De origine controversata, cel mai probabil greaca, dar nascuta in Epivata Traciei (astazi Selim-Pasa, pe coasta de nord a Marii Marmara), iar de la 1641 pana astazi odihnind cu sfintele ei moaste in inima Moldovei, Sf. Cuv. Parascheva (Sveta Petka, pentru slavi, Sf. Paraschiva sau Sf. Vineri, pentru romani) este, mai mult decat oricare alt sfant sau alta sfanta, ocrotitoarea si unificatoarea duhovniceasca a intregului Rasarit ortodox, cinstita deopotriva de greci, slavi si romani. Drumul moastelor ei, lung, sinuos si presarat cu minuni, alcatuieste o adevarata harta a comunitatii noastre de credinta, o expresie traditionala a infratirii neamurilor ortodoxe din spatiul european al vechiului Imperiu bizantin. Acest traseu il punctam pe scurt in cele ce urmeaza. (V. A. M.)
Printre slavi
Adormita intru Domnul la numai 27 de ani (1150), neprihanita Parascheva a fost inmormantata chiar in partile ei natale, nu departe de mare, iar dupa o vreme, in urma unei minunate vedenii, moastele i-au fost aduse in Biserica Sf. Apostoli din Kallicrateia. In 1238, la cererea lui Ioan Asan II, moastele au fost stramutate la Tirnovo, unde Imperiul romano-bulgar al Asanestilor isi avea capitala si resedinta patriarhala. Cand, in vara lui 1393, sultanul Baiazid a cucerit cetatea Tirnovei, moastele, spre a fi ferite de turci, au fost duse la Vidin, in coasta Tarii Romanesti, unde au stat 5 ani, dupa care, la 1398, au fost stramutate, datorita tarinei Milita, in Serbia, la Belgrad, unde s-a ridicat o biserica in cinstea sfintei.
Printre greci
La 1521, cand Belgradul este cucerit si el de catre sultanul Suleiman Magnificul, moaste Cuvioasei Parascheva ajung la Constantinopol, unde sultanul le vinde pe bani grei (12000 de ducati) Patriarhului Ecumenic. Recuperate de crestini, ele au salasluit pe rand in mai multe biserici: Panmakaristos (pana in 1586), Vlaherne (pana in 1597), Sf. Dumitru (pana in 1601), iar in cele din urma la Sf. Gheorghe - noul sediu al Patriarhiei Ecumenice, din Fanar (marele cartier grecesc din Constantinopolul cazut sub turci), de unde vor fi aduse in
Printre romani
In
Razvan CODRESCU,
Lumea credintei,
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.