Biserica Adormirea Maicii Domnului, aflata pe malul stang al Argesului, in localitatea Patroaia Vale, in judetul Dambovita, a fost construita in anul 1715, de catre stolnicul Pana Parvu Cantacuzino si de Barbu Greceanu. Intre anii 1745-1863, biserica din Patroaia Vale a functionat ca schit de calugari - metoc al Mitropoliei Ungrovlahiei.

"Celei alese dintre toate neamurile, Maicii lui Dumnezeu, Imparatesei, celei ce te sui de la pamant la cer, cantare cu cucernicie, pentru preacinstita ta Adormire, aducem tie Nascatoare de Dumnezeu. Iar tu, ca ceea ce ai biruinta peste moarte, de toate intamplarile aducatoare de moarte ne pazeste pe noi, ca sa-ti cantam tie: Bucura-te, ceea ce esti plina de har, care intru Adormirea ta, nu ne lasi pe noi!"

Biserica Adormirea Maicii Domnului - Patroaia

Biserica Adormirea Maicii Domnului, aflata pe malul stang al Argesului, in localitatea Patroaia Vale, a fost construita in anul 1715, de catre stolnicul Pana Parvu Cantacuzino, fiul lui Draghici Cantacuzino Spatarul si nepotul lui Serban Voievod. Ctitorul s-a aflat in slujba Sfantului voievod Constantin Brancoveanu. Precum citim in pisania originala, asezata deasupra usii de intrare, biserica a fost terminata de Barbu Greceanu, in anul 1715.

Ctitorul principal al bisericii, anume stolnicul Parvu, a mai construit si alte biserici, spre slava lui Dumnezeu. Impreuna cu tatal sau, spatarul Draghici, in anul 1661, el a construit Schitul Lespezi, din judetul Prahova. Apoi, a construit Schitul Bascov, din judetul Arges. Astazi, in acest loc din urma se afla Manastirea Bascovele.

In anul 1745, biserica din Patroaia a fost transformata in schit de calugari, ca metoc al Mitropoliei Ungrovlahiei. Calugarii din obste slujeau in biserica si administrau mosia schitului, care se intindea pe o suprafata de peste 2.500 de hectare. Dintre mosii, unele proveneau din danii, iar altele din cumparare. S-au construit mai multe chilii, cu cate patru camere si scari, pe o temelie inalta, deasupra cate unei pivnite.

In anul 1746, mitropolitul a intemeiat in jurul schitului o scoala pentru copiii taranilor. Se invata carte, in mod gratuit, in limbile greaca, rusa si romaneste. Un dascal a fost angajat de mitropolit, in ziua de 4 iunie 1746. La randul sau, in ziua de 3 iunie 1746, Constantin Mavrocordat, fiul lui Nicolae Mavrocordat, a dat ordin ca pe mosia localitatii Patroaia sa fie infiintat un targ cu vama, iar venitul sa fie daruit Scolii de langa schit.

Schitul Patroaia a functionat mai bine de o suta de ani, intre anii 1745-1863. Cand a avut loc secularizarea averilor manastiresti, schitul a fost desfiintat, iar locasul de cult a redevenit biserica parohiala. Astazi, biserica este declarata monument istoric, iar la mica destanta de aceasta se afla un stejar secular.

Biserica este lunga de 18 metri si lata de 7 metri. Exteriorul bisericii este deosebit de frumos, acesta infatisand ce a avut mai bun arhitectura de inceput a secolului al XVIII-lea. Este zidita in forma de cruce, iar clopotnita masiva, aflata odinioara peste pronaos, se afla astazi in curtea bisericii.

Prin stil si arhitectura, biserica este tributara arhitecturii bisericesti sarbesti. Nu are pridvor. Pronaosul era despartit de naos de doua coloane masive. Pentru a largi intrarea, coloanele au fost subtiate.

Usa bisericii este incadrata de un brau de piatra, frumos impodobit. Pisania originala sta la locul ei, deasupra portalului. Despre pictura originala nu se stie inca nimic. Doar primele trei randuri de icoane de pe catapeteasma se mai pastreaza inca din vremea de inceput a bisericii. Biserica din Patroaia a fost sfintita in anul 1998, de catre arhiepiscopul Vasile Costin al Targovistei.

"O, Maica prealaudata a Imparatului cerului si a pamantului, a lui Hristos Dumnezeul nostru, Celui nemuritor, Care vietuieste si dupa moarte, primeste de la noi, la cinstita Adormirea ta, aceasta rugaciune de acum si in viata aceasta si, la vremea mortii noastre, scapa-ne de toata nenorocirea si chinul; si Imparatiei celei ceresti ne invredniceste, imparateasa, pe noi cei care cantam lui Dumnezeu: Aliluia!"

Iulian Predescu