Catedrala Evanghelica din Sibiu

Catedrala Evanghelica din Sibiu se inalta deasupra orasului cu turnul sau pe sapte nivele. Turnul acesteia prezinta in colturile sale alte patru turnulete micute, dovada a faptului ca orasul avea dreptul si puterea de a condamna - "dreptul sabiei".

Turnul catedralei, cu inaltimea sa de 73,34 de metri, este unul dintre cele mai inalte turnuri din Transilvania. Corul catedralei este la balcon pe latura de sud si cuprinde o orga in stil baroc realizata de un mester slovac in 1671 care a inlocuit prima orga adusa la Sibiu in anul 1585. In 1914 a fost instalata marea orga al bisericii, fiind totodata cea mai mare orga din sud-estul Europei, iar in 1997 a fost complet renovata.

Biserica este un amplu edificiu in stil gotic, cu planul format dintr-un cor poligonal compus din trei travee, flancat la nord de o sacristie. Urmeaza spre vest un transept, apoi nava centrala si cele doua laterale. In vest a fost construit turnul masiv, inglobat in cele din urma intr-un nartex format, la randul sau, din trei nave.

Partea cea mai veche a edificiului, asa cum reiese si dintr-un document din 1371, era corul, dar foarte probabil se definitivase si planul bazilical al bisericii, inclusiv transeptul. Tot atunci incepuse constructia turnului, ridicat doar pana la inaltimea etajelor inferioare. In acel moment, biserica cu hramul Sfanta Maria se prezenta ca o basilica gotica cu transept si sacristie, navele laterale avand doar jumatate din latimea navei principale.

Dupa cateva decenii in care, din motive mai putin cunoscute, activitatea de pe santierul bisericii fusese intrerupta, dupa 1424 au fost reluate lucrarile. In aceasta etapa au fost inaltati peretii navei centrale cu 2,60 de metri, iar navele laterale au fost largite. Traveele dreptunghiulare ale navei au primit bolti in cruce pe ogive, ca si cele ale colateralelor, unde au fost refolosite vechile chei de bolta. In 1448 a inceput amplificarea spre vest a bisericii, prin constructia nartexului amintit mai sus.

Aspectul bisericii a fost modificat pe latura sudica dupa 1474, cand s-a hotarat transformarea bazilicii intr-o biserica-hala. S-a suprainaltat astfel peretele exterior sudic, iar in interior, prin transformarea structurii zidului, s-a format o tribuna laterala prevazuta cu bolta stelata. Tribuna a fost prelungita si deasupra navei sudice a ferulei, precum si deasupra transeptului, dar aici a fost apoi inlaturata.

In 1494 a fost terminat turnul bisericii, suprainaltat cu inca doua etaje. Alte lucrari mai putin ample au constat din construirea celor doua pridvoare situate pe laturile de sud si nord, ambele adapostind cate un portal cu ancadramente gotice bogat profilate. Deasupra portalului sudic a fost construita o capela, iar in 1520 a fost ridicat turnuletul cu scara spiralata de pe aceeasi fatada, incheindu-se definitiv lucrarile.

In exterior retin atentia cele doua ancadramente de portal plasate in interiorul pridvoarelor de sud si nord. Portalul sudic este mai vechi, fiind executat in 1457. In nord, pietrarul Nicolaus a terminat pridvorul in anul 1509, dupa modelul celui din sud.

In nord-estul monumentului se afla usa de acces la sacristie, care deasupra cadrului cu baghete incrucisate are incastrat in zidarie un detaliu al unei usi in stil renascentist, provenit foarte probabil din casa comitelui Albert Huet, blazonul sau fiind datat in 1595.

Pe fatada din sud a corului, deasupra unei usi gotice, este incastrat un relief cu tema Rugaciunea pe Muntele Maslinilor. Desi lucrarea a suportat interventii ulterioare destul de radicale, se recunoaste scena in care Iisus, intr-un peisaj arid, este ingenuncheat in fata potirului. Relieful este atribuit unui atelier local inspirat din sculptura gotica central-europeana din ultimul sfert al secolului al XV-lea.

In interior, in colaterala nordica, ogivele se sprijina pe console cu motive vegetale, una dintre ele fiind decorata cu o masca umana. Pe cheile de bolta sunt reprezentati Maria si Iisus, apoi simbolurile evanghelistilor Luca si Matei. Elemente sculpturale mai deosebite intalnim si in nava laterala de sud. Aici cheile de bolta cu decor figurativ sunt cele cu imaginea lui Iisus, a mielului cu stindardul Agnus Dei si a lui Iisus cu cartea in mana. Mentionam de asemenea cheia de bolta cu reprezentarea episcopului Wolfgang aflata in ferula.

Pe peretele de nord al corului se afla o frumoasa fresca reprezentand Rastignirea, incadrata de un decor arhitectural in care sunt plasate o serie de personaje biblice si istorice. Pictura este executata de pictorul Johannes de Rozenaw in 1445, presupus a fi originar din Austria. In mod cert, maniera sa de a picta poarta amprente specifice locului sau de origine, iar din punct de vedere iconografic se pot sesiza si influente italiene. Pictura a fost restaurata de pictorul restaurator Liviu Ciungan in anii 1989-1990.

Deosebit de valoros si bogat este inventarul bisericii. Chiar daca o serie de vase de cult din argint aurit, opere ale unor vestiti mesteri sibieni, precum Sebastian Hann, nu sunt accesibile publicului, alte piese de mare valoare pot fi admirate in biserica.

Ferula a fost despartita de corpul central al bisericii in 1853 pentru a fi un loc pentru ceremonii mai intime. In Ferula exista o galerie de 67 de lespezi funerare, unice in Romania. In ferula se mai pastreaza vechiul amvon de piatra din 1520 realizat de Andreas Lapicida, o cristelnita de marmura din sec. XVII, altarul de la Dobarca, precum si alte obiecte bisericesti.

Pana spre mijlocul secolului al XVIII-lea, personalitatile marcante ale orasului erau ingropate in biserica. Acest obicei a fost interzis in 1796 singura exceptie fiind a baronului Samuel von Brukenthal. Cele mai vechi lespezi sunt ale lui Georg Hecht (1496) si Nicolaul Proll (1499), urmate de Mihnea Voda cel Rau (1510) ucis in fata bisericii.

.