Biserica Sfantul Nicolae - Ribita

Putini stiu ca in comuna Ribita se afla unul dintre cele mai vechi si mai importante monumente istorice din judetul Hunedoara. Este vorba despre o biserica, construita in anul 1414, care este inscrisa in Patrimoniul European al Monumentelor Istorice, ctitoria cnezilor ribiteni Vladislav si Miclaus.
 

In centrul satului Ribita, pe o mica colina, isi inalta turla spre cer Biserica Sfantul Nicolae, declarata monument istoric datorita vechimii si deosebitei picturi ce se pastreaza si care arunca o lumina neasteptata si pretioasa asupra istoriei, spiritualitatii si culturii romanesti din Ardeal.
 

Biserica cu hramul "Sfantul Ierarh Nicolae”, construita din piatra de rau, adaposteste cea mai veche si frumoasa pictura bizantina din Ardeal, singura din Transilvania care pastreaza intreaga erminia ortodoxa. Nu intamplator, pictorul Sorin Dumitrescu a organizat la galeria bucuresteana "Catacomba” o expozitie dedicata Ribitei, in cadrul careia vechea biserica a ocupat un rol central.

Biserica din Ribita este un "martor” al framantarilor istorice prin care au trecut romanii din aceste locuri, evidentiind totodata statornicia in credinta a celor care s-au inchinat in aceasta Biserica. Datorita valorii sale incontestabile, Biserica Sfantul Nicolae din Ribita a fost incadrata in Patrimoniul Mondial UNESCO.

Ribita - marturie a ortodoxiei romanesti din Transilvania

Prima atestare a satului Ribita dateaza de la 1369, prin documentul care ii confirma lui Neasca Teodor stapanirea asupra satelor Ribita, Mesteacanul de Sus si de Jos si Tertfala (Tebea). Neasca Teodor era tatal cneazului Vladislav, ctititorul bisericii de la Ribita.

Neasca Teodor, in anul 1404 este sanctionat de catre regele Sigismund de Luxemburg cu pierderea mosiilor, pentru "nota infidelitas”. In acelasi an, fii lui: Matia, Vlatislav si Miclaus, reprimesc mosiile, si, drept multumire, incep constructia bisericii de la Ribita.

Comuna Ribita este situata in partea nordica a judetului Hunedoara, in Depresiunea Bradului din frumoasa Tara a Zarandului, pe prelungirile culmilor care coboara ca niste spinari dinspre Muntii Bihorului si Muntele Gaina.

Distanta fara de marile orase ale zonei: 44 kilometri pana in Deva, 145 kilometri pana in Oradea, 165 kilometri pana in Arad. Aflata la sapte kilometri de municipiul Brad, in comuna Ribita se ajunge urmand soseaua Brad - Oradea. Pe acest drum, dupa cinci kilometri, in partea dreapta se desprinde un drum asfaltat, care trece peste calea ferata si dupa alti doi kilometri se ajunge in centrul comunei.

Comuna Ribita are in componenta sase sate. Cele sase sate ale comunei sunt: Ribita, Crisan, Dumbrava de Jos si Dumbrava de Sus, Ribicioasa si Uibaresti. Satul Ribita, satul de resedinta al comunei, pastreaza Biserica-monument Sfantul Nicolae (secolul XIV), ctitorie a cnezilor Vladislav si Miclaus.

Satul Crisan prezinta un interes deosebit din punct de vedere istoric si cultural, putand fi considerat un sat istoric. Aici s-a nascut Gheorghe Crisan, cel de-al treilea conducator al Rascoalei de la 1784 din Transilvania - Rascoala lui Horea, Closca si Crisan. Un monument istoric deosebit este Manastirea Crisan (secolul XVI), care a functionat pana dupa Rascoala lui Horea, fiind parasita in urma unei alunecari de teren.
 

Din cele sase biserici ortodoxe ale comunei Ribita, patru sunt monumente de arhitectura, fiind inscrise in Lista Monumentelor Istorice din Romania. Acestea sunt : Biserica Sfantul Ierarh Nicolae din Ribita (secolul XIV), Biserica Sfanta Cuvioasa Paraschiva din Ribicioara (secolul XVIII), Biserica Adormirea Maicii Domnului din Dumbrava de Jos (secolul XIX) si Biserica Sfantul Ierarh Nicolae din Dumbrava de Sus (1848).

