Peninsula Athos, aflata in Chalkidiki, a devenit un centru al vietii monahale organizate in anul 963, cand, la initiativa imparatului bizantin Nichifor Focas, Manastirea Marea Lavra a fost intemeiata. Din acel timp Muntele Athos a devenit “Sfantul Munte”, atragand sustinere morala si materiala din partea imparatilor bizantini, diferite tari ortodoxe sustinand-l, sub o forma sau alta, pana in prezent. In timpul acestei lungi perioade, ce se intinde pe mai mult de o mie de ani, Muntele Athos a beneficiat de un statut legal privilegiat, a carui existenta continua pana acum. Statutul legal al Muntelui Athos se intemeiaza pe trei autoritati: I . Legea Republicii Elene, II. Legea Publica Internationala, si III. Legea Europeana.
Statutul legal al Muntelui Athos potrivit Constitutiei Elene
O importanta fundamentala pentru statutul Muntelui Athos au specificatiile articolului 105 din Constitutia Elena. Aceasta este Carta (Statutul) Muntelui Athos, stabilita si votata de catre autoritatile monahale atonite iar apoi ratificate de catre Patriarhia Ecumenica de Constantinopol si Parlamentul Elen. Carta este o lege ce detine o forta formala superioara in comparatie cu alte legi. Potrivit Constitutiei si Cartei, Muntele Athos are un vechi statut privilegiat fiind o parte a statului grec guvernata autonom, a carei suveranitate ramane intacta. Din punct de vedere spiritual Muntele Athos se afla sub jurisdictia directa a Patriarhiei Ecumenice, directa in sensul in care Patriarhul Ecumenic este de asemenea episcopul (Intaistatatorul) Muntelui Athos. Teritoriul peninsulei nu poate fi supus exproprierilor, fiind impartit intre cele douazeci de mari manastiri exclusiv.
Puterea administrativa consta in auto-administrare de primul si al doilea grad. Primul grad este exercitat de catre cele douazeci de manastiri “conducatoare”. Numarul manastirilor nu poate fi schimbat. In zilele noastre, toate manastirile sunt cenobitice (de obste), monahii ducand o viata in comunitate fara a avea proprietate privata. Manastirile sunt administrate de catre staret, Adunarea Batranilor si Obste. Al doilea grad de administrare este exercitat prin: 1. Sfanta Comunitate (Chinotita). Aceasta este formata din douazeci de calugari, fiecare reprezentand una din marile manastiri. 2. Organul executiv al Chinotitei, Sfanta Epistasie, formata din patru moinahi adusi in fiecare an din patru manastiri prin rotatie. Presedintele Sfintei Epistasii este numit Protos. Atat Chinotita cat si Epistasia isi au resedinta in Careia, capitala Muntelui Athos.
Puterea legislativa se afla in mainile: 1. Sfintei Chinotite in masura in care nu depaseste prevederile statutare ale Cartei Muntelui Athos. 2. Adunarii binanuale a celor douazeci de membri, si 3. Statului Grec, atat cat permit: a) drepturile si responsabilitatile Guvernatorului civil al Muntelui Athos, b) puterea judiciara a autoritatilor athonite, si c) privilegile in privinta impozitelor si taxelor, garantate de catre Stat Muntelui Athos.
Puterea juridica apartine: 1. curtilor monastice (staret cu Adunarea Batranilor), 2. Sfintei Chinotite, 3. Sfintei Epistasii, si 4. Patriarhiei Ecumenice.
Supravegherea asupra regimurilor din perspectiva spirituala este sub suprema observare a Patriarhiei, iar din punct de vedere administrativ sub obeservarea Statului, care este de altfel exclusiv responsabil pentru pastrarea ordinii publice si a securitatii. Aceste responsabilitati ale Statului sunt exercitate prin Guvernatorul (civil) al Muntelui Athos, ale carui drepturi si responsabilitati sunt precizate de legea comuna. Toate persoanele ce duc viata monahala in Muntele Athos primesc cetatenia greaca fara alte formalitati, dupa primirea oficiala in manastire, ca frate sau monah. De asemenea, personelor care nu sunt de credinta ortodoxa sau schismatici ortodocsi, nu li se permite accesul in Muntele Athos.
Statutul legal al Muntelui Athos potrivit Legii Publice Internationale
Primul tratat international care recunoaste o protectie internationala a statutului Muntelui Athos a fost cel de la San Stefano (1878), insa numai pentru calugarii rusi. Tratatul de la Berlin (1878) recunoaste aceeasi protectie pentru toti monahii care nu s-au nascut in Imperiul Otoman. In articolul 62 paragraful 8 se specifica:”Calugarii din Muntele Athos, indiferent de tara de origine, sunt mentinuti in posesiunile si avantajele lor anterioare beneficiind, fara nicio exceptie, de o deplina egalitate in drepturi si prerogative”. Aceasta specificatie este repetata in tratatele speciale de la Sevres (1920), iar mai apoi in protocolul Tratatului de la Lausanne (1923). Aceste tratate apara drepturile si libertatile comunitatilor monahale non-elene in Muntele Athos, dupa cum urmeaza: ” Grecia se angajeaza sa recunoasca si sa mentina drepturile traditionale si libertatile, de care beneficiaza comunitatile monahale non-elene din Muntele Athos potrivit dispozitiilor articolului 62 al tratatului de la Berlin din 13 iulie 1878”. Aceeasi mentiune a fost repetata in Decretul Legislativ din 29.9/31.10.1923 “Despre Protectia Minoritatilor in Grecia”, articolul 13.
Statutul legal al Muntelui Athos potrivit Legii Europene
Multe prevederi ale legii Muntelui Athos se afla in opozitie cu principiile Uniunii Europene (de exemplu avatonul -interzicerea accesului femeilor-, diamonitirionul -permisul de acces-, privilegiile fiscale etc.). Declaratia de Aderare nr. 4 prevede Muntele Athos ca fiind inclus in Actul Final (1979) al Aderarii cu privire la accederea Republicii Elene in Comunitatea Economica Europeana, in prezent Uniunea Europeana. Potrivit acestei Declaratii, ce recunoaste statutul particular garantat Muntelui Athos, dupa cum garanteaza Constitutia Elena, aceasta pozitie este justificata exclusiv pe temeiul naturii spirituale si religioase. Comunitatea Europeana asigura ca acest statut este luat in considerare in aplicarea si pregatirea legilor ulterioare ale Comunitatii, in particular in legatura cu privilegiile fiscale, scutirea de taxe, si dreptul la resedinta.
Radu Alexandru
-
Manastirea Sfantul Efrem cel Nou - Nea Makri
Publicat in : Biserica in lume -
Manastirea Sfantul Ioan din Patmos
Publicat in : Biserica in lume -
Manastirea Sfantului Nectarie din Eghina
Publicat in : Biserica in lume -
Manastirea Stavrovouni
Publicat in : Biserica in lume -
Manastirea Kato Xenia
Publicat in : Biserica in lume
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.