Obiceiuri de Sfantul Alexie

Obiceiuri de Sfantul Alexie Mareste imaginea.

Sfantul Alexie, sarbatorit la 17 martie in Biserica Ortodoxa, s-a nascut la Roma din parinti bogati si de neam nobil. Parintii au dorit ca fiul lor sa se casatoreasca, prin urmare, i-au ales o sotie. In noaptea nuntii Alexie i-a dat inelul si braul cel scump miresei si a fugit noaptea in taina pe o corabie care pleca in zori spre Laodiceea (Frigia, Asia Mica). De acolo s-a dus cu alti calatori pana in cetatea Edesa din Mesopotamia. Aici, a impartit restul banilor ce-i mai ramasese, s-a imbracat intr-o haina veche ca orice sarac si sta in pridvorul Bisericii Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu din Edesa, postind, rugandu-se si cuminecandu-se cu Sfintele Taine in toate duminicile. Aici a stat vreme de 17 ani.


In acest timp parintii l-au cautat si au ajuns chiar pana la Biserica din Edesa, dar nu au stiut ca unul din saracii din pridvorul Bisericii este chiar fiul lor. Simtindu-se in pericol de a fi descoperit, a hotarat sa mearga la casa parintilor sai, la Roma, ca un necunoscut. Tatal sau il primeste ca pe un sarac oarecare si, nemaifiind cunoscut de nimeni, isi petrecea viata inaintea portii casei sale, luat in deradere si batjocorit de servitori. Cand a simtit ca i se apropie sfarsitul, a cerut o bucata de hartie pe care a scris cine este, dar si toata viata consemnand unele taine stiute numai de parinti, iar dupa ce a terminat de scris aceasta scrisoare a trecut la Domnul († 411), fiind gasit a doua zi de parinti si slujitorii casei. Acestia, au luat trupul Cuviosului Alexie si l-au ingropat cu cinste pe muntele Aventin. Moastele Sfantului au fost gasite in anul 1216. Astazi, se pastreaza intr-o Biserica din Roma zidita in cinstea Sfantului Bonifaciu si a Sfantului Alexie (Sursa:basilica.ro).

 

Obiceiuri de Alexii

Alexie din calendarul popular, serbat in ziua de 17 martie, este considerat a fi patronul tuturor vietuitoarelor care au hibernat in subteran (reptilele, mai ales) sau au stat ascunse sub coaja copacilor (insectele, numite gujulii) si care se trezesc, acum, la viata.

Sarbatoarea cunoscuta sub numele de Alexii face parte din acelasi ciclu ritualic de innoire a timpului calendaristic, in prag de primavara.

Atmosfera satelor si spatiul din jurul gospodariilor sunt purificate, acum, prin fumigatii si zgomote de intimidare. Dis - de - dimineata, in gradini se aprind focuri ritualice, in care sunt puse sa arda fructele sfintite la Ziua Crucii (14 septembrie). Tinerii sareau, alta data, peste focurile facute din frunzele stranse cu o zi inainte si cocenii adunati de prin gradini, in credinta ca vor fi feriti de boli pe intreg parcursul anului si, de asemenea, ca vor fi feriti de pureci.

Focurile aprinse in zorii acestei zile prin livezi sau prin gradinile caselor aveau si o semnificatie fertilizatoare, ziua fiind un important moment in calendarul pomicol traditional.

Femeile obisnuiau sa ia carbuni din focul aprins, in castroane sau cani, si sa afume, pe rand, fiecare arbore fructifer din livada, inconjurand si gospodaria de trei ori. De asemenea, se considera ca spiritele malefice din natura, precum si toate jivinele (insecte, reptile, rozatoare) cuibarite in jurul casei in timpul iernii, puteau sa fie indepartate cu ajutorul zgomotelor facute prin baterea in diferite obiecte metalice.

Preventiv, pentru indepartarea vietatilor daunatoare, femeile obisnuiau sa faca un amestec din faina de porumb si apa pe care il puneau la cele patru colturi ale hotarului proprietatii fiecarei gospodarii.

In unele sate, Alexiile erau cunoscute si sub denumirea de Ziua Sarpelui, deoarece se considera ca in aceasta zi serpii ies din pamantul in care au hibernat timp de 6 luni (de la 14 septembrie pana la 17 martie). Aceasta credinta impunea interdictii specifice de munca. In mod special, femeile nu aveau voie sa toarca, sa tese, sa depene sau sa foloseasca foarfecele, acul sau furca de tors. Era interzis, de asemenea, a se aduce in casa lut si surcele, iar daca lutul era adus din timp, acum se inmuia cu apa si se astupau cu el toate gaurile si fisurile de la soba, crezandu-se ca, in felul acesta, se astupau si ochii sarpelui iar oamenii erau feriti de muscatura lui. Din aceasta zi le era permis oamenilor sa ucida sarpele, atunci cand acesta le iesea in cale.

