Soborul Sfintului Arhanghel Gavriil

 

A doua zi dupa Buna Vestire a Preacuratei Fecioare Nascatoare de Dumnezeu, Biserica de demult, prin tipicul Ierusalimului si prin rinduiala marelui locas al Sfintului Sava, a hotarit a sarbatori Soborul Sfintului Arhanghel Gavriil cu cintari de lauda, cinstind pe bunul vestitor de bucurie. Pentru ca se cuvine aceluia a fi cinstit de noi dupa vrednicie, ca cel ce a slujit taina mintuirii noastre, aducind Fecioarei celei fara de prihana vestire despre intruparea lui Dumnezeu Cuvintul, in preacuratul ei pintece. Pentru ca, daca un imparat pamintesc, printr-un cinstit sol, aduce in cetate vreun cuvint de mila imparateasca, de toti cetatenii se cinsteste mult, cu atit mai mult pe cel trimis de la Imparatul ceresc, cu preamilostivul cuvint spre neamul omenesc, cel vestitor de vesnica mintuire, pe Gavriil, cel mai ales voievod al ingerilor, cu datorie este a-l cinsti cu deosebita praznuire. Iar cit este de cinstit acest sol dumnezeiesc, singur si-a spus cinstea sa mai inainte Sfintului Zaharia, zicind: "Eu sint Gavriil, care stau inaintea lui Dumnezeu, adica mai aproape decit alti ingeri de scaunul lui Dumnezeu". Si precum la paminteasca imparatie, pe cit cineva este mai aproape de imparat, si de tainele imparatesti este mai cinstit; asemenea si la cereasca imparatie, sfintii ingeri cei ce mai de aproape stau inaintea lui Dumnezeu sint vazatori ai tainelor lui Dumnezeu mai incredintati, au mai multa cinste si slava si mai mult stralucesc decit ingerii care sint in rinduielile cele mai de jos.

 

Sfinta Scriptura spune ca ingerii rinduielii celei preainalte sint mai aproape de dumnezeiasca si neapropiata slava, si intre acestia se afla mai marii voievozi ingeresti, adica ceata Sfintilor Arhangheli. Ca scrie la Sfintul Tobie ca, impreuna cu calatorul lui Tobie, acel tinar a spus ca este inger si a aratat ca este unul din cei sapte arhangheli care stau inaintea lui Dumnezeu. Inca si Sfintul Ioan Cuvintatorul de Dumnezeu pe cei sapte ingeri ii pomeneste in cartea Apocalipsei sale, zicind: Har voua si pace de la Cel ce este, a fost acum si vine; cum si de la cele sapte duhuri care sint inaintea scaunului Lui. Deci, dintre cele sapte, unul este Sfintul Gavriil, care este al doilea dupa Sfintul Mihail. Caci astfel se numara dupa nume: Mihail, Gavriil, Rafail, Uriil, Selatiil, Gudiil si Varahil. Iar de va zice cineva: "De ce n-a trimis Dumnezeu la Preacurata Fecioara pe cel dintii dintre ingeri, pe Mihail, ci pe Gavriil, care este dupa dinsul?", acela sa stie ca toti cei sapte sfinti ingeri mai inalti cu cinstea sint intre dinsii asemenea. Dar cu numarul se incepe de la Mihail si fiecare dintre dinsii isi are slujba sa deosebita. Astfel, Mihail este biruitorul vrajmasilor; Gavriil, vestitor al dumnezeiestilor taine; Rafail, tamaduitor al neputintelor omenesti; Uriil este raza a focului dumnezeiesc si luminator al celor intunecati; Selatiil este rugator, pentru ca rugindu-se totdeauna lui Dumnezeu, indeamna pe oameni la rugaciune; Gudiil este slavitor al lui Dumnezeu si isi are slujba de a intari pe oamenii care se ostenesc la orice lucru pentru slava lui Dumnezeu si a le mijloci rasplatire, iar Varahil este datator de binecuvintarea lui Dumnezeu si mijlocitor al dumnezeiestilor faceri de bine.

 

Deci, nu s-a trimis la Buna Vestire Mihail, deoarece alta este slujba lui - adica sa tina sabia, sa navaleasca asupra vrajmasilor si pe aceia sa-i izgoneasca -, ci a fost trimis Gavriil, ca aceasta este slujirea lui fireasca, adica sa vesteasca tainele lui Dumnezeu, precum vestea si Sfintul Prooroc Daniil pentru eliberarea poporului lui Dumnezeu din Babilon si pentru timpul venirii lui Mesia. Gavriil a vestit si Sfintului Zaharia, pentru nasterea Sfintului Ioan Mergatorul Inainte, din maica cea stearpa, Elisabeta.

