Dumnezeu este Lumina. Toate organismele vii sunt dependente de lumina, chiar si cele nocturne si cele din adancul marilor si oceanelor. Intr-o anumita masura, toate organismele vii au in ele lumina. Unele dintre ele pot chiar sa produca lumina. Capacitatea organismelor vii de a produce lumina, printr-o serie de reactii chimice, se numeste "bioluminiscenta". Exista mai multe specii de animale marine, insecte si plante care produc in mod vizibil o lumina vie.
Lumina din organismele vii
Bioluminiscenta (biofotogeneza) este procesul biologic de producere a luminii de catre organismele vii. In unele organisme, precum licuricii si unele specii de pesti, insecte, moluste, meduze si ciuperci, bioluminescenta se manifesta in mod vizibil. In acestea se sintetizeaza o substanta fotogena numita "luciferina" care, sub actiunea oxigenului si a unor enzimele catalizatoare, numite "luciferaze", oxideaza si produce o anumita cantitate de lumina.
O prima analiza a acestei reactii chimice a fost facuta de fizicianul Robert Boyle (1627-1691). El a observat ca bioluminiscenta se afla in stransa legatura cu reactiile chimice care inceteaza in absenta oxigenului.
In anul 1885, zoologul francez Raphael Dubois a descoperit cele doua substante din corpul plantelor si animalelor care produc lumina printr-o reactie chimica, anume "luciferina" si "oxiluciferina". Acestea doua difera de la o specie la alta. Componența chimica a luciferazei nu este inca suficient studiata, pentru ca cele peste o mie de unitați ale aminoacizilor care o formeaza sunt foarte greu de indentificat.
In mediul terestru exista putine specii bioluminiscente care pot fi observate si studiate (insecte si ciuperci). In schimb, mediul marin este plin de organisme bioluminiscente. Se estimeaza ca 90% dintre formele de viata care traiesc in zonele abisale ale oceanului emit o forma sau alta de radiatie luminoasa, care le ajuta sa se orienteze si sa comunice.
In toamna anului 1492, marinarii lui Cristofor Columb au observat "un foc" tremurand pe fata apei. In antichitate, Plinius cel Batran explica fenomenul pe seama ciocnirii dintre valuri si corpul unor vietuitoare. In timpurile noastre s-a descoperit cum unele vietuitoare unicelulare bioluminiscente (ex: Noctiluca scintillans), cand se aduna in concentratii deosebite, pot crea un adevarat spectacol de lumina. Asa se explica acele plaje cu ape albastrui.
Pornind de la studierea acestor organisme speciale, prin inginerie genetica, oamenii de stiinta au reusit deja sa obtina o serie de plante transgenice care sa produca lumina cu ajutorul sistemului luciferina-luciferaza. Spre exemplu, in plantele de tutun au fost transferate gene care codifica sinteza luciferazei. Genele au fost extrase de la o specie de licurici. Cand plantele erau udate cu o substanta ce continea luciferina, acestea produceau lumina.
Se urmareste producerea unor brazi (pentru Craciun) care sa lumineze singuri. Se vorbeste, totodata, de plante care sa lumineze strazile pe timpul noptii. Momentan, lumina vie data de plantele manipulate genetic este prea slaba pentru a putea fi utilizata cu succes pentru iluminatul stradal. Insa, ea poate deveni o pretioasa sursa de inspiratie pentru ingineria viitorului.
Bioluminiscenta melcului "Hinea brasiliana" este deosebita. Melcul lumineaza intens cu tot corpul sau. Desi organismul sau contine doar un mic numar de celule luminiscente, lumina produsa este impresionanta. Taina acestui melc sta in structura cochiliei, care are capacitatea de a difuza lumina. Putina lumina reala este creata de celulele luminiscente ale melcului. Apoi, pornind de la o mica zona luminoasa din corpul melcului, intreaga lui cochilie pare ca emite lumina.