In dimineata zilei de 17 martie, oricine trece prin satele din Bucovina mai poate surprinde focuri aprinse prin livezi, adevarati martori ai unei sarbatori traditionale puternic ancorata in viata localnicilor, dar care cu timpul s-a mai pastrat doar prin miezul ei religios. In unele sate de la deal sau de la munte (Bunesti, Petia, Vulturesti, Valea Glodului, Plesti, Hartop, Radaseni, Uncesti, Vadul Moldovei), in special in zona pomicola a tinutului, aspectul popular al Alexiilor mai poate fi intalnit, insa, si astazi.

Sursa: CrestinOrtodox.ro

 

Pe aceeaşi temă

14 Martie 2019

Vizualizari: 24176

Voteaza:

Obiceiuri de Sfantul Alexie 5.00 / 5 din 5 voturi. 1 review utilizatori.

Comentarii (1)

  • elena lupsanPostat la 2012-09-14 12:16

    Astăzi 14 Septembrie este sărbătoarea ortodoxă ZIUA CRUCII. “Înãltarea Sfintei Cruci”. În aceastã zi se considerã cã pãmântul, deschis pentru plante, reptile şi insecte la Alexii (17 martie), se închide, cele douã sãrbãtori marcând, în Calendarul Popular, douã anotimpuri: vara şi iarna În credinţa populară, DESCHIDEREA ŞI ÎNCHIDEREA PĂMÂNTULUI,este asociată celor două sărbători:ZIUA CRUCII Şi ZIUA ALEXII- patronul tuturor vietuitoarelor. Iată legenda ÎNCHIDEREA PĂMÂNTULUI: ”La început , atât gângăniile, cât şi gujuliile, necăjeau aşa de tare pe oameni că acestora nu o dată le era lehamite chiar şi de viaţă, din pricina lor. Văzând de la un timp Dumnezeu, că gângăniile şi gujuliile îşi fac de cap, că necontenit îi necăjesc pe oameni, i s-a făcut milă de aceştia şi voind să-i mântuie de aceste vietăţi nesuferite, le-a vârât într-o lacră. Nu mult după ce a prins Dumnezeu pe toate gângăniile şi gujuliile din lume şi le-a băgat în lacră, iată că trece pe acolo din întâmplare un om cu numele Alexă . Dumnezeu , cum îl vede, îl opreşte şi-l întreabă unde merge . - Spre mare- răspunse Alexă. - Dacă ţi-i calea spre mare- zise mai departe Dumnezeu – atunci fă bine şi du lăcriţa până acolo, şi aşa cum o vezi , arunc-o în mare ; cată însă nu cumva să o deschizi şi să te uiţi înlăuntru , c-apoi nu e bine ! Şi cum rosti cuvintele acestea, îi dete lăcriţa în care erau toate gângăniile şi toate gujuliile de pe lume băgate. Alexă nu se puse de pricină, luă lăcriţa şi porni departe, încotro era îndreptat. Însă când a ajuns la malul mării , nu s-a putut răbda ca să nu deschidă lacra şi să nu vadă ce-i într-însa , de-i aşa de grea... că lacra era foarte grea . N-a apucat însă bine a deschide lacra şi numai ce vede că o sumedenie de gângănii şi gujulii , prind a sări dintr-însa şi anume : unele pe mal, altele în apă, şi a se ascunde care unde apuca ; unele prin iarbă, altele prin crăpăturile lemnelor şi ale pomilor şi iarăşi altele în adâncul mării. Alexă, când văzu aceasta, se băgă în toate răcorile. Iar mai după aceea, venindu-şi în fire, a început a alerga în dreapta şi în stânga, ca să le prindă şi să le bage iarăş în lacră. Dar degeaba i-a fost toată alergătura şi munca, deoarece nu le-a mai putut prinde. Şi de atunci, nu numai pământul, ci chiar şi apa mării e plină de tot felul de jigănii , gângănii şi gujulii. Iar pe Alexă, pentru că n-a ascultat, ci a deschis lacra, Dumnezeu l-a prefăcut în cocostârc, ca să le strângă înapoi . Şi tot de –atunci, de la Ziua Crucii şi până la Alexii, toate gângăniile, jugăniile şi gujuliile, sunt ascunse ca într-o lacră prin cele borţi, văgăuni şi alte ascunzişuri, iar cînd soseşte ziua lui Alexă , atunci iarăşi încep a ieşi , din ascunzişurile lor, a umbla în toate părţile şi a-i necăji pe oameni , dacă nu se ştiu feri de dânsele, mai tot aşa ca şi la început”. Pamfile, Sărbătorile de toamnă ( Nordul Moldovei

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE