Aducerea cinstitelor moaste ale Sfintului Nichifor, Patriarhul Constantinopolului

Marele arhiereu al lui Dumnezeu, Sfintul Nichifor, Patriarhul Constantinopolului, pentru cinstirea cea dreptcredincioasa a sfintelor icoane a fost izgonit din scaunul sau de raucredinciosul imparat Leon Armeanul (813-820), in insula Proconis. Si, petrecind acolo in strimtorare si chinuire treisprezece ani, s-a mutat la Domnul si s-a ingropat linga biserica Sfintului Mucenic Teodor, in manastirea cea zidita de dinsul.

Dupa ce au trecut citiva ani si au pierit cu sunet raucredinciosii imparati Leon Armeanul, iar dupa dinsul Mihail Valvos (820-829), apoi Teofil, fiul lui (829-842), a luat sceptrul imparatiei grecesti dreptcredincioasa Teodora, impreuna cu fiul sau Mihail, care era foarte tinar; asemenea si mincinosii patriarhi ai Constantinopolului, adica Teodot Casiter, dupa dinsul Teodor Spatarocandilat, apoi Antonie Casimat au pierit de pe pamintul celor vii. Dupa aceasta Ioan, ce se numea Annia, care a fost cu meseria vrajitor, s-a gonit de pe scaun ca unul ce era fara rinduiala ales. Si a luat scaunul Sfintul Metodie, cind s-a intors buna credinta si icoanele sfintelor biserici; atunci si cinstitele moaste ale Sfintului Nichifor, marturisitorul lui Hristos, s-au intors de la surghiun in Constantinopol.

Pentru ca, preasfintitul Patriarh Metodie a sfatuit pe drept-credincioasa imparateasa Teodora: "Nu este cu cuviinta ca Sfintul Nichifor, cel mai vestit intre patriarhi pentru dreapta credinta, sa fie izgonit de pe scaun si pina intr-atita uitat, desi este mort. Deci, se cade sa se intoarca sfintul lui trup la scaunul sau, altfel nu vom scapa de pacat. Iar daca il vom lasa sa fie in pedeapsa, vom arata ca impreuna ne-am invoit la izgonirea lui si ca a fost izgonit cu dreptate. Stim semintia lui Iosif, ca s-a invrednicit binecuvintarii pentru ca oasele tatalui, dupa patru sute de ani, le-au adus fiii din Egipt in pamintul Canaan.

Iar noi, fii ai binecuvintarii fiind, oare sa suferim mai mult ca sa ne lipsim de venirea parintelui nostru, de care sintem hraniti cu dumnezeiestile legi intru dreapta credinta? Pentru ca cetatea aceasta imparateasca, care este cea mai vestita sub soare, doreste cinstitele moaste ale sfintului povatuitor si pastorului sau, fiind gata a le pastra la sine cu buna credinta. Veseleasca-se iarasi Sfinta Biserica de mirele sau, de care s-a lipsit cind era viu, fiind luat cu nedreapta mina. Iar acum, trupul celui odihnit intru Domnul se intoarce cu porunca imparatesei iubitoare de oameni. Vezi, o, dreptcredincioasa imparateasa, pe poporul cel impacat prin tine cu dreapta credinta, cum doreste sa auda glasul pastorului sau cel mort. Pentru ca macar numai umbra lui de o va vedea, il va socoti ca insufletit, si ca pe un viu il va primi si-l va pazi ca pe o vistierie preabogata".

Cu niste graiuri ca acestea ale preasfintitului Patriarh Metodie iubitoarea de Hristos, imparateasa Teodora, indata s-a invoit, zicind: "Va fi aceasta de folos sufletelor noastre si numele nostru va fi cinstit in vremurile cele de pe urma". Deci, nezabovind, preasfintitul Patriarh a luat preoti si monahi si s-a dus in insula Proconis, urmindu-i multime de popor, si, intrind in manastirea Sfintului Mucenic Teodor, a descoperit mormintul Sfintului Nichifor. Atunci au vazut toti cinstitul trup, dupa nouasprezece ani, intreg cu totul, neavind nici urma de stricaciune si dind buna mireasma.

Facind cintare de toata noaptea si savirsind dumnezeiasca Liturghie, Sfintul Metodie a intrat in acel mormint si, cuprinzind cinstitele moaste ale Sfintului Nichifor, graia catre dinsul ca si catre un viu: "O, preafericitule barbat, cel ce te-ai asemanat Sfintului Ioan Gura de Aur - caci dupa asemanarea aceluia ai luat asupra ta osteneala si ai rabdat nevoi -, si precum el, asa si tu, cu indraznet cuvint mustrind faradelegea, ai suferit izgonire nedreapta. Acum, dupa atita surghiunie de treizeci de ani, in viata si dupa moarte, da-te noua fiilor tai, celor ce te iubim, si, iesind de aici, intoarce-te la ale tale, caci si acum poporul, ca si alta data, are sa te primeasca. Pentru ca imparatul cel fara de Dumnezeu, care cu nelegiuire te-a izgonit din Biserica, si-a luat pedeapsa cea vrednica dupa faptele sale, lipsindu-se cu ticalosie de imparatie si de viata. Iar acum imparati dreptcredinciosi, tie, celui mort, ca unui viu iti dau a ta Biserica pe care, ca niste fii ai Evangheliei, impreuna cu mine au curatat-o de necurateniile ereticilor si au adus-o in acelasi chip, precum ai impodobit-o tu mai inainte si ai lasat-o frumoasa si fara de prihana. Cauta si vezi pe fiii tai adunati, care sint veniti de prin cetatile cele de aproape, iar altii, fiind departe, cu dorinta asteapta intoarcerea ta la dinsii. Pe acestia tu, ca pe cei sarmani si mihniti, sa nu voiesti a-i trece cu vederea si a fi departe de dinsii. Cetatea ta sa aiba ca pe un dar preascump sfintele tale moaste, prin care, impodobindu-se, mai mult sa se mareasca si sa se proslaveasca decit cu coroana cea imparateasca".

Zicind unele ca acestea, preasfintitul Patriarh Metodie a ridicat de la pamint moastele sfintului si, punindu-le in racla cea noua, le-a luat pe umeri impreuna cu sfintitul sobor si cu cintari de psalmi le-a dus in corabie. Apoi, ridicind pinzele, a ajuns degraba la imparateasca cetate. Dreptcredincioasa Teodora, cu fiul sau Mihail, cu toata suita si toata multimea poporului, cu luminari, cu tamiieri, cu cintari si cu negraita bucurie si veselie dantuind, au iesit la limanul corabiei, in intimpinarea cinstitelor moaste ale Sfintului Nichifor, patriarhul lor.

Deci, luindu-le, le-au dus mai intii in soborniceasca biserica a Sfintei Sofia, din care a fost izgonit odata. Si s-a savirsit acea intoarcere a sfintelor moaste in treisprezece zile ale lunii martie, in care mai inainte a fost izgonit Sfintul Nichifor de catre raucredinciosul imparat; adica in care zi a fost izgonit, in aceeasi zi s-a si intors. Dupa ce s-a plecat ziua aceea in care s-a savirsit intoarcerea, s-a facut cintarea de toata noaptea in biserica Sfintei Sofia, deasupra cinstitelor moaste. A doua zi le-au dus din Sfinta Sofia in biserica Sfintilor Apostoli si le-au pus acolo cu cinste. Acolo si soborul lui s-a rinduit a se savirsi intru cinstea si pomenirea Sfintului Nichifor Marturisitorul si intru slava lui Hristos, Dumnezeul nostru, Cel slavit impreuna cu Tatal si cu Sfintul Duh, in veci. Amin.

Tot in aceasta zi, pomenirea sfintilor mucenici African, Publiu si Terentiu, a caror slujba se savarseste in biserica sfintilor Petru si Pavel.

Tot in aceasta zi, pomenirea sfantului Aviv cel din Ermupolis, care fiind legat de o piatra si in rau aruncat, s-a savarsit.

Tot in aceasta zi, pomenirea sfintei mucenite Cristina, cea din Persia, care, in urma loviturilor de bici, s-a savarsit.

Tot in aceasta zi, pomenirea sfantului sfintitului mucenic Publiu, episcopul atenienilor.

Aboneaza-te la newsletter Retete de post

Email

Introdu codul din imagine: