O mana sfanta opereaza

Ma numesc F. M. si as vrea si eu, ca atatia alti credinciosi, sa mentionez minunea pe care Sfantul Luca a facut-o pentru sotul meu, in varsta de 38 de ani.

De sase ani pe sotul meu il chinuia un abces perianal, care ii crease o fistula. Nu credea ca se va mai face bine. De sase ori a fost operat fara nici un rezultat. A saptea oara a fost operat la Spitalul Universitar Iraclio din Creta, de catre un doctor credincios. Dupa multe vizite pe care i le-am facut, am constatat ca era in­tr-adevar omul lui Dumnezeu.

Ne-a marturisit temerea sa ca dupa operatie s-ar putea sa fie nevoie de alta interventie, dar pentru ca in decurs de o luna i se facusera sotului meu doua operatii cu anestezie generala, trebuia sa asteptam. Am intrat in panica, temandu-ne sa nu se intample ceva mai rau.

Intr-o dimineata m-am dus la R, intr-un sat vecin. Discutam cu o doamna problema noastra si ii mar­turiseam ca incepusem sa deznadajduiesc. Mi-a vorbit atunci cu multa dragoste, avand mare credinta in Sfantul episcop Luca, si mi-a spus ca avea cartea lui. S-a oferit sa mi-o dea sa o citesc si m-a sfatuit sa il chem pe sfant din suflet sa coboare si cu sfanta lui ma­na sa il opereze pe sotul meu.

Cu multa credinta si emotie am luat cartea si am citit-o. Cand am ajuns la capitolul dedicat minunilor sale si am vazut ca multi credinciosi mergeau la mormantul lui, se inchinau si se vindecau, mi-a parut rau ca nu pot si eu sa fac la fel. Mi-am amintit cuvintele doamnei care imi imprumu­tase cartea. Cu multa credinta, din suflet, l-am chemat pe sfant sa coboare si cu mana lui facatoare de minuni sa il vindece pe sotul meu.

Si el a auzit rugaciunea mea. Cand am mers a doua zi sa il vizitam pe doctorul nostru, caci mergeam saptamanal la el, cu multa bucurie am primit vestile bu­ne: sotul meu nu mai avea nevoie sa se supuna unei noi interventii chirurgicale! Atunci i-am spus docto­rului numele sfantului pe care il chemasem in rugaciune cu o seara in urma, precum si intentia de a-i face cadou cartea despre viata Sfantului Luca, in semn de recunostinta. Am fost uimita sa aud ca o cunoaste si ca a citit-o deja.

Da, am inteles clar ca era o minune a sfantului si nu o coincidenta. Sfantul aude fiecare ru­gaciune, este de ajuns ca ea sa fie facuta cu credinta. A auzit si rugaciunea mea si l-a vindecat pe sotul meu, ca si pe atatia alti oameni. Ma inchin Sfantului Luca si ii multumesc!

F. M., Iraclio (in insula Creta)

(Extras din cartea "Sfantul Luca al Crimeii - minunile contemporane", Editura Sophia)

Publica un articol

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine:

11 Aprilie 2014

Vizualizari: 2602

Voteaza:

• 1
• 2
• 3
• 4
• 5

O mana sfanta opereaza 0 / 5 din 0 voturi. 1 review utilizatori.

Cuvinte cheie:

sfantul luca al crimeei minunile sfantului luca al crimeei

Comentarii (1)

• Constanta SzlavicsPostat la 2013-06-11 17:24

  Asa L-am cunoscut pe Bunul Dumnezeu, mila si iubirea Lui, prin minunile pe care mi le-a daruit, imediat ce l-am chemat. Sunt unul din gunoaiele acestei lumi, care a trait o viata plina de pacate. Mi se parea normal sa traiesc asa. Bunul Dumnezeu era cu mine, dar eu nu-l vedeam. Si de ce spun ca era cu mine, pentru ca m-a binecuvantat cu toate bunatatile pamantului. El m-a iubit asa cum eram si ma astepta. Mi-a dat un semn de mila acum 21 ani, cand singurul meu fiu s-a imbolnavit de diabet zaharat. Avea doar 11 ani, dar n-am avut habar, am continuat sa traiesc, ceea ce consideram eu ca este viata si m-a asteptat inca multi ani, pana cand....Acum patru ani, baiatul meu a facut retinopatie diabetica la un ochi si sotul meu, de la o tumoare maligna la rinichi, facuse metastaze la plamani si ficat. Eram distrusa. Cand te doare sufletul, nimic de pe aceasta lume nu te poate alina. Moartea era langa noi si am alergat spre Bunul Dumnezeu. Mi-a raspuns imediat, chiar daca nu meritam. Nu-L cunosteam si acum plangand, ma gandesc la cat de mare este iubirea ce mi-o poarta. Eram ratacita, nu gaseam drumul. Am inceput sa merg la biserica fara nici un elan, cu gand de plecare, nu intelegeam mare lucru. Ma gandeam sa ma spovedesc, dar neantelegand prea multe, am facut-o formal si m-am impartasit cu nevrednicie. Starea copilului meu se agrava, era la un prag de a se sinucide, gandind ca va orbi. Umblam ratacind pe strazi, zdrobita de durere, alergand la Sfantul Mina, la Sfantul Nectarie, Manastirea Radu Voda, plangeam langa racla SA,(auzisem de minunile pe care le daruia celor care credeau), am fost la Prislop, la mormantul Parintelui Arsenie Boca, nadajduind ca nu ne va lasa. Maicuta Domnului, Sfintii mei dragi, Parintele Arsenie Boca, mi-au daruit ceea ce nu cunoscusem pana atunci, fericirea de a-L cunoaste pe Bunul nostru IISUS HRISTOS, care mi-a luat povara grea, ajutandu-ma sa-mi spun pacate-le grele si sa cred cu toata fiinta mea in EL. Aveam credinta vie si spuneam tuturor ca sotul meu n-o sa mai aibe nici o metastaza si fiul meu va fi bine. O Doamne, parca nici acum nu pot sa cred ca Bunul Dumnezeu s-a milostivit de mine, nu meritam nimic din darurile lui, dar mi le-a daruit, mie, nevrednicei. Medicii, uimiti, se uitau la CD-ul cu metastaze si la cel care-l facuse dupa un an, si nu stiau ce sa creada. Dupa ei, ar fi trebuit ca sotul meu sa fie mort demult. Au trecut patru ani de-atunci si sotul meu e bine(medici l-au declarat sanatos clinic,apt de munca, i-au ridicat pensia de boala, Slava lui Dumnezeu ca poate muncii, ca are unde) iar fiul meu...retinopatia diabetica i-a stopat. Dupa 21 ani de diabet necontrolat (si medicii se mira),el nu are nici o complicatie si sunt sigura ca Bunul Dumnezeu nu-l lasa si o sa fie bine. Minunile au continuat in viata noastra, si acum, fiecare clipa a vietii mele o consider minune si nu voi inceta a spune tuturora despre minunile si comoara pe care am gasit-o si care ma face atat de fericita.Cu mult drag, Constanta. Slava lui Dumnezeu pentru toate!

Adauga comentariu