Biserica Sfanta Cuvioasa Paraschiva, este o biserica de lemn ce dateaza din secolul XVIII, remarcandu-se prin monumentalitate si prin pictura interioara. Biserica a fost acoperita cu sindrila, iar in prezent se lucreaza la restaurarea picturii ce dateaza de la inceputul secolului XIX.
 

Biserica Adormirea Maicii Domnului a fost construita la mijlocul secolului XIX, din lemn. Biserica afost tencuita in interior, fara sa fie pictata. In casa parohiala din apropierea bisericii, a fost amenajat un mic muzeu care adaposteste icoane vechi, obiecte bisericesti si carte veche bisericeasca.
 

Biserica Sfantul Nicolae din Dumbrava de Sus este o biserica de lemn ce se afla pe dealul ce inchide Valea Juncului, dominind intreaga asezare, fiind construita in anul 1848. De atunci dateaza si tampla din care s-au pastrat usile imparatesti cu chipurile Evanghelistilor si registrul imparatesc. La interior biserica a fost tencuita, fara a fi pictata.

Biserica Sfantul Nicolae din Ribita - scurt istoric

Documentele spun ca de la anul 1404 Vladislav este sanctionat cu pierderea mosiilor de catre regele Sigismund pentru "nota infidelitas”, dar in acelasi an fiii sai primesc inapoi mosiile iar ca multumire adusa lui Dumnezeu ridica biserica pe care o inchina Sfantului Ierarh Nicolae, dupa cum se poate vedea in tabloul votiv.

Biserica Sfantul Nicolae a fost construita la sfarsitul secolului al XIV-lea si inceputul secolului al XV-lea, din blocuri de piatra fatuite la muchii, in stil nava, asemanator cu cel al bisericilor din Criscior, Halmagiu si Lesnic. Descifrarea pisaniei de pe peretele sudic, scrisa in limba medio-bulgara, a dus la stabilirea datei de 15 iulie 1414 - dupa unii 1417 -, ca data a sfintirii bisericii.
 

Biserica are o forma rectangulara, cu un patrulater decrosat si turn clopotnita alipit in vest, unele dintre detaliile arhitectonice fiind de factura gotica. Pictura murala este prezenta pe toata suprafata peretilor, incontestabila marturie de arta bizantina.
 

Desi stilul arhitectural al bisericii este bizantin, totusi se pot observa elemente de stil gotic - cum ar fi la intrarea in biserica sau fereastra de pe peretele sudic - sau ale stilului romanic - fereastra altarului. Grosimea peretilor esta de 0,90 metri, iar pentru turn variaza intre 1 si 1,10 metri.

Transformarile suferite de monument in a doua jumatate a secolului al XIX-lea au dus la distrugera unei parti din pictura murala si acoperirea unei alte parti. In urma sondajelor facute de specialisti s- a constatat ca, exceptand boltile, pictura murala este prezenta sub zugraveala pe toata suprafata peretilor.

In anul 1994, o buna parte a acestei picturi a fost readusa la lumina de catre regretatul specialist Dan Caceu, fiind posibila reconstituirea programului iconografic, ansamblul mural fiind o incontestabila marturie de arta bizantina.

Pictura murala de pe peretii interiori ai bisericii din Ribita se inscrie intre cele mai valoroase realizari artistice ale perioadei din intreg spatiul romanesc. Pe iconostasul bisericii din Ribita este pictat "cel mai frumos Pantocrator din pictura medievala romaneasca”, dupa cum afirma Dan Caceu. De asemenea, in Sfantul Altar se pastreaza minunatul chip al Sfantului Arhanghel Mihail.

Ansamblul de pictura murala din aceasta biserica il datoram unui pictor ce apartine mediului artistic romanesc transilvan, fiind unul din exponentii sai cei mai de seama. Nu se cunoaste numele celui care a pictat biserica din Ribita, insa numele zugravului Mihu apare legat de aceasta.

Biserica din Ribita este unica biserica din Transilvania care pastreaza canon iconografic aproape complet. Fresca bisericii ribitene este dovada cea mai clara ca mediul artistic romanesc din Transilvania era puternic ancorat stilistic si iconografic de lumea bizantina, in provincia intracarpatica pastrandu-se nealterata credinta ortodoxa.

Biserica Sfantul Nicolae din Ribita - iconostasul

Iconostasul bisericii, a carui pictura este descoperita in intregime, are in centru Mandylionul - chipul Mantuitorului -, realizat pe un stergar cu motive nationale, fiind o tema specifica picturii bizantine. Dan Caceu, cel care a scos vechile picturi de sub stratul de tencuiala, spunea ca acest chip este "cel mai frumos Pantocrator din pictura romaneasca”.

