbolica.

In incinta manastirii se afla cladirile catolicosatului armean, precum si un muzeu celebru ce contine numeroase obiecte de cult foarte vechi de o valoare inestimabila, miniaturi si manuscrise. Cel mai celebru manuscris de aici este "Evanghelia de la Ecimiadzin", realizat in trei epoci stilistice diferite, o veritabila expresie a sensibilitatii spiritului artistic armean.

In partea de rasarit a manastirii se afla cladirile unui modern colegiu si a unui seminar teologic, iar la o distanta mica doua biserici de asemenea foarte vechi si celebre, cu hramul Sfanta Ripsima si Sfanta Gaiana, doua martire armene care au murit in primele secole crestine.

Complexul arhitectonic de la Ecimiadzin este imaginea cea mai elocventa a tariei credintei si puterii creatoare cu care a fost daruit unul dintre cele mai vechi popoare crestine din lume, poporul armean.

 
Baraganul Ortodox

• Biserica Hripsime
  Publicat in : Biserica in lume