Manastirea Varzaresti este una dintre manastirile ortodoxe din judetul Vrancea. Situata intr-un cadru natural deosebit, in dealurile subcarpatilor de curbura, Manastirea Varzaresti este inconjurata de o frumoasa pădure de stejar. Aflata in apropierea localitatii Palanca, comuna Urechesti, manastirea este situata la o distanta de numai 15 kilometri de Focsani si la alti 25 de kilometri de Ramnicu Sarat.
Datand inca din secolul al XVII-lea, ansamblul monahal din Varzaresti pastreaza astazi doua biserici: biserica veche dateaza din anul 1644 si este incinata Adormirii Maicii Domnului, iar biserica cea noua dateaza din anul 1898 si este inchinata Sfantului Mare Mucenic Gheorghe.
Manastirea Varzaresti - scurt istoric
Manastirea Varzaresti este o straveche asezare monahala din sudul judetului Vrancea. Aceasta manastire a fost zidita in urma incheierii unei intelegeri de pace, intre domnitorul Vasile Lupu al Moldovei si Matei Basarb al Tarii Romanesti care, dupa mai multe conflicte armate si politice, au hotarat sa puna capat neintelegerilor, marcand acest lucru prin inaltarea cate unei manastiri.
Fiecare domnitor se angaja sa ridice un locas monahal in tara ceiluilat. Astfel, sunt construite Manastirea Soveja, pe raul Putna, si Manastirea Stelea, in Targoviste. In acelasi timp, in anul 1645, armasul lui Matei Basarab, anume Radu Varzaru, ctitoreste manastirea care ii poarta astazi numele, la hotarul dintre Moldova si Tara Romaneasca. In manastire nu se gaseste nici o inscripţie referitoare la ctitorul ei, dar, s-a consemnat, de-a lungul timpului, din marturiile calugarilor vietuitori, ca ar fi facuta de boierul Radu Varzaru, de la care i se trage si numele.
La inceput, Manastirea Varzaresti s-a numit "Schitul Urechesti", dupa satul in apropierea caruia se afla. Numita astfel o gasim in documente precum "Cartea patriarhului Tarigradului, Dionisie", din data de 1 aprilie 1681, si "Carte de judecata cu privire la Schitul Urechesti", din anul 1729. Daca in secolul al XVIII-lea, asezamantul monahal era numit cu ambele nume, mai apoi, s-a pastrat numai cel din urma - Manastirea Varzaresti -, dupa numele ctitorului.
Intre anii 1644-1681, manastirea din Urechesti a fost independenta, atarnand, bineinteles, intr-o oarecare masura, de urmasii ctitorului. Mai apoi, in anul 1681, Constantin Capitanul si fratele sau, Gligorasco, inchina schitul catre Manastirea Aninoasa. Aceasta din urma fusese zidita pe mosia Aninoasa, de Tudoran Vladescu vel Clucer, el insusi vietuind acolo, ca egumen, sub numele de "Teodosie monah". Departarea a fost insa un obstacol in administrarea averilor Schitului Urechesti, in acele vremuri vitrege pentru Tarile Romanesti, ceea e a determinat fuga calugarilor pentru o perioada de vreme.
Intr-un document al vremii, scris in anul 1726, se mentioneaza: "Din intamplarea vremilor, fugind calugarii de la acest schit, sezut-au schitul acesta multi ani pustiu si necautat de nimeni. Deci Nechita, fratele lui Ion Sarba si cu popa Nastase, vazand ca schitul este pustiu si n-are cine a-i cauta mosiile si venitul lor, facutu-s-au stapanii acestei mosii Modruzesti si multa vreme o au stapanit. Iar acum, vrand Dumnezeu de au cazut egumen la Aninoasa sfintia sa, parintele Varlaam, si acest schit, fiind inchinat Aninoasei si gasind sfintia sa si zapisele acelei mosii si cartea raposatului Antonie Voda."
In perioada fanariota, intre anii 1749-1780, asezamantul monahal Varzaresti a fost pustiu si nepopulat. In anul 1794, mitropolitul Dositei Filiti al Ungro-Vlahiei, observand ca Manastirea Varzaresti este prea greu de administrat de egumenii Aninoasei, a hotarat sa o ia pe seama Mitropoliei din Bucureşti si sa dea, in schimb, Manastirii Aninoasa un alt schit, mai in apropiere de mosiile ei. Astfel, intre anii 1794-1863, manastirea functioneaza ca metoc al Mitropoliei din Bucuresti.
Renasterea vietii spirituale si culturale din acest loc se datoreaza si episcopului Chesarie de Buzau, incepand cu anul 1826. Intre anii 1863-1956, Manastirea Varzaresti a fost independenta. Mai apoi, incepand cu anul 1959, sub regimul comunist, Manastirea Varzaresti este desfiintata, iar proprietatile acesteia sunt trecute in proprietatea C.A.P.-ului din localitatea Urechesti. Manastirea va fi redeschisa abia in anul 1990, ca manastire de calugari. La acest moment, ambele biserici ale manastirii se aflau intr-o stare avansata de degradare. Incepand cu anul 2006, asezamantul monahal este numit manastire, in aceasta fiind aduse mai multe maici, sub indrumarea maicii starete Iuvenalia.
Biserica cea veche are ziduri masive, groase de pana la un metru. Pictura acesteia s-a pastrat doar partial. Clopotnita inalta are un arc de bolta prin care se face intrarea in incinta manastirii. Din numeroasele cladiri care adaposteau zeci de chilii, staretia, trapeza si celelalte incăperi anexe, astazi au mai ramas doar marturiile documentare.
Biserica cea noua este asezata in dreapta celei vechi si a fost construita tot din zid, la sfarsitul secolului al XIX-lea, prin stradania credinciosilor din zona. Potrivit pisaniei acesteia, biserica a fost zidita in anul 1898, fiind sfintita in anul 1900, cu hramul Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. O parte dintre frescele acesteia au fost lucrate de pictorul D. Nicoleanu din Buzau, in anul 1901.
La mica distanta de manastire, sapata in coasta unui deal impadurit, se afla o pestera pusa in legatura cu Sfanta Cuvioasa Teodora de la Sihla, care, potrivit traditiei locului, si-ar fi inceput viata pustniceasca in Manastirea Varzaresti, in jurul anului 1700. Recent, in anul 2008, in pestera a fost amenajat un paraclis inchinat Cuvioasei Teodora.
Teodor Danalache
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.