Chipul Mantuitorului de la Ribita este incadrat de doua scene reprezentative. In dreapta este realizata Buna Vestire, care are o forma iconografica fara precedent, in sensul ca in aceasta scena, pe langa Fecioara Maria si Arhanghelul Gavriil, este prezent si regele David, aceasta asociere vrand sa sublinieze genealogia pe cale umana a lui Iisus Hristos.

Scena din stanga Mandylionului cuprinde Nasterea Domnului, actiunea fiind centrata insa pe Inchinarea Magilor, subliniindu-se divinitatea Pruncului Iisus. Cele doua scene releva cele doua naturi ale Mantuitorului: dumnezeiasca si omeneasca.

Iata cum pictorul de la Ribita a reusit sa ilustreze intr-un spatiu restrans dogma Intruparii, adica "Iisus Hristos, Dumnezeu si Om". Iconostasul este completat de icoanele Sfantului Nicolae, ocrotitorul bisericii, si a Sfintei Varvara, dupa unii Sfanta Cuvioasa Paraschiva.

Biserica Sfantul Nicolae din Ribita - pictura bisericii

Sub tencuiala de var a vechilor biserici de la Cristior si Ribita, ramase ortodoxe, s-au descoperit picturi datand de la sfarsitul secolului XIV, si inceputul secolului urmator, care arunca o lumina noua si sigura asupra vietii culturale si politice a romanilor ardeleni.

Picturile murale ale vechilor monumente din Zarand reprezinta creatia unor mesteri zugravi locali hraniti din traditii, receptivi la innoiri, care au stiut sa faca sensibile aspiratiile mediului romanesc din care descindeau, sa evoce tinuta fizica si morala a cnezilor si voievozilor transilvaneni, care stiau sa lupte eroic impotriva dusmanilor si sa infrunte cu demnitate moartea.
 

Picturile acestea, in stil bizantin, insotite de inscriptii slavone, adica in limba oficiala a cultului ortodox, cuprind afara de scene biblice, si tablouri votive, infatisand pe voevozii-ctitori impreuna cu familiile lor. Ele au fost studiate din punct de vedere istoric de catre profesorul Silviu Dragomir; iar mai mult din punct de vedere al artei bisericesti, de catre profesorul I. D. Stefanescu.

Executate in anul 1417, fiind daruite de cneazul Vladislav si fratele sau cneazul Miclaus, picturile de la Ribita au o distributie simpla si clara, compozitiile se desfasoara in prim plan pe un fundal cromatic egal, lipsit de elemente peisagistice. Desenul, desi viguros, cu linii pline, are o anumita eleganta, transmisa de asemenea tipologiei figurilor (sfintii regi maghiari, arhanghelii din altar).
 

Ansamblul pictural de la Biserica din Ribita este valoros nu numai din punct de vedere teologic dar si artistic, prin originalitatea stilistica a pictorului anonim de la Ribita, si istoric, prin informatiile cuprinse in inscriptiile din Biserica.

Pastrarea integrala a decorului pictat al altarului si al peretelui de est al naosului acopera o lacuna importanta a iconografiei ortodoxe din Transilvania. Pe peretele nordic sunt zugraviti regii canonizati ai Ungariei - Stefan, Emeric si Ladislau. Prezenta regilor maghiari in pictura bisericilor romanesti dovedeste existenta duala a cnejilor romani din acea perioada. Se recunoaste astfel si stapanirea laica pe langa ierarhia ortodoxa fata de care erau in ascultare.

Pe peretele din stanga, Mantuitorul Hristos sta rastignit de iubire, pe Sfanta Cruce. Pe peretele nordic, aproape de iconostas, este prezenta scena Invierii realizata intr-un mod original: Mantuitorul, binecuvantand, este infatisat incadrat de doi ingeri. Aici, pictorul pare sa fi incercat redarea a doua evenimente, Invierea si Inaltarea, intr-o singura scena. In scena mai este prezent si Leviatanul, scena sugerand ridicarea noastra din robia pacatului si inaltarea la cer prin Invierea lui Hristos.
 

Tot pe peretele nordic mai gasim scena Rastignirii, Rugaciunea din Ghetsimani si, probabil, Coborarea de pe Cruce, si, de asemenea, icoana Sfantului Mare Mucenic Gheorghe.

