Manastirea Glavacioc este una dintre cele mai vechi manastiri ortodoxe din tara. Aflata la aproximativ 64 de kilometri sud-est de orasul Pitesti si la 35 de kilometri inspre sud de orasul Gaesti, in judetul Arges, manastirea este asezata langa raul Glavacioc.
Potrivit unei legende locale, cand craniul (gleava) unui boier strain (ciocoi) a fost gasit in albia raului din apropiere, locul a primit numele de "glava-cioc". In vechime, locul a purtat mai multe denumiri, dupa cum urmeaza: Glavacia, Glavaciov, Glavaciog, Glavacioc.
Manastirea Glavacioc - scurt istoric
Manastirea Glavacioc a fost intemeiata pe vremea domnitorului Mircea cel Batran, prima atestare documentara a acesteia avand loc insa in anul 1441, cand domnitorul Vlad Dracul intareste drepturile manastirii asupra unui sat daruit de banul Radu. Acesta din urma facea parte din sfatul domnesc al lui Mircea cel Batran, drept pentru care se crede ca manastirea exista inca din secolul al XV-lea.
Se crede ca ansamblul monahal de la Glavacioc a fost grav avariat, daca nu chiar daramat in intregime, de otomani, in anul 1462. Drept aceea, nepotul domnitorului Mircea cel Batran, anume Vlad al IV-lea Calugarul a rectitorit manastirea din temelie. Astfel, pe locul bisericii vechi din lemn, evlaviosul Vlad ridica o biserica din zid, iar manastirii ii inchina mai multe sate si mosii. Folosind manastirea ca si resedinta domneasca, dupa trecerea lui la cele vesnice, in toamna anului 1495, Vlad Calugarul este inmormantat in ctitoria sa.
Fiul ctitorului manastirii, anume Radu cel Mare, termina de zidit biserica si o intareste cu si mai multe proprietati. Astfel, in data de 20 iulie 1507, printr-un hrisov domnesc, Radu cel Mare daruieste manastirii de pe raul Glavacioc satul Calugareni, de pe raul Neajlov, si satul Calugareni, de pe raul Teleorman.
Mai apoi, manastirea de pe raul Glavacioc este sprijinita de alti ctitori evlaviosi, precum: Hamza, banul Craiovei, si Marga cea Tanara, fiica lui banului Matei din Caracal. Aceasta manastire este amintita in hrisoave si acte domnesti semnate de Sfantul Neagoe Basarab (30 iulie 1512), Mihnea al II-lea Turcitul (8 ianuarie 1580) si de Matei Basarab (14 aprilie 1643, 27 octombrie 1645); dintre acestia, Mihnea Turcitul zideste corpul de chilii si turnul clopotnita.
In anul 1657, diaconul patriarhului Macarie al Antiohiei, anume Paul de Alep, trecand pe la Manastirea Glavacioc, nota: "Biserica este mare si cu o arhitectura frumoasa, avand doua turle, una deasupra navei, cealalta deasupra corului. Pe cele patru coloane sunt patru arcuri pe care este rezemata turla. Chiliile manastirii toate sunt din piatra. Nu am vazut in aceasta tara nici o alta biserica care sa poata fi asemanata acesteia."
Intre anii 1701-1704, in vremea Sfantului domnitor Constantin Brancoveanu, cand manastirea se afla sub egumenia ieromonahului Stefan, ansamblul monahal de la Glavacioc este supus unui amplu proces de renovare. Cu aceasta ocazie, Sfantul Constantin Brancoveanu reface casa domneasca si pivnita manastirii.
In anul 1802, biserica cea mare a manastirii este daramata de un cutremur de pamant. Cu aceasta ocazie, intre anii 1840-1843, "Eforia Scoalelor", sub indrumarea paharnicului domnesc Costache Faca, rezideste din temelii biserica cea mare. In data de 15 februarie 1858 insa, la numai cincisprezece ani de la rezidire, biserica este inchisa din pricina degradarii. Dupa inchidere insa, manastirea a mai avut inca doi stareti: ieromonahul Calistrat (1861-1862) si protosinghelul Calinic (1 octombrie 1862 - 13 decembrie 1863).
In perioada comunista, manastirea este folosita pe post de biserica parohiala. Manastirea este reparata si renovata intre anii 1974-1976. Mai apoi, in anul 1991, la initiativa Preasfintitului Calinic al Argesului si Muscelului, manastirea este redeschisa, sub staretia ieromonahului Casian. Izvorul de langa manastire izvoraste de sub Sfantul Altar al bisericii celei mari, apa acestuia fiind renumita ca tamaduitoare de boli.
Dintre staretii care au slujit in Manastirea Glavacioc, doi au ajuns mitropoliti ai Ungrovlahiei: Varlaam al II-lea (staret al manastirii intre anii 1660-1670) si Grigorie al II-lea de la Coltea (staret al manastirii intre anii 1758-1761), iar alti trei au ajuns episcopi: episcopul din Cerven (staret al manastirii intre anii 1770-1783), episcopul Benedict (staret al manastirii intre 5 iulie 1642 si 14 aprilie 1643) si Calistrat Sevastios (staret al manastirii intre 23 iunie 1861 si 1 octombrie 1862).
Teodor Danalache
-
Manastirea Corbii de Piatra
Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania -
Manastirea Negru Voda
Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania -
Manastirea Robaia
Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania -
Manastirea Cotmeana
Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania -
Schitul Dragoslavele
Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.