Cuvioasa Teodora de la Sihla - Sfânta din Carpați

Cuvioasa Teodora de la Sihla - Sfânta din Carpați Mareste imaginea.

Cuvioasa Teodora de la Sihla - Sfânta din Carpați

„Prin credință poți să întorci totul în favoarea ta. Răul vine numai din interior. Răul exterior nu poate să te afecteze decât dacă are corespondent din interior.” - Părintele Iustin Miron

Sfânta Teodora de la Sihla - prăznuită la 7 august - este cea dintâi româncă trecută în rândul sfinţilor. Conform cronicilor, ea s-a născut în jurul anului 1650, în vremea domniei lui Vasile Lupu şi a Mitropolitului Varlaam, în satul Vânători, de lângă Târgu Neamţ, fiind una din cele două fiice ale lui Ştefan Joldea, armaş la Cetatea Neamţului. A crescut de mică în dragoste de neam și în atmosfera de înaltă viaţă duhovnicească a mănăstirilor şi schiturilor din împrejurimi: Neamţ, Secu, Sihăstria, Agapia, casa familiei sale fiind deschisă atât monahilor, cât şi pelerinilor aflaţi în trecere, dar, mai ales, tuturor celor care aveau nevoie de ajutor.

Calea spre sfințenie

S-a hotărât de la o vârstă fragedă să-I urmeze lui Hristos, dar moartea subită a surorii sale a mai reţinut-o o vreme lângă părinţii îndureraţi, care au sfătuit-o să se căsătorească. Nu după mult timp, părinţii sfintei au trecut la cele veşnice, iar tinerii căsătoriți au decis să-şi închine viaţa lui Dumnezeu. În urma acestei învoieli, Teodora a intrat la Schitul Vărzăreşti-Vrancea, iar soţul ei, la Schitul Poiana Mărului, sub numele de Elefterie.

Sfânta Teodora avea 30 de ani, dar pentru râvna deosebită întru credință a ajuns ucenica egumenei mănăstirii - schimonahia Paisia - o maică cu o viaţă îmbunătăţită, sub ascultarea căreia Teodora a sporit tot mai mult în viaţa virtuoasă.

Fugind din calea turcilor, egumena s-a retras în Munţii Buzăului, luând-o cu ea şi pe Sfânta Teodora, împreună cu alte câteva maici. Se pare că a trecut și pe la „Schitul rupestru Fundătura”, unde a viețuit aproape un deceniu, numele ei fiind pomenit într-un pomelnic inscripționat în piatră pe altarul schitului rupestru din Munții Buzăului - Agatonul Nou . De aici se îndreaptă mai întâi spre Mănăstirea Neamț, de unde este îndrumată spre Munții Neamțului la schitul Sihăstria, înființat în 1655. La îndrumarea starețului de aici și cu binecuvântarea egumenului schitului a suit munții pentru a sihăstri în Sihla. Cuvântul „sihlă” înseamnă „pădure deasă de copaci tineri, hățiș”.

După ce s-a închinat la icoana făcătoare de minuni a Macii Domnului de la Mănăstirea Neamţ, urmând sfatul egumenului Mănăstirii Sihăstria, ieroschimonahul Varsanufie, Sfânta Teodora a venit în pădurile Sihlei, începând o asceză şi mai severă decât cea dinainte, în chilia pe care i-a oferit-o cu dragoste şi binecuvântări un sihastru al locului. Numai pădurile seculare şi animalele sălbatice sunt martore greutăţilor îndurate, mulţimii ispitelor pe care sfânta le-a biruit cu rugăciunea ei arzătoare, vreme de mai bine de 20 de ani. Se hrănea cu ce-i oferea pădurea: bureţi, urzici, mure, afine şi cu ce mai primea din când în când de la Mănăstirea Sihăstria, prin ieroschimonahul Pavel, care venea să-i cerceteze pe sihaştrii şi să-i împărtăşească cu Trupul şi Sângele Domnului.

Minunile Sfintei Teodora din Carpați

Tradiția spune că, pe când sfânta se afla odată la rugăciune, au năvălit turcii în munţi, iar ea, urmărită, a ajuns lângă o peşteră pe care Dumnezeu i-a deschis-o pentru a o ascunde de ochii păgânilor. Sfânta a rămas în continuare aici, în peşteră, folosind ca masă şi aşternut piatra care se vede şi astăzi şi care, alături de peretele despicat, continuă să vorbească despre cât de minunat lucrează Dumnezeu în viaţa aleşilor Lui.

După moartea ieroschimonahului Pavel, vreme de câţiva ani, nu a mai ştiut nimeni de existenţa Sfintei din Carpaţi. Tradiţia povesteşte că, în repetate rânduri, părinţii Sihăstriei observau cum păsările intrau pe geamul trapezei şi culegeau firmituri de pâine de pe masă, cu care zburau spre Munţii Sihlei. Îndemnaţi de Dumnezeu, doi fraţi s-au pornit să le urmăreasă prin pădure. Legenda spune că în chip minunat, păsările îşi încetineau zborul, pentru a putea fi urmate de cei doi fraţi. La un moment dat, au văzut o făptură omenească învăluită într-o lumină de foc şi, de frică, au strigat. Sfânta, ca o altă Marie Egipteanca, le-a vorbit, liniştindu-i şi i-a rugat să îi arunce o haină, întrucât ale ei se distruseseră după atâta timp. Sfânta le-a mărturisit cât de mult Îl rugase pe Dumnezeu, timp de 40 de zile, ca să îi trimită un preot care să o împărtăşească, întrucât simţea că trebuie să plece în curând la Hristos. După dorinţa ei, fraţii s-au întors, aducându-i pe ieromonahul Antonie şi pe diaconul Lavrentie. După ce şi-a mărturisit păcatele şi a fost împărtăşită cu Sfintele Taine, Sfânta Teodora şi-a ridicat privirile spre cer şi, rostind: „Slavă Ţie Doamne pentru toate!“

A fost trecută în rândul sfinţilor din 1992

Slujba de canonizare a Cuvioasei Teodora de la Sihla a fost pe 20 iunie 1992, stabilind ca zi de prăznuire data de 7 august.

În viaţa sfintei apare consemnat că tot acolo, în peşteră, i s-a făcut şi slujba înmormântării.

Vestea despre pustnica sfântă din Munţii Sihlei a adunat mii de pelerini care veneau la peşteră să se închine la mormântul ei. Părintele Elefterie, cel care, odată îi fusese soţ, a venit să se încredinţeze de cele auzite şi închinându-se la mormântul fostei lui soţii, a rămas aproape zece ani la Mănăstirea Sihăstria.

Trupul Sfintei Teodora a rămas tăinuit în peşteră, până după anul 1830, când familia domitorului moldovean Mihail Sturza, care a reînnoit Schitul Sihla, a aşezat moaştele ei în raclă de preţ şi le-a depus în biserica schitului, spre închinare. Apoi, zidind o biserică nouă, la moşia familiei din satul Miclăuşeni - Iaşi, le-a adus în această biserică şi multă lume venea aici să se închine sfintei. Dar în anul 1856, în timpul ocupaţiei ruseşti, moaştele Sfintei Teodora au ajuns la Lavra Pecerska din Kiev, unde sfânta este venerată cu numele de „Sfânta Teodora din Carpaţi”

La 20 iunie 1992, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a recunoscut şi proclamat în mod solemn sfinţenia Cuvioasei Teodora de la Sihla, stabilind ca zi de prăznuire data de 7 august.

Peştera în care şi-a petrecut mare parte din viaţă îi poartă astăzi numele, fiind cunoscută ca loc de pelerinaj. Mănăstirea Sihăstria, cu Biserica „Sfânta Teodora“, adună an de an mii de credincioşi în această zi. Biserica „Sfânta Teodora“, din incinta Mănăstirii Sihăstria a fost sfințită de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi.

„Astăzi, 7 august, ziua de prăznuire a Sfintei Teodora de la Sihla, IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei şi Locţiitor de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu PS Calinic, Episcopul Argeşului şi Muscelului, PS Casian, Episcopul Dunării de Jos, PS Ioan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, PS Calinic, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, şi PS Ioachim Băcăuanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului, înconjurati de un sobor de preoţi şi diaconi, vor oficia slujba de sfinţire a bisericii mari din incinta Mănăstirii Sihăstria.”

Biserica ce poartă hramul Sfintei Teodora de la Sihla a fost ridicată în timp record, în 1994, punându-i-se piatra de temelie, iar în 1997 un sobor de ierarhi, în frunte cu Sanctitatea Sa Bartolomeu (Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului), Prea Fericitul Teoctist (Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române), IPS Daniel (Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei), împreună cu alţi ierarhi, preoţi şi diaconi, a sfinţit altarul bisericii. Construită din motive practice, întrucât pelerinii care veneau la Sihăstria erau din ce în ce mai mulţi, celelalte lăcaşuri de închinare din incinta mănăstirii devenind neîncăpătoare, Biserica „Sfânta Teodora“ are, în prezent, dimensiunile şi frumuseţea unei catedrale.
Tot pe 7 august îşi serbează hramul şi Schitul „Cuvioasa Teodora de la Sihla“ din localitatea Moţca, Codrii Paşcanilor. Schitul aparţine Mănăstirii Sihăstria şi face parte din Protopopiatul Paşcani. Cuvioasa Teodora de la Sihla este şi ocrotitoare spirituală a credincioşilor din parohia Dărmăneşti. Biserica aceasta este păstorită de părintele Gheorghe Popârda, fiind ctitorită după anul 1990. Tot cu această ocazie îşi serbează hramul Brutăria şi Cantina de ajutor social din parohia „Sfântul Ioan Gură de Aur“ din Humuleşti.