Pe peretele sudic intalnim, in afara de tabloul votiv, ciclul Marilor Sarbatori: Intampinarea Domnului, Botezul si Schimbarea la Fata, iar la intrarea in naos este infatisat Raiul. Scena Iadului este ilustrata chiar la intrarea in Biserica ca un avertisment pentru cei ce intra si ies. Deasupra usii de la intrare este infatisat Mantuitorul Iisus Prunc, nadejdea mantuirii noastre.
 

Trebuie sa mentionam faptul ca sunt inca numeroase fresce in Biserica care asteapta sa fie scoase la iveala. In altarul Bisericii, de exemplu, a fost scoasa la iveala doar o mica parte din pictura, de remarcat fiind icoanele celor doi Arhangheli Mihail si Gavriil, cea a Arhanghelului Mihail fiind o realizare deosebita, ce a generat importante studii de specialitate.

Biserica a cunoscut o serie de transformari in secolul al XVI-lea, cand trece pentru o vreme in folosinta cultului reformat (calvin), perioada in care pictura a fost acoperita cu straturi succesive de tencuiala, din fericire fara a fi distrusa. Modificari s-au mai facut si in secolul al XIX-lea, cand, probabil, a fost afectata o parte din pictura. Concluziile finale vor putea fi trase dupa ce intreaga fresca ce se pastreaza va fi scoasa la iveala.
 

Descoperirea frescei care poate fi admirata i se datoreaza in mare parte pictorului restaurator Dan Caceu. Pictura care a mai ramas nedescoperita asteapta sa se descopere ochilor nostri dornici de a vedea alte icoane ale remarcabilului pictor anonim de la Ribita.

Biserica Sfantul Nicolae din Ribita - tabloul votiv

In biserica de la Ribita se pastreaza atat tabloul votiv, cat si pisania, numai ca ele sunt azi in parte acoperite de un stalp, construit pentru sustinerea zidului. Tabloul votiv, pictat pe peretele sudic al bisericii, in care apar ctitorii locasului, aduce in fata privitorului o epoca indepartata, despre care documentele cancelariei maghiare ne dau putine informatii.
 

Traducerea pisaniei mai lasa inca neclaritati deoarece o parte a fost acoperita de un stalp de sustinere a boltii construite in secolul al XIX-lea. Totusi, in urma descifrarii ei partiale si in urma studierii unor documente din 1868, care vorbesc despre aceasta pisanie, s-a ajuns la concluzia ca a fost ctitorita de fratii Vratislav, Matia si Miclaus, acestia fiind fiii lui Vladislav, care stapanea la acea data satele Mesteacanul de Jos si de Sus, Ribita si "Tertfalva” (Tebea).

Iata ce ne spune pisania despre inceputurile monumentului: "Cu vrerea Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savarsirea... jupanului Vladislav si cu jupaneasa Stana si cu fiul... si cu fratele sau, jupanul Miclausu si cu jupanita Sora, imparatului ceresc, s-a zidit si s-a zugravit Manastirea Sfantului Nicolae... a lui si a neamului sau pana in veci, in ziua strasnicei judecati a lui Hristos. In zilele lui Jicmund... ca sa fie uric fiilor lui... ispravit in sambata a sasea a postului... Stana... sa ispraveasca... iar ei cu binecuvantarea Sfantului Duh au ispravit... Popa Dragosin, in anul 6925 (1417) in luna lui iulie 15, s-a ispravit si s-a zugravit cu mana...”

Tabloul votiv, in care donatorii prezinta Sfantului Nicolae macheta bisericii, se particularizeaza prin sensul monumental al viziunii, de asemenea prin redarea realista a detaliilor de costum.

Partea neacoperita a tabloului votiv reprezinta modelul bisericii, portretul jupanului Vladislav, al jupanului Miclaus, al jupanitei Ana, fiica lui Vladislav. Barbatii poarta dulame, haine lungi. (Dulamele seamana cu "tundrele” ce le mai poarta si azi taranii de la Halmagiu). Vladislav are plete lungi si parul retezat pe frunte, cum il purtau pana bine de curand batranii din partea locului.

Miclaus poarta plete lungi si parul foarte bogat ii incadreaza fruntea ca o cununa. Deoarece pletele nu cad pe umeri, se pare, ca atat jupanii dela Cristior, cat si cei dela Ribita, isi impleteau parul in chica, asa cum generatia noastra de 50 ani, am mai ajuns sa vedem venind la targ la Halmagiu batrani dela Vidra si depe la Bulzesti. Barba nu e prea mare si mustatile sunt rasfrante in jos.
 