Ciupercile "Mycena Chlorophos", care se dezvolta in zone salbatice, au fost descoperite pe insula Mesameyama (Japonia) si in Parcul National Ribeira (Brazilia). Acestea au capacitatea de a emite o lumina verde pe timpul noptii. Lumina devine si mai puternica atunci cand ciupercile sunt expuse unei surse de lumina.
Dumnezeu este lumina !
"La inceput era Cuvantul si Cuvantul era la Dumnezeu si Dumnezeu era Cuvantul. Acesta era intru inceput la Dumnezeu. Toate prin El s-au facut; si fara El nimic nu s-a facut din ce s-a facut. Intru El era viata si viata era lumina oamenilor. Si lumina lumineaza in intuneric si intunericul nu a cuprins-o. Fost-a om trimis de la Dumnezeu, numele lui era Ioan (Botezatorul). Acesta a venit spre marturie, ca sa marturiseasca despre Lumina, ca toti sa creada prin el. Nu era el Lumina ci ca sa marturiseasca despre Lumina. Cuvantul era Lumina cea adevarata care lumineaza pe tot omul, care vine in lume. In lume era si lumea prin El s-a facut, dar lumea nu L-a cunoscut. Intru ale Sale a venit, dar ai Sai nu L-au primit. Si celor cati L-au primit, care cred in numele Lui, le-a dat putere ca sa se faca fii ai lui Dumnezeu" (Ioan 1, 1-12).
Schimbarea la Fata
"Si dupa sase zile, Iisus a luat cu Sine pe Petru si pe Iacov si pe Ioan, fratele lui, si i-a dus intr-un munte inalt, de o parte. Si S-a schimbat la fata, inaintea lor, si a stralucit fata Lui ca soarele, iar vesmintele Lui s-au facut albe ca lumina. Si iata, Moise si Ilie s-au aratat lor, vorbind cu El.
Si, raspunzand, Petru a zis lui Iisus: Doamne, bine este sa fim noi aici; daca voiesti, voi face aici trei colibe: Tie una, si lui Moise una, si lui Ilie una. Vorbind el inca, iata un nor luminos i-a umbrit pe ei, si iata glas din nor zicand: "Acesta este Fiul Meu Cel iubit, in Care am binevoit; pe Acesta ascultati-L". Si, auzind, ucenicii au cazut cu fata la pamant si s-au spaimantat foarte.
Si Iisus S-a apropiat de ei, si, atingandu-i, le-a zis: Sculati-va si nu va temeti. Si, ridicandu-si ochii, nu au vazut pe nimeni, decat numai pe Iisus singur" (Matei 17, 1-8).
Ca lumina, Iisus i se arata si lui Saul
Apostolul Pavel, despre convertirea lui, spune: "Pe cand mergeam eu si ma apropiam de Damasc, pe la amiaza, deodata o lumina puternica din cer m-a invaluit ca un fulger. Si am cazut la pamant si am auzit un glas, zicandu-mi: "Saule, Saule, de ce Ma prigonesti?" Iar eu am raspuns: "Cine esti, Doamne?" Zis-a catre mine: "Eu sunt Iisus Nazarineanul, pe Care tu Il prigonesti." Iar cei ce erau cu mine au vazut lumina si s-au infricosat, dar glasul Celui care imi vorbea ei nu l-au auzit. Si am zis: "Ce sa fac, Doamne?" Iar Domnul a zis catre mine: "Ridica-te si mergi in Damasc si acolo ti se va spune despre toate cele ce ti s-au randuit sa faci."
Si pentru ca nu mai vedeam, din cauza stralucirii acelei lumini, am venit in Damasc, fiind dus de mana de catre cei ce erau impreuna cu mine. Iar un oarecare Anania, barbat evlavios, dupa Lege, marturisit de toti iudeii care locuiau in Damasc, venind la mine si stand alaturi, mi-a zis: "Frate Saule, vezi iarasi!" Si eu in ceasul acela l-am vazut" (Fapte 22, 6-13).
Satana se arata ca "inger de lumina"
Diavolul, desi este tatal intunericului, se poate arata si el in lumina, iar aceasta o face numai ca sa-i insele pe cei mandri. Referindu-se la predicatorii mincinosi care inseala poporul credincios, Sfantul Apostol Pavel spune: "Unii ca acestia sunt apostoli mincinosi, lucratori vicleni, care iau chip de apostoli ai lui Hristos. Nu este de mirare, deoarece insusi satana se preface in inger al luminii. Nu este deci lucru mare daca si slujitorii lui iau chip de slujitori ai dreptatii, al caror sfarsit va fi dupa faptele lor" (II Corinteni 11, 13-15).
*
Un frate din obste dorea sa se nevoiasca intr-o pestera izolata, dar staretul nu-i dadea voie, zicandu-i: "Fiul meu, cum vrei tu sa vietuiesti singur in pestera, de vreme ce n-ai biruit catusi de putin cugetele patimase trupesti si sufletesti? Cel ce voieste sa se linisteasca trebuie sa fie sub calauzirea unui povatuitor, nu sa se carmuiasca singur pe sine." Iar acest lucru este intarit de Sfantul Ioan Scararul, care zice: "Vai celui ce vietuieste de unul singur; daca va cadea in deznadejde sau lenevie nu va fi cineva sa-lridice!"
Insa, vazand nebiruita dorinta a fratelui si cererile sale staruitoare, egumenul i-a ingaduit, in cele din urma, sa locuiasca in pestera. La ceasurile randuite pentru hrana, aceasta ii era adusa la pestera de catre cineva din obste, iar zavoratul avea un cos atarnat de o franghie, pe care il lasa in jos ca sa primeasca mancarea.
Dupa ce a petrecut el in pestera oarecare vreme, diavolul, care se lupta pururea cu cei ce voiesc a trai in chip placut lui Dumnezeu, a inceput sa-l tulbure ziua si noaptea, prin cugete viclene; iar dupa cateva zile, luand chip de inger de lumina, i s-a aratat si i-a spus: "Sa-ti fie spre stiinta, ca pentru curatia si pentru petrecerea ta cea cu bun obicei, Domnul m-a trimis sa slujesc tie." Iar monahul a raspuns: "Ce lucru bun am facut eu, ca sa-mi slujeasca mie ingerii?" Diavolul i-a intors cuvant: "Toate faptele pe care le-ai facut sunt mari si inalte. Ai parasit frumusetile lumii si te-ai facut monah, te ostenesti in posturi, rugaciuni si privegheri; apoi, parasind manastirea, te-ai salasuit aici: cum, oare, sa nu slujeasca ingerii sfintiei tale?" Prin aceste vorbe, sarpele pierzator de suflete l-a adus in ingamfare, in trufie si a inceput sa i se arate mereu.
*
In jurul anului 1824, in Lavra Sfantul Alexandru Nevski, la Cuviosul Ioanichie a venit un soldat din regimentul Pavlovski, anume Pavel. Din pricina ravnei foarte puternice care se aprinsese in el, Pavel s-a aruncat la o nevointa trupeasca lipsita de masura si nepotrivita cu firea lui, avand multe lipsuri in vederile sale despre nevointa sufleteasca. Intr-o noapte, pe cand Pavel statea la rugaciune, in jurul icoanelor s-a ivit o lumina cu stralucire de soare si, in mijlocul acelei lumini, un porumbel alb, stralucitor. Din porumbel s-a facut auzit un glas: "Primeste-ma! Eu sunt Sfantul Duh. Am venit sa te fac locas al meu." Pavel a incuviintat cu bucurie, iar porumbelul a intrat in el, prin gura. Deodata, desi istovit de post si priveghere, Pavel a simtit lucrand cu putere in sine patima desfranarii. Pe loc, a parasit rugaciunea si a fugit la bordel. Patima lui nu cunostea masura. Toate bordelurile si toate prostituatele nu l-au putut satura de pofta necurata. In cele din urma, si-a venit in fire. Amagirea sa de catre aratarea draceasca si intinarea sa datorata urmarilor inselarii le-a descris intr-o scrisoare catre ieroschimonahul Leonid, care traia pe atunci in Manastirea Alexsandru Svirsk.
*
Odata, pe cand Cuviosul Pahomie cel Mare (15 mai) petrecea in insingurare, in afara manastirii, i s-a infatisat diavolul in lumina mare, zicand: "Bucura-te, Pahomie! Eu sunt Hristos, si am venit la tine ca la un prieten al meu." Chibzuind in sine, sfantul si-a spus: "Venirea lui Hristos la om este unita cu bucuria, in chip strain de frica. In acel ceas pier toate cugetarile omenesti; atunci, mintea toata, atinteste cu privirea pe Cel vazut. Ci eu, vazandu-l pe acesta care mi se infatiseaza, ma umplu de tulburare si de teama. Acesta nu este Hristos, ci satana." Apoi, i-a spus cu indraznire celui din vedenie: "Diavole! Pleaca de la mine: blestemat sa fii tu, si vedenia ta si rautatea viclenelor tale ganduri." Iar diavolul a pierit fara intarziere, umpland chilia de miros urat.
Lumina lui Dumnezeu odihneste intr-un mod tainic
Cuviosul Maxim Capsocalivitul, intr-un cuvant catre Sfantul Grigorie Sinaitul, spune: "Sfantul Duh lucreaza cu de la Sine putere, ca un Dumnezeu; vine atunci cand omul care s-a smerit si s-a micsorat pe sine nu-i asteapta nicicum venirea. Deodata schimba mintea, schimba si inima. Prin lucrarea sa cuprinde intreaga vointa si toate puterile omului, care nu are putinta de a chibzui asupra lucrarii care se savarseste cu el.
Harul, atunci cand este in cineva, nu-i arata nimic din cele obisnuite sau dintr-ale Scripturii, ci il invata in chip tainic cele pe care nu le-a vazut si nu si le-a inchipuit niciodata. Atunci, mintea deprinde in chip ascuns tainele inalte si ascunse pe care, potrivit Dumnezeiescului Pavel, nu le poate vedea ochiul omenesc, nici mintea nu poate, de la sine, sa le atinga.
Mintea omeneasca, prin sine insasi, fara a fi unita cu Domnul, chibzuieste dupa puterea ei. Iar atunci cand se uneste cu focul Dumnezeirii si cu Sfantul Duh, atunci este cu totul stapanit de Dumnezeiasca Lumina, se face cu totul lumina, se aprinde in flacara Atotsfantului Duh, se umple de intelegere Dumnezeiasca, si ii este cu neputinta, in flacara Dumnezeirii, sa cugete la ale sale sau la cele pe care le-ar voi" (Filocalia VII).
Raportarea duhovniceasca la vedenii
Cuviosul Serafim Rose spune: "Daca cineva iti apare ca inger de lumina, sa nu te increzi in el. Dumnezeu nu te va osandi daca El vrea de fapt sa apara dinaintea ta, iar tu Il respingi, fiindca daca El vrea cu adevarat sa-ti lase un mesaj, El va veni din nou si va afla o cale de a ajunge la tine. De fapt, El te lauda fiindca esti neincrezator, caci tu nu vrei sa cazi in inselare.
Cei ce se afla pe o treapta duhovniceasca mai inalta, avand mai multa experienta in aceste lucruri au actionat in alte feluri. Avem un exemplu din viata Sfantului Antonie cel Mare, care vedea tot timpul diavoli. Atunci cand a fost intrebat cum poate el deosebi duhurile, a spus: "Cand apare un inger, ma simt foarte calm, iar cand apare un diavol, chiar daca acesta are infatisare de inger simt tulburare." Acest lucru, insa, este foarte periculos pentru incepatori, fiindca te poti simti si foarte calm in prezenta diavolilor, daca nu ai experienta."
Bioluminiscenta, lumina trupului nostru
In afara sfintilor, care devin locasuri ale Duhului Sfant, exista si alte cazuri de oameni capabili sa emita lumina, intr-un mod neobisnuit. Un exemplu in acest sens este Ana Monaro (localitatea Pirano, Italia, 8 martie 1934), diagnosticata cu astm, care emitea o lumina albastra in dreptul pieptului pe durata spitalizarii si doar cand dormea. Cazul acesteia s-a raspandit in intreaga lume si a ramas fara raspuns.
Cu ajutorul camerelor ultra-sensibile s-a demonstrat ca oamenii emit particule mici de lumina, dar care sunt insa foarte slabe pentru a fi detectate de ochiul uman. Oamenii de stiinta japonezi au publicat cateva imagini cu parti ale corpului uman care straluceau in intuneric, acestea fiind primele imagini captate vreodata care sa ateste "bioluminiscenta umana".
In anul 2009, insa, un grup de cercetatori japonezi a construit o camera foto de o mie de ori mai sensibila decat ochiul uman. Cu aceasta camera foto, bioluminiscenta umana a reusit sa fie surprinsa in fotografii. Conform studiilor facute de acestia, lumina caracteristica oamenilor este mai puternica in a doua parte a zilei, fiind cel mai prezenta pe obraji, frunte si gat.
Se cunostea de foarte multi ani ca toate fapturile vii pot lumina in intuneric, deoarece produc cantitati infime de lumina, ca rezultat al reactiilor chimice dintre celulele lor, insa este pentru prima oara in istorie cand o asemenea imagine a fost captata cu o camera. In mod ciudat, zonele care au produs cea mai mare cantitate de lumina nu sunt cele mai luminoase zone de pe imaginile termale captate pe corpurile voluntarilor.
Lumina necreata a lui Dumnezeu
In momentul Schimbarii la Fata, inaintea ucenicilor Sai, Iisus Hristos s-a aratat imbracat in lumina dumnezeiasca, precum citim in Evanghelie: "A stralucit fata Lui ca soarele, iar vesmintele Lui s-au facut albe ca lumina" (Matei 17, 2). Urmand credintei Apostolilor, sfintii au vazut si ei lumina necreata a lui Dumnezeu. Iisus a zis: "Cei curati cu inima vor vedea pe Dumnezeu!" (Matei 5, 8). Sfintii insisi au devenit lumina, precum au dat marturie unii dintre cei care au trait langa ei. Multi i-au vazut pe duhovnicii lor imbracati in lumina.
*
Iisus a zis: "Eu sunt Lumina lumii; cel ce Imi urmeaza Mie nu va umbla in intuneric, ci va avea lumina vietii" (Ioan 8, 12). "Lumina a venit in lume si oamenii au iubit intunericul mai mult decat Lumina. Caci faptele lor erau rele. Ca oricine face rele uraste Lumina si nu vine la Lumina, pentru ca faptele lui sa nu se vadeasca" (Ioan 3, 19-20). "Inca putina vreme Lumina este cu voi. Umblati cat aveti Lumina ca sa nu va prinda intunericul. Caci cel ce umbla in intuneric nu stie unde merge. Cat aveti Lumina, credeti in Lumina, ca sa fiti fii ai Luminii. Acestea le-a vorbit Iisus si, plecand, S-a ascuns de ei" (Ioan 12, 35-36).
Iar la sfarsit, cand "noapte nu va mai fi", oamenii cei mantuiti nu vor mai avea "trebuinta de lumina lampii sau de lumina soarelui, pentru ca Domnul Dumnezeu le va fi lor lumina si vor imparati in vecii vecilor" (Apocalipsa 22, 5).
Teodor Danalache
Teodor Danalache
-
Despre inselarea omului de catre diavol
Publicat in : Credinta -
Telefonul mobil si inselarea zilnica
Publicat in : Editoriale -
Unde poate duce inselarea
Publicat in : Pilda zilei
-
Ca inselarea vine din negrija
Publicat in : Sfaturi duhovnicesti -
Inselarea
Publicat in : Credinta
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.