Sfânta Teodora - Sursă de inspiraţie pentru scriitorii români

Exemplul vieţii ei minunate a trecut şi în paginile literaturii române.

„Frumoasa Sfânta Teodora, legendara anahoretă a locurilor noastre, se înfăţişează închipuirii mele ca o a doua Marie din Egipt, cu viaţa bântuită de aceleaşi nenorociri, tot ca şi ea. Sfânta Teodora se lepădase, poate, de plăcerile îmbătătoare ale lumii acesteia, mulţumindu-se, în cele din urmă, cu crăpătura umedă a unei stânci…“ (Calistrat Hogaş - Pe drumul de munte)

El descrie în lucrarea sa „ Pe drumul de munte”

„Dacă Sihla nu pășește dincolo de marginile firești, apoi are cel puțin însușirea de a atinge aproape culmea de asprime, singurătate și sălbăticie a celei mai puternice închipuiri.” - Calistrat Hogaş

„Ieşind din noaptea pietrei, cu ochiul obosit,/ Deodată vezi o stâncă cu vârful ruginit,/ E vatra suferinţei, e peştera în care,/ Martira Teodora aflat-a alinare./ Aici sfânta femeie ducând un aspru trai,/ Vedea prin rugăciune minunile din rai…“ (Nicolae Beldiceanu)

Sfintele moaște

După moartea sa, trupul celei supranumite „Floare duhovnicească a Moldovei”, a rămas în peștera unde își petrecuse mare parte din sihăstrie. Pe la 1725 s-a întemeiat schitul Sihla în amintirea ei.

Rămasă înmormântată aici până prin anii 1828-1834, în timpul ocupației rusești a Principatelor Române a fost dusă la Lavra Pecerska din Kiev.


Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a proclamat canonizarea Cuvioasei Teodora de la Sihla pe 20 iunie 1992, stabilind ca zi de prăznuire data de 7 august.


Rugăciune către Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla

„O, Prea Cuvioasă Maică Teodora, care din copilărie L-ai iubit pe Hristos și pentru dragostea Lui în toată viața ta te-ai nevoit, multe nevoințe și ispite ai suferit și în viața cea pustnicească, cu darul lui Dum­nezeu, ai sporit, te rugăm să fii mijlocitoarea noastră către Domnul!

- Cu mulțimea înfrânării și a lacrimilor celor duhovnicești, sufletul tău l-ai luminat și în singurătatea pustiei cu isprăvile faptelor tale celor bune ai strălucit, așa te rugăm să ne luminezi mintea spre faptele bune și creștinești!

- Pustia Sihlei cu viața ta o ai sfințit și pildă sihaștrilor te-ai făcut, iar Prea Bunul Dumnezeu, la vremea cuvenită, sfințenia vieții tale a des­coperit-o și ca pe o comoară ascunsă lumii te-a arătat.

De aceea te rugăm cu evlavie și credință, să asculți sfintele rugăciuni!

- Roagă-te Mântuitorului, ca și noi păcătoșii în vremea vieții noastre și în vremea sfârșitului nostru să do­bândim mila și mântuirea Lui, spre a slăvi și a ne închina în veacul de acum și în cel viitor Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, în vecii vecilor.”
Amin!”

7 august - Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla
Sursa: Doxologia

*Credința în Mântuitorul omenirii se află pe drumul dintre sufletul creștin și altarul sfințit de moaștele mucenicilor, bătătorit de metaniile credincioșilor și luminat de făclia Duhului Sfânt, la ceas de închinăciune și rugăciune.

Maria FILIPOIU

 

Despre autor

Maria Filipoiu Maria Filipoiu

Colaborator
104 articole postate
Publica din 13 Octombrie 2014

Pe aceeaşi temă

07 August 2022

Vizualizari: 534

Voteaza:

Cuvioasa Teodora de la Sihla - Sfânta din Carpați 5.00 / 5 din 1 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE