Reprezentarea mitica a zilelor saptamanii
Numarul zilelor este stabilit inca din vechime, insa alegoria, continutul si fabulatia lor mitica sunt locale. Fiecare zi din saptamana e personificata printr-o sfanta batrana : Sfanta Luni, Sfanta Marti, Sfanta Miercuri, Sfanta Joi, Sfanta Vineri, Sfanta Sambata si Sfanta Duminica. Legendele mitice ale fiecarei zile au supravietuit alterate mai ales in basme si in Sinaxarul crestin.
Elena Niculita-Voronca sustine ca unele zile sunt figurate de sfinte, altele de sfinti. Sunt feminine : Miercurea, Vinerea, Sambata si Duminica, si masculine Luni si Marti.
In afara personificarii mitice a zilelor saptamanii, poporul roman acorda unor zile din an caractere faste sau nefaste. In calendarul superstitiilor babesti se mentioneaza zilele faste si nefaste, cu superstitiile si credintele referitoare la ele si cultul special ce trebuie sa li se acorde. Dupa cuvantul sau desinenta adaugata la numele unei zile se poate distinge caracterul fast sau nefast al zilei. Martea neagra e nefasta, Joia verde de asemeni, culoarea denota in acest caz natura zilei. De asemenei numele Martolea si Joimarita denota caracterul lor nefast, pentru ca sunt dedicate unor semidivinitati raufacatoare.
De asemeni nefaste sunt si zilele care se tin pentru gadini (animale salbatice) : lupinii, zile ce se tin pentru apararea de lupi, de Pastorul lupilor, un semizeu ; ursinii, zilele ce se tin pentru apararea de ursi (in termen popular zilele lui Mos Martin); ciumarca, zilele ce se tin pentru apararea de ciuma . In Oltenia exista un calendar al ciumercelor, care se tin esalonate pe zile si saptamani, dupa mersul epidemiilor ce au avut loc in satele oltenesti-; rusaliile, zilele ce se tin pentru a nu fi oamenii pociti de rusalii, iele, dansele, vantoasele etc, semidivinitati care pot fi cand faste cand nefaste; sanzienele, zilele proprii farmacopeei medicale si erotice care culmineaza cu noaptea de sanziene , cand zilele farmacopeei si erotismului farmacopeic dezleaga plantele de tabuismul lor permanent; zilele de Pasti si de Pastile blajinilor, cu ritualul si caracterul lor fast si bogat. In semnificatii ce tin de resurectia lui Iisus concomitent cu invierea naturii, si zilele Babelor si ale Mosilor care sunt cand faste, cand nefaste, dupa cum le socoteste omul ca raspund la dorintele lor de a prevedea firea, caracterul sau intemperiile bune sau rele din anul in curs.
Romulus Vulcanescu
-
Ierusalimul din sufletele noastre
Publicat in : Editoriale
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.