Colindele, desi sunt uneori scrise pe partituri si au versuri in limba romana, nu sunt muzica usoara. Nu sunt nici muzica culta, desi sunt deseori corale, mai ales in ultima vreme. Colindele sunt o muzica sacra.
Colindele ne vorbesc despre evenimente importante ale mantuirii: Nasterea Domnului, Intrarea in Ierusalim etc. Dar nu acest lucru le face sa fie sacre. Colindele sunt sacre pentru ca pornesc din Biserica si duc in lume lucrarea Bisericii. Sunt sacre pentru ca si prin ele, ca si prin alte lucrari ale Bisericii, Duhul Sfant graieste celor ce le asculta despre cele mai importante lucruri din viata lor. Ele sunt sacre si atunci cand sunt cantate de coruri bisericesti, si atunci cand sunt cantate – poate uneori mai putin rasunator – de catre copiii care ne bat la usa. Prin cantarea celor mici, ne aducem aminte de cuvintele profetice ale profetului David: “Din gura pruncilor si a celor ce sug ai savarsit lauda” (Psalmul 8, 2).
Iar daca colindele sunt sacre, atunci inseamna ca poate exista si o profanare a lor. Si trebuie sa retinem ca aceasta profanare nu blasfemiaza muzica colindelor, ci mesajul lor, cuvantul lor care ni se impartaseste.
Este adevarat ca atunci cand eram copii (si la trup si la minte) mai indrazneam sa ne strigam unii altora cuvinte ca acestea: “Doamne miluieste, popa prinde peste!”. Dar eram copii, eram necopti; cei care ne auzeau, desi ne mustrau, intelegeau ca nu din rautate, ci din necunoastere ieseau cuvintele acelea.
Indraznesc sa spun ca nu la fel stau lucrurile si cu recentele “reclame” difuzate la toate televiziunile in perioada Nasterii Domnului. Un grup de necrestini au decis sa preia colindele noastre sacre si sa le schimonoseasca, sa le perverteasca si sa ni le arunce in fata cu convingerea – poate intemeiata – ca multi dintre privitori nu sunt crestini, asa ca amuzamentul ii va convinge ca blasfemiatorii le pot oferi preturi bune (care, nu-i asa, sunt “sufletul sarbatorii” craciunului).
Iata spre exemplu textului unui asemenea “colind comercial”: “Rom, Rom – Telecom / Rom, Rom – Telecom / Mergem sa ne abonam / Rom, Rom – Telecom / Pachetu-anului sa luam / Rom, Rom – Telecom / Cu 59 lei / Rom, Rom – Telecom / Calitate-asa cum vrei / Rom, Rom – Telecom / Ai net cu viteza mare / Rom, Rom – Telecom / 61 de canale / Rom, Rom – Telecom / Ai gratis si telefonul / Rom, Rom – Telecom / Sa vorbesti cat o da Domnul / Rom, Rom – Telecom”.
Am transcris textul de mai sus, desi poate nu era locul aici, doar pentru ca este util sa vedem cat de departe poate merge – si cat de penibil poate sa fie, totusi – un asemenea demers. Desigur ca autorul acestui text – si cei care l-au produs, aprobat si lansat – nu inteleg prea bine sacralitatea colindului, pentru ca nu inteleg sacralitatea Bisericii si sunt convins ca nu cred in Nasterea cea mai presus de fire a lui Hristos.
Dar chiar si necrestin, un roman ar trebui sa fie jignit de un asemenea demers, pentru ca chiar daca el nu este credincios, totusi cu siguranta ca bunicii si stramosii sai au fost. Si acesti bunici si stramosi ar fi fost probabil mai dispusi sa fie omorati – martirizati – decat sa scrie un asemenea text.
Nu cred ca acest stat laic va lua vreo masura. Credinta a parasit de multa vreme sufletele conducatorilor nostri. Si nici nu cred ca ar trebui sa fie nevoie sa ia vreo masura. Aceste murdarii blasfemiatoare se descalifica singure si poate cei care le-au produs vor avea intelepciunea sa nu le mai repete.
In cele din urma, nu stiu ce este mai trist totusi: aparitia acestor blasfemii, sau faptul naucitor ca acordurile lor au fost poate singurele “colinde” difuzate la televizor in aceasta perioada.
Paul Cocei
Paul Cocei
-
Iata, vin colindatori
Publicat in : Colinde traditionale -
Colindam colindatori
Publicat in : Colinde bizantine
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.