Pastele inseamna pentru fiecare dintre noi un moment de reintoarcere la traditii, la origini si la obiceiurile vechi de sute de ani. Desi traim in secolul vitezei si nu mai avem rabdare sau timp sa ne conformam vechilor traditii, exista si zone unde acestea au ramas neschimbate, si anume, la sat.

De aceea in fiecare an prefer sa petrec Pastele in mediul rural, pentru a trai cu adevarat bucuria Invierii, nu doar ca un prilej de petrecere, distractie, ci si din punct de vedere spiritual.

Pastele in acest mic satuc din nordul Gorjului (Seuca), inseamna o evadare din lumea agitata a marilor orase si un adevarat paradis al naturii.

Totodata este si un prilej ca satul sa se umple din nou de lume, fiindca ,,sute de fii ai satului” raspanditi prin toate colturile tarii si lumii, revin la vatra, iar batranii sunt pentru cateva zile din nou inconjurati de copii si nepoti.

Ca si in alte zone ale tarii si aici exista traditii specifice, care sunt mostenite de sute de ani si inca se respecta de catre batrani. (mai ales in Saptamana Mare)

Incepand de luni, pentru a fi iertati de pacatele savarsite in timpul anului,oamenii poarta haine de doliu pe care le vor schimba in noaptea de Inviere cu unele noi.

Satul pastreaza cateva traditii deosebite pentru joia mare si anume: in aceasta zi oamenii merg la biserica pentru a se spovedi si impartasi, iar traditia spune ca cine doarme la pranz in joia mare va fi lenes tot anul (mai ales femeile).

Tot joi este si ziua de pomenire a Mortilor (ultima din Postul Mare), iar oamenii duc la biserica mancare si bautura pentru a se sfinti si a se da de pomana.

De asemenea, se spune ca mortii se intorc la casele lor iar oamenii aprind focuri mari pentru spiritul mortilor. Se coc colacii, pasca si se vopsesc ouale (vor tine tot anul), iar in curti se aseaza scaune pe care sa se odihneasca sufletele mortilor.

Tot aceasta zi marcheaza inceputul curateniei generale in casa si in curte, prilej cu care satenii matura curtile, repara gardurile, varuiesc peretii etc.

Vinerea mare, este numita si Vinerea Pastilor sau Vinerea Seaca deoarece in aceasta zi, oamenii tin post negru cu credinta ca vor fi feriti de toate bolile si necazurile.

Totodata in aceasta zi este interzisa orice fel de munca (casnica sau fizica), spunandu-se ca totul se va usca,va seca.

Dar mai presus de toate aceste interdictii aceasta zi este deosebita prin Denia Prohodului, una dintre cele mai spectaculoase denii si ducerea de flori la biserica pentru Iisus Hristos.

Mai intai tinerii si apoi batranii trec de cate trei ori pe sub masa plina cu flori (mormantul Domnului), pe care este asezata o fata de masa pictata cu Punerea in mormant a Domnului (Epitaf), Evangelia cu Crucea, iar apoi urmeaza cantarea Prohodului.

Slujba se incheie cu procesiunea de inconjurarea a bisericii de trei ori (inmormantarea Domnului) si impartirea de flori sfintite care se pun la icoane.

In Sambata Mare, femeile pregatesc cea mai mare parte a bucatelor traditionale (miel,cozonaci etc), dar cel mai important moment al zilei este acela in care se pregateste pasca.

De cele mai multe ori pasca se plamadeste in forma rotunda, amintind de scutecele in care a fost infasat Iisus.

Alteori, se face in forma dreptunghiulara, deopotriva cu mormantul in care a fost asezat Iisus dupa moarte. Este deosebit de interesant acest paralelism, aceasta pendulare intre viata si moarte. Un singur aliment care poate reprezenta atat viata, cat si moartea.

Inainte de a merge la slujba de Inviere (care incepe la doisprezece noaptea),oamenii merg la morminte pentru a da lumina si celor adormiti,iar crucile lumineaza de candele si lumanari creind o atmosfera de sarbatoare.

Apoi cu totii se indreapta spre biserica, pentru a participa la Invierea Domnului, a lua lumina si traditionalele Pasti.

Odata ajunsi acasa, oamenii sting lumanarea de pragul usii, facand semnul crucii, iar apoi se pastreaza si se foloseste in momente de rascruce.

In Duminica Invierii, obiceiul este ca oamenii sa poarte haine noi, iar dimineata inainte de a se aseza la masa se practica ritualul spalarii pe fata. Intr-un vas se pune apa rece, un ou rosu si un ban de argint, iar cu aceasta apa toate persoanele din casa se spala pe fata.

Se spune ca cei ce se spala cu aceasta apa vor fi rumeni an in obraji ca oul, tari ca banul si vor avea noroc.

Apoi membrii familiei se aseaza la masa, gustand mai intai din ouale si pasca sfintite. Dupa ce isi potolesc foamea ciocnesc cate un pahar de bautura. Ouale se ciocnesc dupa un anumit ritual: persoana mai in varsta (de obicei barbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut in mana de un comesean, in timp ce rosteste cunoscuta formula „Hristos a Inviat!”, la care se raspunde cu: „Adevarat a Inviat!”. Se crede ca, facand acest lucru, membrii familiei se vor vedea si pe lumea cealalta.

Daca masa din prima zi este un prilej de reunire a familiei, celelalte zile sunt consecrate petrecerilor, distractiilor.

Iulia Pasca

 

.