Manastirea Spilia este un asezamant monahal ortodox situat in regiunea Agrafa, Grecia. Construita pe un versant muntos, deasupra Canionului lui Petriliotis, este cautata de pelerini pentru icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului Spileotissa, tezaurul de sfinte moaste pe care il detine, insemnatatea sa istorica si, nu in ultimul rand, pentru panorama deosebita pe care o ofera asupra intregului tinut.
Manastirea se gaseste in satul Koumpouriana, odinioara una dintre cele mai mari asezari din Argithea, insa astazi aproape cu totul parasit. Cu privire la data construirii manastirii, cea mai veche informatie pe ca o detinem provine dintr-un document legal ce poarta sigiliul patriarhal din 1677, ce a fost emis de Patriarhul Ecumenic Dionisie al IV-lea.
Potrivit acestui document micul asezamant monahal cu hramul Adormirea Maicii Domnului din Koumpouriana a fost construit de catre ieromonahul Anania, care a cerut in mod expres sa fie numit stavropighie, ceea ce atesta faptul ca manastirea exista inca inainte de data sigiliului.
Traditia pastreaza o versiune diferita cu privire la modul in care a fost construita manastirea. Aceasta ar fi fost construita de doi ieromonahi, Atanasie si Partenie, care proveneau din Manastirea Sfantul Haralambie situata in Stefaniada, un sat din apropiere.
In drumul lor catre Tara Sfanta au descoperit icoana facatoare de minuni intr-o pestera, langa care au hotart sa construiasca manastirea. Aceeasi traditie include descoperirea unui bazin care alimenteaza pana in prezent manastirea cu apa. Aceasta povestire ar putea mentiona istoria manastirii initiale, despre care nu se cunoaste nimic pana acum, pe ale carei fundatii a recladit manastirea Ieromonahul Anania in 1677.
Manastirea a devenit curand cunoscuta iar in secolul al XVIII-lea un nou catolicon, de dimensiuni mai mari, a fost construit. Faima acestui asezamant monahal se datora icoanei facatoare de minuni , tamaduirilor petrecute aici, dar si legaturilor acestuia cu miscarile revolutionare, mai ales prin asezarea strategica pe care o detine. Manastirea a fost folosita ca tabara de catre ostasii greci de multe ori si a devenit tinta fortelor turcesti in special in timpul revolutiei din 1866 -1867.
Manastirea Spilia are doua catolicoane. Primul, de dimensiuni mai reduse, are hramul Adormirea Maicii Domnului. Cel de-al doilea catolicon are hramul Izvorul Tamaduirii.
Biserica Adormirea Maicii Domnului este un edificiu elegant cu trei abside in stil athonit. Are dimensiunile 4,80 m latime, 6,30 m lungime si inaltimea de 4,85 m. Biserica dateaza din secolul al XVII-lea, cel mai probabil din jurul anului 1677, anul mentionat in sigiliu.
Cea mai mare parte a picturii murale a bisericii s-a pastrat, cu exceptia arcului vestic si a peretelui vestic. Mantuitorul Pantocrator cu puterile ingeresti dominta arcul transversal iar cei patru evanghelisti sunt reprezentati in colturi. Bema infatiseaza subiecte inspirate din Sfanta Liturghie precum Impartasirea Apostolilor, Liturghia Ingerilor etc. Maica Domnului Platitera este reprezentata ca o marturie vie a intruparii lui Hristos. Programul iconografic include stiliti, ierarhi si sfinti locali. Ciclul iconografic principal incepe de pe arcul estic cu Buna Vestire, Nasterea Domnului, Botezul (care nu s-a pastrat).
Zugravul bisericii a ales anonimatul, fapt putin intalnit in regiunea Agrafa in sec. al VII-lea, unde cei mai multi pictori locali isi semnau lucrarile. Se pare ca apartinea unor ateliere mobile din Epir sau vestul Macedoniei (fapt indicat de reprezentarea Sfantului Gopvdeleas).
Pictura poate fi datata in jurul anului 1670 potrivit comparatiilor cu alte lucrari similare din Agrafa. Principalele sale caracteristici iconografice au fost intrebuinte ulterior de pictorul manastirii vecine cu hramul Sfantul Proroc Ilie din Ptrochori.
Vechiul catolicon are in prezent o noua catapeteasma, ce este o copie dupa cel vechi.
Potrivit inscriptiei votive aflata in exteriorul zidului sudic, biserica mare a fost construita la 60 de ani dupa prima biserica, in 1736. Biserica Izvorul tamaduirii a fost zidita cu ajutorul lui Partenie, parintelui Ioan, parintelui gavriil si parintelui Anania. Apartine stilului arhitectural aghiorit si are un program iconografic bogat.
Varietatea modelelor intrebuintate arata ca zugravul apartinea unui atelier din Tesalia care in secolul al XVIII-lea a devenit cunoscut sub numele Agia. Principalul exponent al acestui atelier a fost parintele Teodor din Agia (a pictat manastirea Drakotipa).
Iconostasul este sculptat in lemn si are trei randuri de icoane. A fost contruit in 1779 de catre mesterii Gheorghe si Ioan cu cheltuiala Staretului Gavriil si a altor monahi. Cele mai multe icoane dateaza din 1736 iar unele sunt foarte interesante, precum cea a Maicii Domnului, care a fost creata de iconarul Teodor din comunitatea din Agia si cea a Mantuitorului care a fost pictata de Teodor, un iconar din Bucuresti.
Manastirea pastreaza si alte lucruri vechi de valoare (racle cu sfinte moaste, icoane, cadelnite) ce poarta inscriptii din sec al XVIII-lea, perioada sa de apogeu. Cea mai importanta dintre acestea este icoana Maicii Domnului Spileotisa aflata in noul catolicon, icoana de mici dimensiuni, ferecata cu argint, apartinand tipului Hodigitriei.
Manastirea Spilia este deschisa in prezent, dupa ce vreme de cateva decenii din secolul al XX-lea a fost inchisa, continuand sa atraga numerosi pelerini.
In Manastirea Spilia s-au pastrat un numar important de sfinte moaste provenind de la numerosi sfinti ai Bisericii noastre: Sfantul Nectarie din Eghina (9 noiembrie - 2 septembrie), Sfantul Haralambie (10 februarie), Sfantul Silvestru, Papa al Romei (2 ianuarie) , Sfantul Chiril al Alexandriei (9 iunie / 18 ianuarie), Sfantul Apostol si Evanghelist Luca (18 octombrie), Sfantul Apostol Filip (14 noiembrie) Sfintii Apostoli Bartolomeu si Barnaba (11 iunie), Sfanta Mucenita Eufimia (11 iulie / 16 septembrie), Sfantul Ioan Damaschin (4 decembrie), Sfantul David Batranul (1 novembrie), Sfantul Constantin din Hidra (14 noiembrie), Sfantul Gheorghe din Ianina (17 ianuarie), Sfantul Pantelimon (27 iulie), Sfantul Eftimie cel Nou (15 octombrie), Sfantul Iosif Gerontogiannis (7 august), Sfanta Xenia (24 ianuarie), Sfantul Ioan din Agarenes (23 septembrie), Sfintii Mucenici din Manastirea Pentelis, Sfanta Kiriachi (7 iulie), Sfantul Dionisie Ereopagitul (3 octombrie) , Sfantul Rafael din Thermi, Sfantul Mucenic Gheorghe (23 aprilie), Sfantul Dimitrie Izvoratorul de Mir (26 octombrie), Sfantul Lazar (17 octombrie), Sfanta Marina (17 iulie), Sfantul Mamas (2 septembrie), Sfantul Nicolae Planas (2 martie), Sfanta Luca al Crimeei (11 iunie), Sfantul Apostol Iacov, ruda Domnului (23 octombrie), Sfantul Vasile cel Mare (1 ianuarie), Sfantul Ioan Gura de Aur (13 noiembrie/27 ianuarie), Sfantul Grigorie Teologul (25 ianuarie), Sfanta Irina (5 mai), Sfantul Modest din Ierusalim (16 decembrie), Sfantul Ioan Monagritis (4 iunie), Sfantul Apostol Andrei (30 noiembrie), Sfantul Irineu de Lyon (23 august).
Radu Alexandru
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.