In vechime, oamenii nu puneau mare pret pe numaratoarea zilelor din calendar, ci pe sarbatori. Craciunul si Sfintele Pasti erau repere pentru trecerea timpului. In scrierile din secolul al XVIII lea intalnim multe insemnari de genul: "s-au facut zaduf mare in ziua Sfantului Andrei pana la Sfantul Neculae. Si apoi a inceput a ninge un omat ca de o palma de mare si a fost un viscol dupa Craciun si altul inaintea Marelui Vasile" sau "si iarna au fost usoara si toamna au fost tot ploi pana la Craciun".
Pe un Penticostar din anul 1753, din biserica "Sf.
De luat in seama e si faptul ca termenii Craciun si Craciuna au fost prenume celor ce se nasteau in ziua de 25 decembrie. Astazi intalnim mai putine persoane cu prenumele Craciun, dar sunt multe cu numele Craciunescu, Craciunas, Craciuneanu.
Oricine poate vedea ca toate obiceiurile noastre se desfasoara sub obladuirea unei sarbatori crestine. De Craciun, incepe colindatul. In unele zone, de Craciun se dau bucate pentru morti, iar in alte parti se obisnuieste sa se faca mult zgomot pentru inlaturarea duhurilor rele.
De Craciun oamenii postesc, se roaga mai mult, trec pe la duhovnic si se impartasesc cu Trupul si Sangele Domnului.
E bine sa stim ca Hristos nu S-a nascut in rai, ci aici, pe pamant. A venit intre ai Sai si ai Sai nu L-au primit. Ei L-au uitat, dar El inca le mai colinda inimile. Lerui, ler.
Ionut Popescu
.Pe aceeaşi temă
-
Etimologia cuvantului Craciun
Publicat in : Craciun ortodox -
Craciun - Batranul Craciun
Publicat in : Craciun ortodox -
Obiceiuri de Craciun - Craciunul si taierea porcului
Publicat in : Datini, obiceiuri si superstitii -
Originea cuvantului Craciun
Publicat in : Craciun
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.