Sfantul Alexie, sarbatorit la 17 martie in Biserica Ortodoxa, s-a nascut la Roma din parinti bogati si de neam nobil. Parintii au dorit ca fiul lor sa se casatoreasca, prin urmare, i-au ales o sotie. In noaptea nuntii Alexie i-a dat inelul si braul cel scump miresei si a fugit noaptea in taina pe o corabie care pleca in zori spre Laodiceea (Frigia, Asia Mica). De acolo s-a dus cu alti calatori pana in cetatea Edesa din Mesopotamia. Aici, a impartit restul banilor ce-i mai ramasese, s-a imbracat intr-o haina veche ca orice sarac si sta in pridvorul Bisericii Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu din Edesa, postind, rugandu-se si cuminecandu-se cu Sfintele Taine in toate duminicile. Aici a stat vreme de 17 ani.
In acest timp parintii l-au cautat si au ajuns chiar pana la Biserica din Edesa, dar nu au stiut ca unul din saracii din pridvorul Bisericii este chiar fiul lor. Simtindu-se in pericol de a fi descoperit, a hotarat sa mearga la casa parintilor sai, la Roma, ca un necunoscut. Tatal sau il primeste ca pe un sarac oarecare si, nemaifiind cunoscut de nimeni, isi petrecea viata inaintea portii casei sale, luat in deradere si batjocorit de servitori. Cand a simtit ca i se apropie sfarsitul, a cerut o bucata de hartie pe care a scris cine este, dar si toata viata consemnand unele taine stiute numai de parinti, iar dupa ce a terminat de scris aceasta scrisoare a trecut la Domnul († 411), fiind gasit a doua zi de parinti si slujitorii casei. Acestia, au luat trupul Cuviosului Alexie si l-au ingropat cu cinste pe muntele Aventin. Moastele Sfantului au fost gasite in anul 1216. Astazi, se pastreaza intr-o Biserica din Roma zidita in cinstea Sfantului Bonifaciu si a Sfantului Alexie (Sursa:basilica.ro).
Obiceiuri de Alexii
Alexie din calendarul popular, serbat in ziua de 17 martie, este considerat a fi patronul tuturor vietuitoarelor care au hibernat in subteran (reptilele, mai ales) sau au stat ascunse sub coaja copacilor (insectele, numite gujulii) si care se trezesc, acum, la viata.
Sarbatoarea cunoscuta sub numele de Alexii face parte din acelasi ciclu ritualic de innoire a timpului calendaristic, in prag de primavara.
Atmosfera satelor si spatiul din jurul gospodariilor sunt purificate, acum, prin fumigatii si zgomote de intimidare. Dis - de - dimineata, in gradini se aprind focuri ritualice, in care sunt puse sa arda fructele sfintite la Ziua Crucii (14 septembrie). Tinerii sareau, alta data, peste focurile facute din frunzele stranse cu o zi inainte si cocenii adunati de prin gradini, in credinta ca vor fi feriti de boli pe intreg parcursul anului si, de asemenea, ca vor fi feriti de pureci.
Focurile aprinse in zorii acestei zile prin livezi sau prin gradinile caselor aveau si o semnificatie fertilizatoare, ziua fiind un important moment in calendarul pomicol traditional.
Femeile obisnuiau sa ia carbuni din focul aprins, in castroane sau cani, si sa afume, pe rand, fiecare arbore fructifer din livada, inconjurand si gospodaria de trei ori. De asemenea, se considera ca spiritele malefice din natura, precum si toate jivinele (insecte, reptile, rozatoare) cuibarite in jurul casei in timpul iernii, puteau sa fie indepartate cu ajutorul zgomotelor facute prin baterea in diferite obiecte metalice.
Preventiv, pentru indepartarea vietatilor daunatoare, femeile obisnuiau sa faca un amestec din faina de porumb si apa pe care il puneau la cele patru colturi ale hotarului proprietatii fiecarei gospodarii.
In unele sate, Alexiile erau cunoscute si sub denumirea de Ziua Sarpelui, deoarece se considera ca in aceasta zi serpii ies din pamantul in care au hibernat timp de 6 luni (de la 14 septembrie pana la 17 martie). Aceasta credinta impunea interdictii specifice de munca. In mod special, femeile nu aveau voie sa toarca, sa tese, sa depene sau sa foloseasca foarfecele, acul sau furca de tors. Era interzis, de asemenea, a se aduce in casa lut si surcele, iar daca lutul era adus din timp, acum se inmuia cu apa si se astupau cu el toate gaurile si fisurile de la soba, crezandu-se ca, in felul acesta, se astupau si ochii sarpelui iar oamenii erau feriti de muscatura lui. Din aceasta zi le era permis oamenilor sa ucida sarpele, atunci cand acesta le iesea in cale.
In dimineata zilei de 17 martie, oricine trece prin satele din Bucovina mai poate surprinde focuri aprinse prin livezi, adevarati martori ai unei sarbatori traditionale puternic ancorata in viata localnicilor, dar care cu timpul s-a mai pastrat doar prin miezul ei religios. In unele sate de la deal sau de la munte (Bunesti, Petia, Vulturesti, Valea Glodului, Plesti, Hartop, Radaseni, Uncesti, Vadul Moldovei), in special in zona pomicola a tinutului, aspectul popular al Alexiilor mai poate fi intalnit, insa, si astazi.
Sursa: CrestinOrtodox.ro
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.