Manastirea Xenofont cu hramul Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, a fost fondata in secolul al X-lea de un cuvios cu acelasi nume, care era unul din ucenicii Sfantului Atanasie Atonitul. Cuviosul Xenofonte fusese un viteaz grec, care si-a savarsit viata impreuna cu cei doi fii ai sai Ioan si Arcadie, in lavra cea mare.
In secolul al XI-lea a fost reinnoita de sihastrul Simeon, un fost general bizantin, cu trei ucenici ai sai, Eusebiu, Candid si Ilarion, ajutati de imparatul Nichifor Votaniat (1078-1081). Arsa si jefuita de pirati si de armatele uniate filocatolice, in anul 1285, a fost refacuta si intretinuta aproape cinci secole prin daniile facute de boierii si domnii Tarii Romanesti si ai Moldovei.
Dupa Sfantul Stefan cel Mare, care face danii in 1475, cei mai mari ctitori ai manastirii Xenofont au fost boierii craioveni, pe la anul 1545. Acestia sunt Barbu Banu, Danciu Vornicu, Parvu si Radu. Timp de 20 de ani, intre anii 1544 si 1564, ei zidesc aici biserica noua cu pictura, o parte de chilii si alte anexe.
Din anul 1607 pana in anul 1763, majoritatea domnilor Tarii Romanesti dau anual cate 11.000 de aspri turcesti Manastirii Xenofont. Dintre acestia amintim pe Radu Serban, Matei Basarab, Sfantul Constantin Brancoveanu si domnii fanarioti, pana la Matei Racovita, in anul 1763.
Dupa incendiul din 1807, ultimul mare ajutor se trimite din Principatele Romane intre anii 1817 si 1837, cand se zideste la Xenofont o noua biserica cu acelasi hram - Sfantul Mare Mucenic Gheorghe.
In ordine ierarhica, Manastirea Xenofont este a saisprezecea lavra aghiorita. De aceasta manastire depinde Schitul Xenofont, fondat de isihastul Silvestru in anul 1760. Schitul are mai multe chilii si colibe in care se nevoiau in trecut mai mult de 50 de isihasti greci si romani.
Manastirea are trei icoane facatoare de minuni foarte frumoase. Una a Maicii Domnului careia i se zice si "Povatuitoarea", adica "Indrumatoarea" (Hodighitria), una a Sfantului Gheorghe si alta a Sfantului Dimitrie. Are si sfinte moaste: o bucata din capul Sfantului Mucenic Trifon, mana Sfintei Marina si a Sfantului Modest si altele.
In biblioteca manastirii, pe langa cartile de valoare, mai au si cateva manuscrise dintre care opt pe pergament din secolul al XII-XIV-lea cuprinzand chestii bisericesti si trei manuscrise pe pergament cuprinzand liturghia Sfantului Ioan Hrisostom.
Sursa: CrestinOrtodox.ro
-
Sfantul Xenofont, sotia sa, Maria, si fiii lor Arcadie si Ioan; Sfantul Ierarh Iosif cel Milostiv
Publicat in : Calendar ortodox -
Manastirea Xenofont
Publicat in : Biserica in lume -
Sfintii Xenofont si Maria
Publicat in : Vietile sfintilor -
Icoana Maicii Domnului Indrumatoarea de la Manastirea Xenofont - Hodighitria
Publicat in : Icoane facatoare de minuni
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.