 

Se spune ca Arhanghelul Gavriil si pe Sfintul Prooroc Moise, il invata in pustie sa scrie cartile Facerii, pentru cele dintii neamuri si timpuri, incepind de la zidirea lumii. Si este dreptcredincioasa intelegere, ca el si zamislirea Preacuratei Nascatoarei de Dumnezeu a binevestit-o sfintilor si dreptilor Ioachim si Ana si era ca inger pazitor al Preasfintei Fecioare, de la zamislirea ei si ii aducea hrana in Sfinta Sfintelor. Deci tot el a binevestit si zamislirea Fiului lui Dumnezeu din Preasfinta Fecioara Maria in orasul Nazaret.

 

Dar si pentru aceea a fost trimis Gavriil, ca din numele lui sa fie cunoscut Cel ce se vestea, caci Gavriil se tilcuieste "puterea lui Dumnezeu" si cu numele sau vestea acea minune bunul vestitor, ca adica Dumnezeu, Marele Stapin, in pintecele Fecioarei Se face barbat desavirsit, adica Cel ce este desavirsit Dumnezeu, om desavirsit Se face. Iar desavirsit nu cu madularele, fiind barbat mare si desavirsit, ci cu puterea si cu intelegerea. Pentru ca ceilalti prunci ce se zamislesc in pintecele maicilor nu au obisnuinta intelegerii, nici nu este vreo putere intru dinsii. Iar Pruncul Hristos, ce se zamisleste in pintecele Fecioarei Maria, din vremea zamislirii Sale, indata si cu intelegerea cea nespusa si cu puterea cea nebiruita a fost intru toate barbat desavirsit. Caci graieste proorocul: "M-am apropiat de proorocita, care a zamislit in pintece si a nascut Fiu si mi-a zis Domnul: Cheama-I numele Lui "degraba prada, indata rapeste"". Caci mai inainte de a cunoaste Pruncul sa cheme pe tata sau pe mama, va lua puterea Damascului si dobinzile Samariei. Adica Pruncul, inainte de a grai, are putere si tarie mare ca sa biruiasca pe vrajmasii Sai, lucru pe care l-a inchipuit cu numele sau Gavriil; barbat Dumnezeu, tare Dumnezeu, Cel ce S-a zamislit prin a lui bunavestire si prin venirea Sfintului Duh, intru nestricatul pintece al Fecioarei.

 

Pentru acest lucru Sfintul Proclu, patriarhul Constantinopolului, vorbeste astfel: "Singur numele ingerului este de minune, caci cel ce bine a vestit Fecioarei Maria, Gavriil s-a numit; caci el vestea, si cu numele inchipuia, pe Acela ce avea sa vina in lume". Pentru ca Gavriil inseamna "barbat tare", incepind de la zicerea "Gavri", care insemneaza "barbat"; "Il" - prescurtat din Elohim -, ce inseamna Dumnezeu. Acestea amindoua, impreunate, inseamna Gavriil, adica "barbat Dumnezeu", despre care de demult a vestit Ieremia, zicind: A zidit Domnul lucru nou pe pamint, femeie va naste pe barbat.

 

Deci, foarte cinstit este acest trimis al lui Dumnezeu, si dupa numele sau, si dupa slujire. Iar mai cinstit, dupa taina cea din veac ascunsa si de ingeri nestiuta pe care, descoperindu-se intii de la Dumnezeu, a adus-o la Fecioara. Si pe cit este mai mare aceasta taina a intruparii lui Dumnezeu decit alte taine, care printr-Insul s-au descoperit de sfintii prooroci cei mai dinainte, cu atit mai cinstit decit cea mai dinainte a sa cinste intre sotii sai s-a facut acum, cinstindu-se de dinsii ca un mai de aproape vazator al celor mai nearatate taine ale lui Dumnezeu. Si se graieste de invatatorii bisericesti, iar mai ales de Sfintul Dionisie Areopagitul, pentru acei sapte ingeri incepatori, ca totdeauna stau nedepartati inaintea lui Dumnezeu. Toti ceilalti ingeri se trimit la diferite feluri de slujbe, iar sfintii arhangheli totdeauna sint linga dumnezeiescul scaun, ca cei mai de aproape ai Lui.

