Manastirea Chevetogne
Aparuta intr-un moment in care marile initiative ecumenice incepusera sa se concretizeze (Enciclica Patriarhiei de la Constantinopol din 1920, Conferinta Viata si Actiune din Stockholm 1925 si Conferinta Credinti si Constitutie de la Laussanne, 1927), Manastirea Chevetogne s-a dovedit a fi in scurt timp un important punct de legatura intre Biserica Ortodoxa si Biserica Romano-Catolica. Fondata in 1925 la Amay-sur-Meuse de Dom Lambert Beauduin, manastirea este transferata noua ani mai tarziu la Chevetogne, localitate ce se afla la jumatatea distantei dintre Bruxelles si Luxembourg, la poalele Ardenilor belgieni.
Manastirea Chevetogne se caracterizeaza printr-o deschidere deosebita fata de traditiile liturgice ale Orientului si Occidentului, fiind inzestrata cu doua biserici: una de rit ortodox (sfintita in 1957), iar cealalta de rit latin. Biserica ortodoxa este construita in stilul arhitectural de Novgorod (secolul XI), avand un pridvor, pronaos, naos si altar, iar la subsol o Cripta considerata a fi o biserica secundara. In ambele lacasuri de cult se slujeste Sfanta Liturghie si se respecta cu fidelitate canoanele fiecarei Biserici.
De asemenea, manastirea este dotata cu o biblioteca ce contine aproximativ 100.000 de volume, constituind, astfel, un instrument de lucru unic pentru cei ce doresc sa studieze traditiile acestor Biserici. Editura manastirii publica lucrari de liturgica, teologie sau spiritualitate, atat pentru cercetatori, cat si pentru publicul larg.
Chevetogne are o importanta deosebita si datorita revistei sale, Irenikon (aparuta neintrerupt din 1926), realizata de catre specialisti, fiind pentru o buna perioada de timp singura revista catolica favorabila ecumenismului. In cadrul atelierului manastirii sunt executate si reproduse icoane sau alte obiecte religioase, popularizand in acest fel bogatiile artei ortodoxe.
Manastirea a contribuit la schimbarea atitudinii Bisericii Catolice in favoarea ecumenismului favorizand cautarea unitatii intre Biserici prin dialog. In acest sens, o atentie deosebita s-a acordat primirii pelerinilor, cercetatorilor crestini ortodocsi si calatoriilor monahilor acestei manastiri in spatiul ortodox pentru aprofundarea artei si spiritualitatii.
Inca de la inceput, aceasta manastire s-a dovedit a fi un loc de rugaciune, de intalnire si lucru teologic pentru unitatea tuturor crestinilor. Specificitatea acestui asezamant monahal rezida in faptul ca, ambele rituri liturgice (latin si ortodox) au fost adoptate din motive ecumenice cu scopul de a ajuta la restabilirea relatiilor fratesti depline intre cele doua Biserici surori.
Baraganul Ortodox
-
Ritualul Impartasirii in riturile liturgice orientale
Publicat in : Viata liturgica -
IPS Laurentiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului si Mitropolitul Ardealului
Publicat in : Organizare B.O.R.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.