Necesitatea citirii constante a Sfintei Scripturi ca mijloc de intarire a trezviei duhovnicesti

Lumea contemporana este marcata de o mentalitate bazata pe dispersia si faramitarea gandurilor si sentimentelor. O societate bulversata de un bombardament informational permite din ce in ce mai greu intalnirea cu noi insine si cu semenii in ceea ce avem profund. Intr-o asemenea situatie, osteneala citirii constante a Sfintei Scripturi devine o sansa de adunare a mintii si de intarire a trezviei duhovnicesti.

Sfantul Ioan Gura de Aur insista ca lectura Sfintei Scripturi sa fie o preocupare constanta a credinciosilor. El arata ca lipsa lecturii duhovnicesti a Sfintei Scripturi nu poate fi legitimata prin grijile profesionale sau casnice.

Sfantul Ioan Gura de Aur indeamna: „Si pururea va rog, si nu voi inceta a va ruga, ca nu numai aici (la Biserica) sa luati aminte la cele zise, ci si acasa, cand veti fi sa petreceti mereu intru citirea dumnezeiestilor Scripturi, sfat pe care n-am contenit a-l da nici celor cu care ma intalnesc in particular. Sa nu-mi spuna cineva acele vorbe reci si vrednice de multa osanda: «sunt tintuit la tribunal», «sunt prins cu treburile cetatii», «am de muncit», «am nevasta», «am de hranit copii», «sunt cap de familie», «sunt mirean», nu este treaba mea sa citesc Scripturile, ci a celor care s-au lepadat de lume, care s-au salasluit pe culmile muntilor, care se indeletnicesc mereu cu cele duhovnicesti. Ce spui tu, omule? Nu este treaba ta sa iei aminte la Scripturi, fiindca esti ras-pandit de griji nenumarate? Pai tocmai ca e in mai mare masura treaba ta decat a acelora, fiindca ei n-au atata nevoie de ajutorul dumnezeiestilor Scripturi ca cei impresurati de multe griji".

Exista o reciprocitate intre lectura atenta si staruitoare a Sfintei Scripturi si intarirea discernamantului duhovnicesc. Cel angajat in osteneala asumarii constante a cuvintelor insuflate de Duhul Sfant din Sfanta Scriptura isi formeaza o minte mai permeabila fata de intelepciunea duhovniceasca. Ratiunea este curatita de ganduri patimase, care alipesc mintea omului de cele trecatoare, oferindu-i o iluzorie cunoastere. Adancirea in textul si duhul Sfintei Scripturi realizeaza o luciditate duhovniceasca, cu ajutorul careia se pot da raspunsuri intr-o maniera simpla si profunda problematicii complexe specifice existentei personale si comunitare.

Staruinta in citirea duhovniceasca a Sfintei Scripturi ne dezleaga de legaturile lumesti, oferindu-ne libertatea Duhului intru Adevarul vesnic al Cuvantului lui Dumnezeu. „intr-adevar, preadulce este citirea Scripturilor, si mai placuta decat orice gradina, si mai desfatatoare decat raiul, mai ales cand citirii ii urmeaza cunostinta. Citirea Scripturilor intareste ca un zid mintea, curata constiinta, risipeste patimile nedemne de un om liber, sadeste in om virtutea, inalta si subtiaza cugetul, nu ne lasa sa fim cufundati de tarcoalele si asalturile lucrurilor lumesti, ne asaza mai presus de sagetile diavolului, ne stramuta cu locuinta chiar in ceruri, dezleaga sufletul de legaturile trupului, ne da aripi usoare si tot lucrul bun ce-l zice cineva il incuiba in mintea ascultatorilor. Ca nimic nu ne poate produce o atat de mare placere precum o constiinta curatita. Iar o constiinta devine curata daca asculta neincetat si cu luare-aminte Scriptura, chiar daca mai inainte era incarcata de mii de pacate".

Citirea Sfintei Scripturi ca exercitiu duhovnicesc innoieste mintea si preface constiinta. „Ca numai ce se atinge cineva de Evanghelie, si indata i se preschimba cugetul, si singura vederea ei il desface de cele lumesti; iar daca si citeste cu luare-aminte, sufletul se curateste si se face mai bun, de parca ar petrece in niste sfinte ale sfintelor, caci Dumnezeu ii graieste lui prin slovele acelea. «Si daca nu intelegem ce scrie?». Chiar daca nu intelegi ce scrie, multa sfintire capeti fie doar citind. De altfel, e cu neputinta a nu pricepe chiar nimic, caci harul Duhului a iconomisit ca aceste carti sa fie alcatuite de vamesi si pescari si facatori de corturi si oieri si caprari, oameni simpli si fara stiinta de carte, tocmai ca nimeni din cei simpli sa nu isi poata lua asemenea indreptatire, ca tuturor sa le fie lesne de patruns cele graite, ca si mestesugarul, si sluga, si femeia vaduva, si cel mai neinvatat dintre oameni sa capete castig si sa se foloseasca din auzire. Ca nu spre slava desarta, ca paganii, ci pentru mantuirea ascultatorilor au alcatuit toate aceste carti toti cei ce la inceput au fost invredniciti de harul Duhului".

Comentand versetul Sfantului Apostol Pavel: „Cuvantul lui Hristos sa locuiasca cu imbelsugare intru voi. invatati-va. cu toata intelepciunea" (Coloseni 3, 16), Sfantul Ioan Gura de Aur insista asupra citirii cu staruinta a Sfintei Scripturi. Nu este vorba de o lectura sporadica sau conjuncturala a Sfintei Scripturi, ci de un efort staruitor de cunoastere a Cuvantului lui Dumnezeu, Care este izvor de viata si de intelepciune duhovniceasca pentru orice credincios.

In acest sens, Sfantul Ioan Gura de Aur arata: "Ai cuvintele lui Dumnezeu. Nimeni nu te invata precum acelea. Dascalul lumesc adeseori multe ti le ascunde din slava desarta si din invidie. Ascultati, va rog, toti cei din lume si sa aveti Scripturile ca pe niste leacuri ale sufletului. Iar daca nu le vrei pe toate, macar Noul Testament, adica Faptele Apostolilor si Evangheliile sa le ai neintrerupt dascali. Daca ti se intampla vreo intristare, apleaca-te in ele ca intr-un cufar cu leacuri si ia de-acolo mangaiere. Daca ai vreo paguba sau moarte sau pierdere a lucrurilor tale sau a celor dragi, fa la fel. Dar, mai bine zis, nu te apleca sa iei doar cate ceva din ele, ci ia-le pe toate si tine-le in minte. Aceasta e pricina tuturor relelor: faptul ca nu stiu Scripturile".

Efortul de adancire staruitoare in citirea Sfintei Scripturi lumineaza mintea. Totodata este nevoie de o pregatire duhovniceasca pentru a patrunde intelesurile Sfintei Scripturi prin descoperirea Duhului Sfant. Cel care in mod constant se nevoieste cu dobandirea profunzimii existente in Sfanta Scriptura este motivat suplimentar si intarit in demersul sau duhovnicesc.

Nimic din Sfanta Scriptura nu poate fi neglijat. O minte lu-minata de har intuieste importanta duhovniceasca a cuvintelor Sfintei Scripturi. in aceasta perspectiva, Sfantul Ioan Gura de Aur afirma: „Eu va rog pe toti sa nu treceti cu usurinta pe langa cele scrise in Dumnezeiestile Scripturi. Nu-i niciun cuvant scris in Scriptura care sa nu cuprinda in el multa bogatie de idei. Nu este silaba, nu este chiar virgula din Scriptura in care sa nu se afle comoara pusa in adancul ei. De aceea se cuvine ca, povatuiti de harul cel de sus si luminati de Duhul Sfant, cu astfel de ganduri sa citim dumnezeiestile cuvinte. Dumnezeiasca Scriptura n-are nevoie de intelepciunea omeneasca pentru intelegerea celor scrise in ea, ci de descoperirea Duhului, pentru ca, afland adevaratul inteles al cuvintelor ei, sa primim din ele mult folos. Daca in actele intocmite de oameni pentru afaceri lumesti, distruse adeseori de vreme, are mare putere data pusa in fruntea actului, iar adeseori chiar o silaba, apoi cu mult mai mult poti vedea lucrul acesta in Dumnezeiestile Scripturi, scrise de Duhul Sfant". Cu o singura conditie: „sa fim cu mintea treaza, sa nu trecem cu usurinta peste ele, ci sa ne incordam mintea ca sa vedem cu de-amanuntul totul, sa nu fim mai rai decat cei care se straduiesc mult pentru cele materiale".

Adrian Lemeni

.

• Necesitatea prezentei Sfintei Traditii alaturi de Sfanta Scriptura
  Publicat in : Revelatia
• Sensul cuvantului "credincios" in Sfanta Scriptura
  Publicat in : Religie
• Sfanta Scriptura
  Publicat in : Religie
• Sfanta Scriptura
  Publicat in : Religie
• Sfanta Scriptura
  Publicat in : Dogma