Catedrala Mitropolitana din Craiova, cunoscuta sub denumirea de "Manastirea Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, este una dintre cele mai frumoase biserici ale orasului Craiova. Catedrala inchinata Sfantului Dimitrie merge in timp pana la origini inca discutate. Desi nu exista atestari precise cu referire la inceputurile sale, Biserica Domneasca pare ca se confunda cu existenta istorica a orasului Craiova.

Catedrala Mitropolitana din Craiova - Sfantul Mare Mucenic Dimitrie

Se crede ca biserica a fost zidita, fie in vremea fratilor Petru si Asan (1185), fie in vremea lui Ioan al Cumanilor (1230), fie in vremea domnitorului Mircea cel Batran (1386). Pastrarea stilului bizantin al secolelor X-XV, de catre boierii Craiovesti si, ulterior, de voievodul Matei Basarab, l-au determinat pe istoricul Petre Constantinescu-Iasi sa atribuie ctitoria acestei biserici domnitorului Mircea cel Batran, legand-o de marea victorie impotriva otomanilor, de la Rovine.

Datorita faptului ca biserica s-a mai numit si "Baneasa", mai ales in cadrul secolelor XVIII-XIX, s-a ridicat ipoteza ca aceasta sa fi fost construita sau reconstruita in perioada boierilor Craiovesti, care erau bani ai Olteniei. Marele ban Barbu Craioveanu, care este socotit indeobste ctitorul bisericii, avea ca proprietate mosia si localitatea Craiova, inainte de anul 1500.

Biserica Sfantul Dimitrie este cea mai veche biserica din Craiova. Langa aceasta biserica se aflau casele banilor cetatii, iar asezarea ei nu a fost deloc intamplatoare: pe de o parte, era biserica marilor familii boieresti, iar pe de alta parte, facea parte din sistemul de aparare al orasului. Pozitia ei strategica a facut din aceasta biserica un adevarat turn de aparare al orasului.

Un hrisov din 11 noiembrie 1645 aminteste de "Biserica Domneasca ot Craiova". Aceasta biserica s-a numit "domnească" pentru ca, din neamul Craiovestilor, ctitorii ei, cativa au ajuns domni ai Tarii Romanesti: Sfantul Voievod Neagoe Basarab (1512-1521), Matei Basarab (1633-1654) si Sfantul Voievod Constantin Brancoveanu (1688-1714).

Desi refacuta in totalitate, Catedrala Mitropolitana ramane legate de originile sale, prin clopotnita ei. Aceasta a fost zidita din caramizi romane, luate probabil de la cetatea antica Pelendava, din Mofleni, aceleasi caramizi fiind aflate si in zidurile Manastirii Cosuna, din Bucovatul Vechi.

Potrivit lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, in anul 1884, din ctitoria originala nu se mai pastra decat clopotnita. Tot acesta sustine si faptul ca biserica ar fi fost zidita cu vreo doua sute de ani mai devreme de anul 1651, cand apare legata de numele voievodului Matei Basarab. Deoarece pisania asezata in vremea lui Matei Basarab nu aminteste nimic de vechii ctitori, se crede ca biserica a fost reconstruita din temelie de domnitor.

In anul 1651, domnitorul Matei Basarab rezideste Biserica Sfantul Dimitrie. Tot in vremea sa, in anul 1657, biserica este vizitata de catre patriarhul Macarie al Antiohiei, insotit de diaconul sau, Paul de Alep. Vorbind despre primirea care li s-a facut aici, Paul de Alep spune: "Am fost intampinati la intrarea in Craiova de banul Olteniei, de boieri si popor. Acestia ne-au condus in biserica cea mare, de piatra, zidita de ultimul Matei Voda, cu hramul Sfantul Dumitru, care seamana intocmai cu biserica din Curtea din Targoviste, fiind ridicata pe patru stalpi inalti si avand un aspect luminos si incantator."

In vremea domniei Sfantului Constantin Brancoveanu, biserica a fost partial restaurata. Acum i s-au asezat chenare de piatra inflorate si fiare, la ferestre, si geamuri de sticla, la ferestrele de jos si la cupole. Potrivit marturiei marelui istoric Nicolae Iorga, langa Biserica Sfantul Dimitrie a functionat cea mai veche scoala de preoti si dascali din Oltenia.

Biserica a fost des vizitata de episcopii de Ramnic, Grigorie Socoteanu, Partenie, Chesarie, Filaret si Nectarie. In prima jumatate a secolului al XIX-lea, Biserica Sfantul Dimitrie a fost insa oarecum neglijata, averile acesteia trecand in proprietate privata. Statutul acesteia a decazut si mai mult cand resedinta episcopala a fost mutata in Biserica Madona Dudu.

In urma cutremurului din anul 1838, biserica "domneasca" va avea mult de suferit. Datorita starii avansate de degradare, in anul 1849, biserica a fost inchisa, vreme de patruzeci de ani, aceasta cazand prada uitarii.

In anul 1889, biserica este daramata complet si refacuta din temelie, de catre arhitectul francez Andre Lecomte de Nouy, cu sprijinul regelui Carol I si al reginei Elisabeta. Piatra de temelie a fost asezata in ziua de 12 octombrie 1889, iar sfintirea acesteia a avut loc in ziua de 26 octombrie 1933. Biserica a fost pictata intre anii 1907-1933, de catre pictorii francezi Menpiot si Baries, picturile ornamentale din biserica si din pridvor, de pictorul german Gustav Nill, iar catapeteasma, de pictorul gorjean Keber.

Incepand cu data de 25 martie 1939, Biserica Sfantul Dumitru a slujit pe post de Catedrala Mitropolitana, Arhiepiscopia Craiovei fiind ridicata la rangul de Mitropolie, in timpul arhipastoririi mitropolitului Firmilian.

In anul 1976 s-a curatat pictura interioara a bisericii. Din cauza pierderilor suferite, in urma cutremurului din anul 1977, biserica a fost reparata si resfintita. Slujba de resfintire a fost savarsita de catre mitropolitul Nestor al Olteniei, in ziua de 26 octombrie 1978. In biserica se pastreaza, cu cinste, Moastele Sfantului Ierarh Nifon, patriarhul Constantinopolului, ale Sfintilor Serghie si Vah, precum si ale Sfintei Mucenite Tatiana.

Teodor Danalache

• Manastirea Sfantul Dimitrie Basarabov
  Publicat in : Biserica in lume
• Sfantul Dimitrie Basarabov, ocrotitorul Bucurestilor
  Publicat in : Sfantul Dimitrie cel Nou Basarabov