 

Insa la cele mai mari taine dumnezeiesti si aceia se trimit, spre implinirea celei mai mari puteri a Lui. Caci graieste Sfintul Apostol Pavel: Au nu toti sint duhuri slujitoare, care se trimit la slujba? Si care este mai mare putere a lui Dumnezeu si mai mare taina, decit intruparea lui Hristos cea nestiuta, neajunsa si nespusa? Deci, la o taina atit de mare ca aceasta se cadea sa vina ingerul cel mare care este nedepartat de scaunul lui Dumnezeu, cel inainte-statator si mai de aproape privitor al tainelor lui Dumnezeu, adica Sfintul Arhanghel Gavriil.

 

Se mai cade si aceasta sa stim despre Sfintul Gavriil, care era rinduiala din cele trei ierarhii ceresti ale celor noua cete ingeresti. Unii il socotesc ca este din rinduiala ierarhiei celei mai de jos, in a treia, fiind pus in mijloc intre ingeri si incepatorii, adica, fiind arhanghel mai mare al acestei rinduieli de arhangheli, rinduindu-se la buna vestire si instiintare a lucrurilor lui Dumnezeu celor mari. Dar aceasta i-o socotesc, una din titlul lui, ca se numeste arhanghel, iar alta, din povestirea Sfintului Dionisie, care zice ca nu se trimit ingerii cei mai de sus, fiindca sint inaintea scaunului lui Dumnezeu, aproape, ci numai cele mai de jos rinduieli ale ingerilor care sint rinduite la aceea.

 

Dar mai vrednica de crezut este ca Sfintul Arhanghel Gavriil este din cea mai inalta rinduiala a Serafimilor, netrimitindu-se la mai mici lucruri ale voii Domnului, ci se trimite la taine mari, precum s-a trimis si la taina intruparii lui Dumnezeu. Titlul de arhanghel il are din buna vestire cea de bucurie, pe care a adus-o Preacuratei Fecioare si a bucurat-o, iar printr-insa a bucurat si toata faptura, nu numai pe cea de jos, dar si pe cea de sus. De aceea Sfintul Ioan Damaschin cinta astfel: "Cele ceresti cu dra-goste s-au vestit si cele pamintesti cu cutremur s-au inspaimintat, cind preacuratul glas a venit la tine, de Dumnezeu Nascatoare, pentru ca veselie mare a rasarit amindurora, cind cel fara de trup ti-a adus acea bucurie".

 

Ca Sfintul Arhanghel Gavriil este din rinduiala Serafimilor, ne adeverim de aici ca "de scaunul neapropiatei slave dumnezeiesti niciodata nu se apropie si mai aproape decit Serafimii nu doreste sa fie", dupa nemincinoasa marturie a Sfintului Dionisie. Toate rinduielile au locurile lor, fiecare cu deosebita sa impartire de la Dumnezeu, precum se scrie despre dinsii in luna noiembrie in a opta zi: "Unii aproape, altii mai departe. Numai singura ceata Serafimilor este mai aproape de Dumnezeu, mai mult decit toate". Caci graieste Isaia: "Am vazut pe Domnul sezind pe scaun sus si preainaltat si Serafimii cu sase aripi imprejurul Lui".

 

Dar de vreme ce Sfintul Arhanghel Gavriil este unul din cei sapte sfinti ingeri care stau mai aproape de Dumnezeu, este din rinduiala Serafimilor, al doilea intre Serafimi. Ca si Sfintul Andrei Criteanul arata ca este din cei dintii ingeri, zicind: "Unuia din cei dintii ingeri, Dumnezeu ii porunceste sa implineasca vestirea tainelor". Daca este dintre cei dintii, apoi este din cele sapte duhuri, care stau totdeauna inaintea lui Dumnezeu; iar daca este din cele sapte duhuri, apoi este din Serafimi. Pentru ca cine este mai intii decit Serafimii intre ingeri? Si cine este mai aproape de scaunul lui Dumnezeu, decit Serafimii? Deci serafim este Sfintul Gavriil, mai ales intru acea rinduiala, lucru care si de aici este aratat: Ca, pentru implinirea poruncii marelui Dumnezeu, era trebuinta sa se trimita un mare inger. Iar intruparea Cuvintului este lucrul lui Dumnezeu preamare, mai mult decit toate lucrurile Lui. Deci, si la vestire s-a trimis cel mai mare decit toti ingerii, Sfintul Arhanghel Gavriil.

 

Caci zice Sfintul Grigorie astfel: "La slujba aceea a bunei vestiri se cadea sa vina cel mai cinstit inger, vestind pe Cel mai mare decit toti. Caci, precum a venit la Eva, amagind-o, cel mai mare inger al intunericului, asa era cu cale, ca si la Preacurata Fecioara sa vina, spre buna vestire, cel mai mare voievod al cerestii lumini. Si la Maria, care cu dragoste de serafim ardea catre Dumnezeu, serafim se cadea sa se trimita".

 

Deci, pe acel voievod mai mare intre ingeri, pe un serafim din cei sapte mai aproape de Dumnezeu, cel peste toata lumea arhanghel, pe cel ce bine a vestit mintuirea a toata lumea, sa-l cinstim cu buna credinta, cu multa evlavie, cu inchinaciune cucernica, cu cintare si rugaciune, savirsindu-i soborul cu bucurie. Apoi sa-i multumim pentru marea lui facere de bine adusa neamului omenesc, pe care din inceput o facea si o face, rugind pentru noi pe Dumnezeu, Cel ce S-a intrupat. Iar noi toti, cu rugaciunile Sfintului Arhanghel Gavriil, sa luam iertare de pacate. Amin.

 

Tot in aceasta zi, pomenirea sfintilor 26 de mucenici, care au patimit in Gotia, din care doi au fost preoti: Vatus si Virca; cu acesta din urma au patimit si doi fii si trei fiice ale lui; apoi unul, Aprilla, a fost monah; unsprezece au fost mireni: Avip, Agna, Riax, Igatrax, Iscoos, Sila, Sighita, Suiril, Seimvla, Terma, Filga; si sapte femei: Ana, Alla, Varis, Moico, Mamica, Birgo si Animais.

 

Acesti sfinti au trait pe vremea lui Iungurih, imparatul gotilor si a lui Gratian, imparatul romanilor. Iar pentru dragostea lui Hristos au primit cununa muceniciei prin foc, atunci cand Iungurih a dat porunca sa se dea foc bisericii in care se gaseau adunati la rugaciune cei douazeci si sase de sfinti mucenici. Tot atunci s-a mai intamplat sa arda si un om oarecare, al carui nume nu s-a pastrat, care aducea prinosul lui la altar.

 

Tot in aceasta zi, pomenirea sfintilor mucenici Codrat, Teodosie, Emanuil si alti patruzeci, din partile Rasaritului.

 

Acesti sfinti erau de fel dintr-o tara a Rasaritului. Vazand ca crestinii erau ucisi in fiecare zi de catre inchinatorii la idoli, s-au inteles cu totii sa se arate plini de curaj crestinesc, pentru ca astfel sa devina mostenitori ai imparatiei lui Dumnezeu. Si mergand si predandu-se de bunavoie in mainile stapanitorului tarii, care tocmai atunci supunea la chinuri multime de crestini, au stat inaintea lui si marturisind ca sunt crestini, au fost condamnati si aruncati in inchisoare. Iar dupa cateva zile fiind scosi afara, au fost dezbracati si li s-au strujit coastele. Si, dupa ce au fost dati jos de pe lemnele pe care fusesera legati ca sa fie strujiti, au fost tarati prin maracinisuri si in cele din urma li s-au taiat capetele.

 

Tot in aceasta zi, pomenirea preacuviosului parintelui nostru Stefan Marturisitorul, igumenul de la Manastirea Triglia, in Bitinia.

 

Preacuviosul parintele nostru Stefan a trait pe vremea imparatului Leon Armeanul, imbratisand inca din frageda tinerete viata pustniceasca. Pentru trairea lui imbunatatita, la rugamintea staruitoare si la indemnul monahilor a ajuns igumen al manastirii Triglia si desavarsind pe multi in trairea pustniceasca, mai tarziu, cand nelegiuitul Leon a pornit prigoana impotriva celor ce cinsteau sfintele si cinstitele icoane, fiind chemat si el, a fost silit sa se lepede de inchinarea la sfintele si cinstitele icoane si sa iscaleasca hotararea de inlaturare a icoanelor. Dar, pentru ca nu s-a lasat induplecat, ci dimpotriva a numit nelegiuiti pe cei ce cautau sa-l sileasca la acestea, dupa ce a fost pedepsit in tot chipul, dupa ce a fost tinut prin inchisori si chinuit cu surghiunul, s-a mutat la Domnul, pentru Care a suferit aceste multe patimiri.

 

.