In ziua de azi, spune Sfantul Nil, monahii pe toate le-au calcat. Caci precum iarba isi leapada floarea, asa si manastirile au lepadat randuielile lor cele asezate de parintii cei vechi si acum au ramas ca fanul cel uscat in vietuirea lor. Cu nesupunerea lor au lepadat floarea faptelor celor bune si au ramas ca fanul cel uscat si de va cadea vreun carbune aprins se aprind si ard cu totul.

Idioritmile manastirilor se aseamana caselor celor de scanduri fara de zid de piatra, la care de va cadea foc, toate se ard. Fiindca si idioritmicii cei mai multi nu au vietuire dupa Dumnezeu.

si de se va intampla sa cada intre dansii vreun foc (adica tineri fara barba), ce pierzare nu pricinuieste inauntru? Adica celor mai neputinciosi le mistuieste tot si nici surcea de fapta buna nu le ramane.

Manastirea idioritmica a calcat toata petrecerea monahiceasca. Le mai ramasese numai intreaga intelepciune, acum si pe aceasta o pierd cu privirea la fetele tinere, si nu mai raman la dansii semne calugaresti. Vai acelora, ca numai haine negre poarta si inca si pe acestea le-au necinstit cu purtarea blanurilor celor scumpe si hainelor de matase, si au defaimat pe cele mai proaste, cuviincioase monahilor, fiindca s-au imbracat cu ale neastampararii haine luxoase.

Asemenea si chiliotii au lasat schiteneasca imbracaminte si vietuirea batranilor si s-au imbracat in hainele neastampararii si ale poftirii patimilor si au pierdut faptele nevointelor, ca impodobesc pe ucenici ca pe niste copile, spre sminteala multora.

Iata ca va spun (zice Sfantul Nil) ca eu sunt trimis de Dumnezeu catre voi sa va arat gresalele voastre, daca ma veti asculta. Ca ati lepadat viata monahiceasca de deasupra voastra si v-ati imbracat cu osanda, si v-ati facut cu totul nesimtitori.

In loc de smerenie uneltiti mandria, in loc de dragoste, uraciunea, in loc de blandete, mania, in loc de milostivire, nemilostivirea, in loc de iubirea cea de oameni, iubirea de argint si in loc de milostenie, iubirea de bani; in loc de intreaga intelepciune, uneltiti poftirea de necuratie, in loc de infranare, imbuibarea, in loc de neingrijire, multa grija a celor pamantesti si in loc sa adunati fapte bune, agonisiti materiile pamantului.

Cautati sa dobanditi ucenic nu pentru folosul sufletesc al amandurora, ci dupa placerea mintii voastre, si in loc sa-l invatati cele duhovnicesti, il invatati cele potrivnice si vatamatoare, zicand: cine este sarguitor la cele pamantesti, acesta este osarduitor si la cele duhovnicesti.Vai, si cu aceste satanice invataturi ii faceti ca pe voi: indaratnici, vicleni si fara frica lui Dumnezeu. si iubiti pe cei care au stiinta de carte si stiu rucodelie ori mestesug bun, sau sunt puternici cu trupul, si va supuneti voi, staretii, la niste ucenici ca acestia. si apoi ucenicul ocaraste pe staret si acesta rabda, fiindca este supus lui ca un barbat cand se supune femeii.

O, vai de nesimtirea voastra! Astazi la voi s-a implinit cuvantul parintilor celor vechi care zicea ca o sa vina vremea sa se faca picioarele cap si capul picioare. Fiindca nici staretii manastirilor nu se cunosc pe sine de povatuitori ai ucenicilor spre mantuire, si o sa dea seama inaintea dreptului judecator pentru dansii, nici ucenicii nu se cunosc pe sine supusi povatuitorilor lor si o sa dea seama pentru nesupunerea si neascultarea lor.

O, stareti si povatuitori orbi! Cum s-a facut aceasta la voi? Cum v-ati supus ucenicilor vostri? Fiindca nu v-ati purtat cu dansii dupa cum ii place lui Dumnezeu la lucrarea vietii monahicesti, ci de-a-ndoaselea. De aceea si Dumnezeu a luat Darul Sau dintre voi, pentru ca nu paziti datoria voastra de povatuitori, iar ucenicii au pierdut ascultarea si supunerea si s-au imbracat cu netemerea de Dumnezeu si impreuna va pierdeti mantuirea sufletelor voastre.

Daca intr-o tarina coapta, aproape de seceris va intra un dobitoc si o va calca, ce procopseala o sa mai fie? Asa a intrat in petrecerea vietii monahale fiara cea cu sapte capete si a intins cele sapte gaturi si a calcat-o, frangandu-i simtirile si prapadindu-i roadele. Intaiul cap este multa grija a celor pamantesti, al doilea este multa grija a mancarurilor, a bauturilor si a imbracamintei, al treilea este multa agonisire a banilor, al patrulea este lacomia pantecelui si imbuibarea, al cincilea este gustul multor feluri de bucate ale meselor, al saselea este a judeca si a osandi, cu clevetirea si cu vorbirea desarta, al saptelea este arzatoarea patima spre pofta desfranarii, care spurca si intineaza intreaga intelepciune.

Intaiul cap al fiarei celei cu sapte capete a deschis zavistnica lui gura si a scos pierzatoarea lui limba si inchipuieste in multe feluri vederile si pomenirile de rau. Al doilea cap a intins gatul mult al iubirii de averi si nemilostiva lui limba si ochii spre rapire in multe feluri. Al treilea cap a intins gatul nesaturarii, gura neastampararii, limba vicleniei si cu ochii necurati in multe feluri inchipuieste. Al patrulea cap a intins gatul lacomiei, gura rapitoare si limba cea clevetitoare, ochii cei lingusitori si in multe chipuri inchipuitori. Al cincilea cap a intins gatul cel desert slavit, gura neascultarii, limba cea trufasa si ochii cei mahniciosi ai fatarniciei, in multe chipuri inchipuitori. As saselea cap a intins gatul deznadajduirii, gura trandavirii, limba lenevirii si ochii grairii de rau, in multe chipuri inchipuindu-se. Al saptelea cap a intins gatul defaimarii, gura imputinarii si a micimii de suflet, limba neoranduielii si ochii hulirii in multe chipuri inchipuieste. si asa a frant simtirea monahicestii vietuiri.

Iar imparateasa cea faradelege a stricaciunii, vazand infrangerea monahicestii vietuiri, a poruncit de au adus fiara cea cu sapte capete cu dobanda si a injugat-o la carul zavistiei si s-a suit deasupra lui si a poruncit slugilor ei sa propovaduiasca inainte lucrarile ei, adica a se ingriji de multe si a se imbogati; si umbla prin simtirile monahilor si ii face sa nu simta nicidecum puterea vietuirii lor monahale si le frange paiele gaturilor.

Si vazand faradelegea ca a frant paiele cele mult roditoare ale Darului Sfantului Duh, a poruncit sa injuge fiara cea in chipul leului la carul ei. si a poruncit sa alerge cu strigare, spre stricarea simtirii vietii monahale. si striga, zicand: «Aceasta este imparateasa grijii celei mult tulburatoare si a imbogatirii. Cel ce pofteste acestea sa vina la dansa, sa traiasca cu odihna in toate». si auzind monahii, au alergat si s-au inchinat ei. si s-au dat spre invistierirea nedreptei adunari, dupa vicleana sfatuire a tigancii imparatese cea faradelege. Caci se silesc sa adune bogatii multe, sa umple pungile din nedreptate.

Pe urma, dupa ce umple pungile care le au, se ingrijesc si de alte pungi, sa le umple si pe acelea, si se silesc ziua si noaptea. si fiindca au ramas unele desarte, lasa lucrarea cea monahala si se silesc cu sudoare si cu osteneala multa ca sa le umple si pe acelea. si, pe de alta parte, desertandu-se cele pline, iarasi alte osteneli adauga si niciodata nu scapa de osteneli, de ameteli si de griji. si asa se pustiesc sufletele lor si se lipsesc de Darul lui Dumnezeu. Iar Milostivul si Prea Bunul Imparat, vazand impotrivirea monahilor si nesarguinta catre vietuirea monahiceasca, aratandu-si iubirea Sa de oameni, a inmultit plata lor, ca sa-i impace.

Dar nerecunoscatorii calugari, rapind plata, iarasi s-au impotrivit si au gonit pe slugile Imparatului Ceresc si au pus in scaun pe imparateasa pierzarii. si tiganca, sezand pe scaun, a umblat prin oras si a vazut ca nu se lucreaza mestesug tiganesc. Atunci a poruncit tuturor sa-si lase celelalte mestesuguri si sa lucreze fieraria, sa faca carbuni, sa faca sape, topoare si seceri, si asa i-a facut pe toti tigani. si au lasat neinchipuitii slobozenia si s-au dat la mestesugul tiganesc si s-au robit ziua si noaptea, ca sa o multumeasca pe ea.

Iar Imparatul cel milostiv si bun, vazand ca monahii lucreaza carbunii grijilor si taratele desertaciunilor si sitele agonisirii, a fugit din oras si s-a dus in alt loc si s-a salasluit acolo. Iar talharii, auzind ca a fugit Imparatul cu ostirea Lui, au intrat fara de frica si au robit orasul (manastirile) si pe locuitori si desavarsit au pustiit tot locul. (Aceste lucruri se intampla in ziua de astazi, din pacate, in mai toate manastirile din lume si in Sfantul Munte Athos).

Doamne, ajuta!
Stefan Popa

 

.

• Primirea in viata monahala
  Publicat in : Organizare B.O.R.
• Despre viata monahala
  Publicat in : Sfaturi duhovnicesti
• Temeiuri dogmatice si duhovnicesti pentru viata monahala de obste
  Publicat in : Organizare B.O.R.
• Sfanta Scriptura in viata monahala
  Publicat in : Credinta