Jupanita Ana, poarta costum romanesc, care se vede si azi la Baita, Craciunesti, Abrud si Buciumani. Pe cap are marasma rasfranta inapoi si legata "ca la neveste”. In pisanie mai gasim pomenita Stana, jupanita lui Vladislav si Sora, jupanita lui Miclaus, fratele lui Vladislav. Vladislav, este Vlad, nume de familie ce se gaseste si azi in regiune. Sub desenul bisericii apare, cu mainile intinse, fiica lui Vratislav.

In legatura cu tabloul votiv este de remarcat faptul ca in pisanie apare termenul "monastir”. Ultimele cercetari atesta faptul ca in jurul bisericii traiau la inceput un grup de calugari, care, in momentul ofensivei calvine au trecut dealul, intemeind Manastirea Vaca, actualmente Manastirea Crisan.

Privind portretul ctitorilor de la Ribita, putem constata ca ei poarta costumul vechi al boierilor romani. Camasa romaneasca a jupanitei Ana dovedeste ca la inceputul secolului al XV-lea, in familiile cnejilor romani se mai pastrau inca traditiile si portul romanesc.

Biserica ortodoxa din Ribita - monument al patrimoniului mondial

Printre comorile cu care se lauda judetul Hunedoara sunt cele doua capitale antice, ale Regatului Dac si Daciei romane - Sarmizegetusa Regia si Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Castelul Huniazilor, Parcul National Retezat, Cetatea si Biserica Colt, Cetatea Devei, Castelul de la Santamarie Orlea, Bisericile de la Densus, Criscior, Strei, Ribita si Lapugiu de Jos.
 

Frumusetea picturii din Ribita este fara egal. Nu intamplator, pictorul Sorin Dumitrescu a organizat la galeria bucuresteana "Catacomba" o expozitie dedicata Ribitei, iar chipul Arhanghelului Mihail sau al lui Iisus Pantocrator se afla in orice album serios de arta medievala religioasa. Biserica de la Ribita a intrat deja in patrimoniul universal, iar strainii o stiu din carti si vederi.
 

Biserica din Ribita, un important edificiu al spiritualitatii romanesti, intrat deja in patrimonial universal, este un loc despre care noi, romanii, stim prea putine. Se cade oare ca, pentru a afla mai multe despre tara noastra, sa rasfoim mai des pliante straine, frumos colorate, din care sa citim cu uimire, ca sunt locuri extraordinare, care merita vazute, chiar aici, sub nasul nostru.

Biserica din Ribita - pacatul uitarii !

Lipsa fondurilor pentru restaurare fac ca numeroase monumente istorice de pe teritoriul Hunedoarei sa se degradeze pe zi ce trece. Bisericile de la Ribita si Criscior, judetul Hunedoara, monumente istorice de o valoare nationala exceptionala, sunt doua dintre cele mai vechi biserici romanesti de zid din Transilvania. In inima Zarandului, in tara lui Avram Iancu, biserici nepretuite stau sa cada.
 

Tacuta si rabdatoare, uitarea a intrat deja in peretii bisericii, in culorile impreunate pe vesmintele unor sfinti fara nume. Este incredibil cum, oricat de mult ai sustine ca ai parcurs tara si oricat de mult te lauzi ca ai vazut si ai cunoscut totul, ramane intotdeauna un acolo care sa te surprinda.

Biserica Sfantul Nicolae din Ribita, se afla in prezent intr-o stare jalnica, fiind pe punctul de a se prabusi. Din cauza ploilor, structura de rezistenta a acoperisului este complet putrezita, iar tencuiala este cazuta aproape in intregime.
 

Turistii ce doresc sa viziteze biserica o pot face doar stiind mai inainte de aceasta, caci Biserica din Ribita nu se afla trecuta in nici un album turistic, nici chiar indicator de "monument national” nu exista spre aceasta.

• Ramet - crucea prigoanelor
  Publicat in : Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului
• Manastirea Cisterciana de la Carta
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Manastirea Prislop (Silvasul de Sus)
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Catedrala din Miercurea-Ciuc
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Biserica Sfantul Nicolae din Densus
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania

Aboneaza-te la newsletter Retete de post

Email

Introdu codul din imagine: