Pe urmele Cuvioasei Parascheva

Pe urmele Cuvioasei Parascheva Mareste imaginea.


        De origine controversata, cel mai probabil greaca, dar nascuta in Epivata Traciei (astazi Selim-Pasa, pe coasta de nord a Marii Marmara), iar de la 1641 pana astazi odihnind cu sfintele ei moaste in inima Moldovei, Sf. Cuv. Parascheva (Sveta Petka, pentru slavi, Sf. Paraschiva sau Sf. Vineri, pentru romani) este, mai mult decat oricare alt sfant sau alta sfanta, ocrotitoarea si unificatoarea duhovniceasca a intregului Rasarit ortodox, cinstita deopotriva de greci, slavi si romani. Drumul moastelor ei, lung, sinuos si presarat cu minuni, alcatuieste o adevarata harta a comunitatii noastre de credinta, o expresie traditionala a infratirii neamurilor ortodoxe din spatiul european al vechiului Imperiu bizantin. Acest traseu il punctam pe scurt in cele ce urmeaza. (V. A. M.)


Printre slavi

Adormita intru Domnul la numai 27 de ani (1150), neprihanita Parascheva a fost inmormantata chiar in partile ei natale, nu departe de mare, iar dupa o vreme, in urma unei minunate vedenii, moastele i-au fost aduse in Biserica Sf. Apostoli din  Kallicrateia. In 1238, la cererea lui Ioan Asan II, moastele au fost stramutate la Tirnovo, unde Imperiul romano-bulgar al Asanestilor isi avea capitala si resedinta patriarhala. Cand, in vara lui 1393, sultanul Baiazid a cucerit cetatea Tirnovei, moastele, spre a fi ferite de turci, au fost duse la Vidin, in coasta Tarii Romanesti, unde au stat 5 ani, dupa care, la 1398, au fost stramutate, datorita tarinei Milita, in Serbia, la Belgrad, unde s-a ridicat o biserica in cinstea sfintei.

 

Printre greci

La 1521, cand Belgradul este cucerit si el de catre sultanul Suleiman Magnificul, moaste Cuvioasei Parascheva ajung la Constantinopol, unde sultanul le vinde pe bani grei (12000 de ducati) Patriarhului Ecumenic. Recuperate de crestini, ele au salasluit pe rand in mai multe biserici: Panmakaristos (pana in 1586), Vlaherne (pana in 1597), Sf. Dumitru (pana in 1601), iar in cele din urma la Sf. Gheorghe - noul sediu al Patriarhiei Ecumenice, din Fanar (marele cartier grecesc din Constantinopolul cazut sub turci), de unde vor fi aduse in Moldova 4 decenii mai tarziu, tot printr-o tranzactie (plata datoriilor Patriarhiei Ecumenice de catre domnul Moldovei).


Printre romani

In Moldova, unde au ramas pana azi, moastele Cuvioasei Parascheva au ajuns la anul 1641 (13 iunie), datorita domnitorului Vasile Lupu, pe cand mitropolit al Moldovei era Varlaam (autorul vestitei Cazanii). Ele au fost asezate cu mare fast in Biserica Sfintii Trei Ierarhi din Iasi, unde au ramas pana la incendiul din noaptea de 26 spre 27 decembrie 1888 (din care au iesit neatinse, desi a ars toata lemnaria sicriului si chiar salteluta de bumbac pe care erau asezate!). De la inceputul anului 1889 acestea au fost stramutate in noua Catedrala Mitropolitana (sfintita la 23 aprilie 1887), devenita centrul pelerinajelor anuale de ziua sfintei (14 octombrie).Din 1641 pana azi, moastele Cuvioasei Parascheva au parasit Iasii numai de doua ori: in 1944 (cand au fost duse sub escorta militara la Bucuresti si au stat o vreme in Catedrala Patriarhala) si in 1947, cand au fost scoase in cea mai lunga procesiune religioasa care s-a desfasurat pe pamant romanesc (mai intai pe aria judetului Iasi, in mai si iunie, apoi de la un capat la altul al Moldovei, in iulie si august), cu nadejdea ca sfanta va pune capat celei mai cumplite secete abatute peste tara. Ocrotitoarea cereasca a Moldovei si a intregii Romanii s-a aratat inca o data puternica si grabnic ajutatoare, iar cultul ei s-a consolidat, in rasparul vremurilor vitrege care vor veni.

 

Razvan CODRESCU,

Lumea credintei,

29 Iunie 2012

Vizualizari: 18881

Voteaza:

Pe urmele Cuvioasei Parascheva 5.00 / 5 din 1 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE