Manastirea Sfantul Simeon Stalpnicul este un ansamblu monahal, datand inca din secolul al V-lea, astazi ruinata, din localitatea Qalat Samaan (citadela lui Simeon), o asezare izolata, aflata la 60 de kilometri distanta de Alep, Siria. Biserica centrala a fost construita deasupra "stalpului" pe care s-a nevoit Sfantul Simeon.

Stalpnicii sunt o categorie aparte de calugari asceti. Acestia traiau intr-o maxima izolare, in varful unui stalp de lemn sau piatra, intr-un spatiu foarte stramt si fara acoperis. Locul fiind foarte mic, nevoitorul nu putea sta decat in picioare sau in genunchi. Aceasta forma de ascetism a aparut in Siria, in prima jumatate a secolului al V-lea, cel mai cunoscut practicant al ei fiind Sfantul Simeon Stalpnicul (+459).

         

Viata sfantului Simeon o aflam din trei surse diferite: scrierile calugarului Antonie, care a luat parte la adormirea sfantului, scrise in limba greaca; o scriere in aramaica, a doi alti nevoitori, Simeon fiul lui Apollon si Barhtar Barudan; "Istoria" lui Teodoret de Cir.

Sfantul Simeon s-a nascut in anul 386, intr-o micuta localitate din Muntii Amanus. Dupa intrarea sa in monahism, nevointele acestuia au inceput sa fie renumite printre crestini. In cele din urma, el si-a luat drept nevointa locuirea pe un stalp inalt de peste 10 metri. Dupa 37 de ani petrecuti pe stalp, sfantul a trecut la Domnul in anul 459. Trupul sau a fost dus, cu mare cinste, in Antiohia, fiind sarbatorit anual, la 1 septembrie.

In mai putin de cateva decenii, pe locul unde s-a nevoit sfantul Simeon s-a ridicat un imens martirium. Acesta consta in nu mai putin de patru biserici tip basilica, iradiind dintr-un centru octogonal ce incadra faimoasa coloana pe care a stat sfantul. Cei 5.000 de metri patrati de podea echivaleaza aproape cu podeaua Catedralei Sfanta Sofia, din Constantinopol.

Manastirea Sfantul Simeon Stalpnicul - scurt istoric

Manastirea Sfantul Simeon Stalpnicul se afla la o distanta de 40 de kilometri mai spre nord de Alep, Siria. Aceasta a fost construita pe varful unui deal, la o altitudine de 800 de metri, loc pe care se afla coloana de piatra a sfantului. Prin apropiere trecea drumul roman ce lega Antiohia de Alep.

Manastirea de langa Alep este socotita drept bijuteria oraselor antice (astazi ruinate) din nordul Siriei. Oamenii ce vietuiau aici, dupa propovaduirea crestina, duceau o viata foarte bine dezvoltate, insa aceasta a tinut doar pana la cucerirea araba, in secolul al VII-lea. In mare parte, locuitorii se ocupau cu cultivarea maslinilor si a vitei de vie.

Descoperirile arheologice au inceput de mai bine de un secol, scotand la lumina, pana astazi, o multime de manastiri, sihastrii si biserici, in teritoriul dintre Alep, Antiohia si Hama. Peste o suta de manastiri au fost gasite, iar acestea aveau o viata foarte activa, pana spre sfarsitul secolului al XIII-lea.

Bataliile ce au avut loc intre Imperiul Roman de Rasarit si Arabii Musulmani au dus la transformarea locului intr-un camp de batalie, mai toate cladirile fiind nevoite sa isi schimbe arhitectura. Astfel, fortificatiile au intarit fiecare locsor din aceasta zona. Acestea toate au dus la disparitia treptata a economiei, multe dintre localitati ajungand a fi parasite. Astfel, in secolul al XIII-lea, zona era aproape complet parasita.

Se marturiseste despre acest deal cum ca era complet pustiu, pe el neexistand decat o coloana inalta de aproape 21 de metri, in jurul careia exista un gardulet cu poarta. In foarte putini ani (476-490), si multumita efortului Sfantului Daniel Stalpnicul, ucenicul Sfantului Simeon, o catedrala uriasa, o manastire, o casa de oaspeti si o biserica pentru Botezuri au capatat forma.

Catedrala de langa Alep este una dintre cele mai minunate, din punct de vedere arhitectural. Astfel, cladirea imbina intr-un mod unic si minunat planul de basilica cu cel de cruce greaca bizantina. In centrul bisericii in forma de cruce se afla stalpul de piatra al Sfantului Simeon, inconjurat de o nava octogonala, acoperita cu opt arce uriase. Arcele sustineau imensul acoperis de lemn. Aripa pe unde se intra, cea sudica, are trei usi imense cu trei frumoasa arce de piatra.

Dupa invazia araba din anul 638, locul a ajuns foarte slab locuit, adesea suferind atacuri. In aceasta perioada, aripa estica va fi incendiata. Potrivit unei scrieri in limba greaca si siriaca, din anul 969, locul pastra inca o manastire cu ceva calugari ce a fost recastigata de Imperiul Roman de Rasarit. Cand imparatul bizantin Nichifor Focas i-a invins pe arabii lui Hamadani la Alep, in anul 969, a fortificat si aceasta manastire, care ocupa un punct oarecum strategic.

Potrivit scrierilor, manastirea Sfantului Simeon Stalpnicul a fost restaurata in anul 979, "in zilele imparatilor Vasile al II-lea si Constantin al VIII-lea". Dupa ce conducatorul Ioan Tizmisis a ocupat manastirea, crestinii au reinceput viata monahala de odinioara. Acum se va modifica si interiorul manastirii, atat al bisericii, cat si al cladirilor pentru chilii. Tot acum se vor construi si cele 13 turnuri de aparare ce inconjoara manastirea.

Si astazi se mai poate vedea stalpul de piatra al Sfantului Simeon, cu toate ca din ce era odinioara nu a mai ramas decat o bucata de piatra inalta de doi metri. Crestinii au luat, treptat, cate o bucatica de piatra din acesta, drept binecuvantare. In jurul stalpului se poate vedea inca si cele basilica in forma de cruce: patru hale imense ce iradiaza parca din centru.

Aripa estica a basilicii este cea mai mare dintre toate cele patru, in aceasta fiind tinute mai toate slujbele din manastire. Langa zidul sudic al basilicii se afla capela si curtea manastirii.

Teodor Danalache

• Sfantul Simeon Stalpnicul
  Publicat in : Sfantul Simeon Stalpnicul - Indictionul
• Sfantul Simeon Stalpnicul, in traditiile populare
  Publicat in : Sfantul Simeon Stalpnicul - Indictionul
• Sfantul Simeon Stalpnicul 1 Septembrie
  Publicat in : Sfantul Simeon Stalpnicul - Indictionul
• Canon de rugaciune catre Sfantul Cuvios Simeon Stalpnicul
  Publicat in : Sfantul Simeon Stalpnicul - Indictionul