Numarul ingerilor si ierarhia cereasca

 

Revelatia dumnezeiasca nu precizeaza numarul ingerilor dar arata ca este foarte mare. In Sfanta Scriptura se vorbeste despre tabere de ingeri (Fac, 32, 1-2), zeci de mii si milioane de ingeri (Dan., 7, 10 ; Evr., 12, 22; Apoc, 5, 11), multime de oaste cereasca (Luca, 2, 13), le­giuni de ingeri (Matei, 26, 53). La fel si sfintii parinti spun ca numarul sfintilor ingeri este neinchipuit de mare.

 

Intemeindu-se pe Sfanta Scriptura si urmand lui Dionisie Pseudo-Areopagitul, Biserica invata ca ierarhia cereasca se compune din noua cete ingeresti, grupate in trei trepte sau clase.

 

In prima treapta, care este cea mai inalta, sunt aceia care sunt mai aproape de Dumnezeu, adica: Tronurile, Heruvimii si Serafimii. A doua treapta cuprinde : Stapaniile, Domniile si Puterile, iar treapta a treia cuprinde : Incepatoriile, Arhan­ghelii si Ingerii.

 

Cu nume individuale nu cunoastem decat trei ingeri : pe Arhan­ghelii Mihail (Dan., 10, 13, 21) si Gavriil (Luca, 1, 19, 26; Dan., 8, 16; 9, 21) si pe Rafail (Tob., 3, 16 , 5, 4). 

               

Cele trei trepte in care se grupeaza cele noua cete ingeresti sunt legate si de starea de desavarsire in care au ajuns ingerii cu ajutorul harului divin, impartasit lor de Creator.

 

Impartirea pe trepte a inge­rilor se intemeiaza pe Sfanta Scriptura, care numeste pe toate cele noua cete, desi nu intr-un singur loc pe toate. Astfel, in Fac, 3, 24 se amintesc Heruvimii; la Isaia, 6, 12, Serafimii; in Efes., 1, 21 ; Col., 1, 16 ; Rom., 8, 38 ; in I Petru, 3, 22, Tronurile sau Scaunele; Domniile, Puterile, Stapaniile, incepatoriile si ingerii ; la I Tes., 4, 16 si Iuda, 9, Arhanghelii.      

                                                                              

In ce anume consta deosebirea intre cetele ingeresti, ca si de ce exista ea, ramane o taina pentru noi. "Nu stim nici daca natura inge­rilor este aceeasi sau se deosebeste a unora de a altora.

 

Se deosebesc insa unii prin luminare, prin rang, fie ca au rangul potrivit gradului de luminare, fie ca participa la lumi­narea gradului in care sunt; ei se lumineaza reciproc potrivit superio­ritatii rangului sau firii. Este evident insa ca cei care sunt mai sus im­partasesc celor mai de jos luminarea si cunostinta lor"(Sf. Ioan Da­maschin, Dogmatica, II, 3 ; trad. rom., p. 82).

 

Misiunea ingerilor

 

Me­nirea ingerilor este preamarirea lui Dumnezeu in cunoastere dreapta si in neconditionata   implinire a vointei Lui, dobandind prin aceasta fericirea vesnica in comuniunea cu Dumnezeu. Acest adevar il invata Biserica, marturisind ca ingerii au fost creati de Dumnezeu  "ca sa-L slaveasca in cantari si sa-L slujeasca" (Mart. Ort., I, 19).

 

In raport cu lumea, slujirea ingerilor consta in a implini poruncile lui Dumnezeu in lucrarea mantuirii, pentru intemeierea si desavarsirea imparatiei lui Dumnezeu.

 

Astfel, ei au anuntat nasterea Mantuitorului, au slujit la nastere, I-au slujit in pustie, in Ghetsimani, la inviere, la inaltare, il vor insoti la a doua venire. Anunta nasterea lui Ioan Botezatorul si ajuta pe apostoli (Fapte, 12, 7-8, 11).

 

Ingerii ajuta si ocro­tesc pe oamenii vrednici ca pe Avraam, Lot, Iacov, Ilie, Daniel (Fac, 19, 28, III Regi, 19, 5; IV Regi, 1, 3, 15; Dan., 3, 25), se bucura de intoarcerea pacatosilor (Luca, 15, 10).

 

In lumea aceasta, ingerii slujesc oamenilor, calauzindu-i spre im­paratia lui Dumnezeu. Fiecare om -se stie- isi are ingerul lui pa­zitor, cum reiese din Matei, 18, 10 si Fapte 12, 15, unde se vorbeste despre ingerii copiilor si despre ingerul apostolului Petru.

 

Ingerul pazitor intareste credinta si evlavia (IV Regi, 1, 13 ; Zah., 2), apara pe om de duhurile rele (Ps. 90, 10-11), mijloceste pentru cel credincios (Matei, 18, 10; Apoc, 8, 3), insoteste sufletele celor adormiti (Luca, 16, 22).

 

 Ingerii ocrotesc manastiri, biserici, cetati, oameni, popoare, state (Dan., 1, 10) si comunitatile crestine (Apoc, 1, 20). In­gerii sunt folositi de Dumnezeu si pentru pedepsirea celor nelegiuiti (Fapte, 12, 23 ; Isaia, 37, 36 ; IV Regi, 19, 35 , lud., 9 ; Apoc, 12, 7).

 

Solidaritatea lumii ingeresti si omenesti

 

Cunoasterea lui Dumnezeu prin lumea vazuta nu este singurul mod de a-L cunoaste pe Dumnezeu. Trebuie sa existe si alt mod de revelare a lui Dumnezeu si, deci, de cunoastere a Lui si de participare la El, adica un mod nelegat de simbolurile vazute si deci mai potrivit cu spiritualitatea absoluta a lui Dumnezeu.

 

 Aceasta revelare si cunoastere a lui Dumnezeu, mai potrivita cu El, are loc prin lumea ingerilor, fiinte spirituale netrupesti, ce stau in jurul tronului lui Dumnezeu. Caci daca Dumnezeu n-ar fi creat decat fiinte spirituale trupesti, ar insemna ca fiinta suprema, Dumnezeu, nu poate fi cunoscuta decat prin forme sen­sibile si ca, deci, de existenta absolutului este legata in mod ontologic materia.

 

Iar aceasta ar arunca un dubiu asupra creatiei insesi. Caci o materie tinand de fiinta absoluta ar lua acesteia din urma capacitatea creatiei, dandu-i un caracter panteist.

 

Existenta fiintelor spirituale create netrupesti, ingerii, ne arata po­sibilitatea unei cunoasteri directe a realitatii spirituale, posibilitatea unei comunicari directe intre spirit si spirit. De aici decurg doua moduri sau doua planuri de revelare a lui Dumnezeu : unul direct spiritual si un altul prin forme sensibile.

 

 Si fiindca spiritul Se afla pe multe: trepte, exista o multiplicitate de trepte ale creatiei spirituale. Dar pentru ca Dumnezeu este unul, creatia trebuie sa fie si ea o unitate, iar spiritele cunoscatoare, incorporate (oamenii) sau neincorporate (ingerii) trebuie sa o poata cuprinde intr-un mod solidar.

      

Avand misiunea sa ajute pe om sa se ridice si sa ridice lumea in eon, in timpul coplesit de eternitate, ingerii sunt creati in solidaritate ontologica cu intreaga lume. Ei ajuta pe oameni sa faca acest urcus spre Dumnezeu atat pe planul cunoas­terii, cat si pe cel al intaririi spirituale duhovnicesti.

 

 Pe de alta parte, si ingerii cistiga intr-un anumit fel din legatura lor ontologica cu oa­menii. Ei comunica oamenilor o experienta nesensibila a lui Dumnezeu, iar oamenii comunica ingerilor o experienta mai sensibila a lui Dum­nezeu.

 

.