Biserica Sfantul Stelian - Lucaci care adaposteste moastele Sfantului Stelian se afla in vecinatatea Colegiului National "Matei Basarab" din Bucuresti. Moastele Sfantului Stelian au ajuns in Muntele Athos dupa ce Asia Mica a fost cucerita de turcii selgiucizi (secolul 11). In anul 1736 a fost adusa o particica din sfintele sale moaste de catre mitropolitul Stefan al II-lea al Tarii Romanesti. Ele sunt odorul cel mai de pret al Bisericii Lucaci.

Biserica Sfantul Stelian Lucaci

In anul 1736 mitropolitul Stefan al Tarii Romanesti ridica, in marginea de atunci a Bucurestilor, „in mahalaua Lucaciului“, o biserica de zid cu hramul Sfantului Ierarh Nicolae. Biserica inlocuia o alta mai veche, din lemn care, din trecerea vremii, se stricase. Aceasta probabil fusese inaltata de un boieras Luca, de unde si numele „mahalalei“ de mai tarziu, caci indeobste, cartierele luau denumirea de la biserica ce deservea duhovniceste pe credinciosii „mahalalei“ respective.

Biserica mitropolitului Stefan va dainui un secol, pana la 1838 cand va fi surpata la cutremur. Parohul de atunci, Ioan Calarasanul, va trece de indata la inaltarea unei noi biserici, cu ajutorul a doi negustori macedoneni, Anghel Hagi Pandele si Constantin Athanasiu, amandoi angrosisti cu „boltile“ (depozitele magaziei) la hanul de la Sfantul Gheorghe Nou.

Biserica va fi inaltata in scurt timp si sfintita de mitropolitul Nifon al Tarii Romanesti in primavara anului 1842. Tot atunci, la cererea noilor ctitori, se mai adauga la hramul vechi, Sfintii Imparati Constantin si Elena, si Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil.

Necazurile nu vor inceta, caci la 23 martie 1847 biserica va cadea prada „focului celui mare“, care a mistuit tot centrul Bucurestilor in ziua de Pasti, din neatentia unui copil care a aprins cu un foc de pistol fanul dintr-un hambar al hanului de la Sfantul Gheorghe Nou. Prin osardia aceluiasi preot, Ioan Calarasanul, biserica va fi refacuta, desi ctitorii au pierdut din avere din pricina focului, dar in trei ani, biserica se afla in starea in care s-a mentinut pana azi. Focul mistuise numai acoperisul si ceva din zestrea bisericii.

Preotul Ioan Calarasanul se va ingriji de buna chivernisire a bisericii unde pastorea, inzestrand-o cu „acareturi“ (case) cumparate de el sau donate de diferiti crestini, cu odoare necesare cultului religios si cu numeroase carti religioase (se pastreaza la biserica manuscrisul unei Talcuiri a Apocalipsei de Andrei al Capadociei, dupa un manuscris brancovenesc de la Manastirea Cernica).

Pentru refacerea bisericii dupa incendiu a contribuit si Anton Pann, enorias al parohiei si cantaret onorific la strana dreapta a bisericii. Iar la moartea sa, petrecuta in noiembrie 1854, a fost ingropat in dreptul ferestrei proscomidiei bisericii, sotia sa, Ecaterina Pann, daruind bisericii casele in care a locuit sotul sau si vasta curte in care se afla tipografia, din strada Taurului nr. 20 (acum strada Anton Pann).

Intrucat dintre vechile odoare de la biserica mitropolitului Stefan, biserica a mostenit moastele Cuviosului Stelian si ale Sfintilor Haralambie, Elefterie si Onufrie, cu trecerea timpului a crescut evlavia pentru Cuviosul Stelian, incat a aparut ca principal hram cinstirea acestui Cuvios, nemaifiind nici o alta biserica inchinata ocrotitorului copiilor, cu vremea biserica a inceput sa fie cunoscuta ca Biserica Sfantul Stelian - Lucaci. Slujbele de fiecare miercuri savarsite in cinstea cuviosului si praznuirea numelui sau la 26 noiembrie atrag numerosi credinciosi din tot orasul.

In 1859 biserica este preluata in atentie de breasla „tutungiilor si cafegiilor“ si a tuturor vanzatorilor de dulciuri si prajituri, a corporatiei ce se va dezvolta ca breasla a cofetarilor. Ziua de hram a acestora va fi „Izvorul Tamaduirii“. Icoana breslei se pastreaza si azi in biserica.

La inceputul secolului nostru, Pavel Negreanu, angrosist de pielarie, va darui bisericii icoana argintata a Sfantului Spiridon, patronul pielarilor si al cismarilor, biserica devenind astfel si loc de rugaciune pentru meseriasii pielari. In fiecare an, in ziua Sfantului Spiridon, se face slujba in biserica, de pomenire a donatorilor.

La cutremurul din 4 martie 1977, biserica a suferit stricaciuni, incat a fost necesara consolidarea bisericii, urmata de pictarea din nou a interiorului. Pictura s-a executat de pictorul Dumitru Banica in perioada 1982 - 1986, prin contributia a numerosi credinciosi. La demolarea Bisericii Spirea Veche din Calea 13 Septembrie, la aceasta biserica au fost aduse cateva vitralii, stranile si icoana de hram, Sfantul Spiridon.

Din 1990 s-a organizat o editura parohiala, numita „Credinta Noastra“, care a editat prima revista religioasa dupa decembrie 1989 (incepand cu ianuarie 1990), si continua sa scoata carti de indrumare crestina (colectia Crestinului ortodox), lucrari de teologie, manuale pentru scoli teologice, carti postale, iconite.

Moastele Sfantului Stelian sale se afla in acest loc din anul 1736, cand au fost aduse de Mitropolitul Stefan al II-lea.

„Pentru viata lui sfanta, Sfantul Stelian a fost invrednicit inca din timpul vietii de darul facerii de minuni, iar cele mai multe minuni ale sale sunt legate de suferinta pe care a indurat-o familia sa si el insusi prin pierderea multor frati ai sai care au murit inca din pruncie. De aceea, el a ajutat cu rugaciunile lui familiile care nu puteau sa aiba copii sau familiile care aveau copii bolnavi. Sfantul Stelian si, mai ales, prezenta sfintelor sale moaste in Capitala, in aceasta biserica, sunt un dar de la Dumnezeu si un indemn pentru fiecare dintre noi sa alergam la ajutorul lui atunci cand avem probleme, dar mai ales in vremea aceasta, cand multe familii refuza sa aiba copii sau amana sosirea copiilor si, din calcule pur omenesti, intarzie aparitia vietii atunci cand Dumnezeu o randuieste. De aceea, sarbatoarea Sfantului Stelian trebuie sa fie pentru fiecare dintre noi si un indemn la a proteja viata si sanatatea nu doar a copiilor nascuti, ale caror probleme ne afecteaza si pe noi, ci si pentru viata copiilor care nu sunt inca nascuti si pe care atatea mame ii ucid fara nici un sentiment de mila si remuscare. Sfantul Stelian binecuvanteaza viata de familie si nasterea copiilor, dar si noi trebuie sa lucram in sensul acesta in care Dumnezeu ne cheama sa fim promotori ai vietii“ (PS Varlaam Ploiesteanul).

• Sfantul Stelian
  Publicat in : Vietile sfintilor

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: