S-a spus de nenumarate ori ca Biserica nu trebuie sa priveasca spre politica. Si se spune in continuare acest lucru, ca si cand am avea parte de un domnitor crestin, de o constitutie bazata pe revelatia dumnezeiasca sau de un popor dreptcredincios. Asumarea acestei atitudini, s-a intors impotriva Bisericii. Poporul a fost "luminat" de politicienii nostri si a ajuns sa considere sau chiar sa lupte ca nefirescul sa faca parte din normalitate, vezi homosexualitatea. Nu stiu cate proiecte de legi au fost promovate in Parlament impotriva Bisericii, dar imi este din ce in ce mai clar ca acest lucru este in derulare.
Este limpede ca avem o clasa politica improvizata in credinta si spiritualitatea ortodoxa. Nu am vazut niciun om politic care sa afirme "ca ortodox, eu vad lucrurile in acest fel". Si fiind improvizati, politica lor fata de Biserica este nesatisfacatoare.
Cand Inalt Preasfintitul Bartolomeu Anania a afirmat ca Biserica trebuie sa fie pregatita sa se implice electoral in urmatoarele alegeri, multi s-au ridicat impotriva sa. Televiziunile au prezentat aceasta atitudine ca pe un scandal. A fost nevoie de un comunicat al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului, pentru a se inlatura orice confuzie. Ierarhul Bartolomeu Anania a precizat ca Biserica nu face politica si nici nu va face politica, dar isi permite ca din patru in patru ani, cu ocazia alegerilor, sa ajute ca politica tarii sa fie facuta de cei mai buni oameni. Asa ca ea isi va asuma doar rolul de sfatuitor. Si iata ce intelege ierarhul prin sfatuitor: "Alegatorii sunt impartiti in cei care sunt membrii unor partide politice (cu ei nu vom avea treaba) si indecisii. Or, preotul este sfatuitorul dintotdeauna al enoriasilor lui. Si atunci daca aceasta categorie, indecisii, il intreaba pe preot: "Parinte, cu cine crezi ca trebuie sa votez?", el nu are voie sa ridice din umeri si sa spun ca Biserica nu face politica".
Printr-o astfel de atitudine, Biserica nu doreste sa concureze cu partidele. Sa nu uitam ca ea se roaga "pentru unirea tuturor", "ca intr-un gand sa marturisim", asadar ea nu doreste sa-i imparta pe oameni, ci doar sa se exprime in legatura cu calitatea morala a celor propusi spre a ne conduce. Vrea sa fie alesi nu cei ce vor sa stapaneasca, ci cei ce vor sa ne slujeasca. O astfel de masura nu afecteaza libertatea persoanei, caci aceasta poate vota cu cine doreste, este vorba doar de un sfat, iar sfatul poate sa fie urmat sau nu. Nu e o porunca, ar fi si anticonstitutional acest lucru. Asa ca Biserica nu impune, ea doar sfatuieste.
Bineinteles, o astfel de atitudine nu este ferita si de dificultati. Daca avem in vedere ca anumiti clerici au facut politica in functie de varii interese, in timp ce Biserica nu este de acord cu acest lucru, e de la sine inteles ce se va intampla daca Sfantul Sinod ar impartasi punctul de vedere al Inalt Preasfintitului Bartolomeu. Va exista riscul sa apara si alti slujitori care sa-i sfatuiasca pe oameni sa voteze dupa alte criterii decat cel morale. Dar dincolo de erorile care pot aparea, nu se poate ca implicarea Bisericii in sfatuirea credinciosilor in probleme electorale sa nu fie benefica. E bine sa retinem ca niciodata si nicaieri nu a condus poporul. Conducerea a fost in mana politicienilor. Ceea ce doreste Biserica e sa aiba parte de conducatori drepti: "Cand dreptii domnesc, se bucura poporul, iar cand stapanesc cei faradelege, poporul suspina" (Pildele lui Solomon 29, 2).
Adrian Cocosila
Aboneaza-te la newsletter
-
dumitru-iulian stanciuPostat la 2011-06-08 01:19
În primul rând, ceea ce se pierde din vedere este faptul că toți pământenii, fără deosebire de rasă, educație, credință etc. fac ... politică. Privită ca știință, politica are ca obiect binele comunității (națiunii). Pentru că se folosește de celelalte științe aplicative și ajunge să stabilească prin legi scrise ce trebuie făcut și ce trebuie interzis, scopul politicii înglobează în substanța sa și scopurile celorlalte științe: BINELE UMAN PRIN EXCELENȚĂ. Căutând realizarea acestuia, oricare pământean, ființă socială prin natura sa, care este integrat într-o comunitate ajunge să facă politică mai mult ori mai puțin direct și interesat.
În al doi-lea rând, se vorbește despre ”a face politică” ca despre ceva negativ, o activitate care conduce la ... rău. De fapt, la acest nivel de interpretare nu avem altceva decât dovada frustrării pe care ne-o insuflă eșecul alegerii noastre ori a lipsei de alegere [în caul celor care nu-și exercită dreptul de vot]. Avem, domnilor, politica și politicienii pe care ni le-am edificat ... după chipul și asemănarea noastră. Că acum, când am ajuns să suportăm consecințele politicii neperformante pe care o aplicăm de 22 de ani, este nimic altceva decât consecința directă a alegerii noastre.
Apoi, uzând de mentalități care nu au nimic comun cu realitatea și, dacă vreți nici cu adevărul istoric, se încearcă anatemizarea politicii, de parcă ceea ce se întâmplă azi în România s-ar datora altora și nu nouă ... românilor. Domnilor politica nu este un virus, ci ... un ”rău” necesar, care relevă nivelul de cunoștințe la care am fost surprinși pe scara civilizației. Este soarta pe care ne-am hotărât-o singuri și dacă admitem că ceea ce-și face omul cu mâna lui este sfânt nu ar trebui să se pună sub semnul îndoielii deciziile mai mult decât nefaste pentru care învinuim astăzi politica și pe slujitorii ei corupți: politicienii.
În acest context [sumar descris, totuși] ”aplecarea” Bisericii către politică devine subiect de ... interpelare și ocazia unor noi disensiuni în sânul populației.
Ceea ce vreau să demonstrez prin intervenția mea are legătură cu probitatea așa-zișilor noștri politicieni. La prima vedere, se pare că domniile lor au uitat de unde au plecat. Ceea ce frapează însă este lipsa de educație a unora dintre ei. Biserica este o instituție care este la fel de veche pe cât este și statul, dacă nu cumva mai veche chiar. A considera că Biserica nu a făcut și nu face politică nu dovedește altceva decât lipsă de educație. A cere ca Biserica să nu facă politică este mai presus de înțelegerea mea, este chiar mai rău decât a renunța la exercitarea dreptului de vot. A crede că nu este ”bine” ca Biserica să facă politică este nimic altceva decât a crede că BINELE spre care tinde politica este altceva decât BINELE pe care-l propovăduește aceasta. Este ca și cum a-i considera că ceea ce fac și tertipurile la care recurg politicienii sunt morale în raport de ceea ce se nevoiesc a lucra zi de zi preoții. Este ca și cum ar exista o parte a vieții societății noastre fără de ... Dumnezeu. Înainte de a fi politician ești creștin și înainte de a fi român (cetățean) ești om, o ființă socială prin natura sa, cu tot ceea ce implică acest fapt, adică inclusiv cu credința religioasă. Nu putem îngrădi drepturile cuiva pentru a ni le exercita nestingheriți pe ale noastre. Este ca și cum ai admite că avortul, homosexualitatea etc. fac parte din viața noastră, iar Biserica nu. Cine are urechi de auzit ... să audă!
-
costel popescu Postat la 2011-03-21 17:46
"Cum vedeti implicarea, in conditiile actuale, a unui crestin in politica?
In intrebarea dumneavoastra, de la inceput se vede ca a face politica este o greseala. Nu este deloc o greseala. Politica inseamna a tine un cantar in mana si al potrivi intotdeauna drept. Cat mai multi crestini in politica este foarte bine, dar cu constiinta adevarului" (Interviu cu parintele Arsenie Papacioc)
-
costel popescu Postat la 2011-02-02 11:38
Nu suntem cu adevarat un popor credincios. Bine a spus cineva ca ne place sa-L vedem pe Hristos pe cruce, dar noi din comoditate nu vrem sa ne rastignim impreuna cu El ca sa iesim biruitori din patimi. Nu avem conducatori cu adevarat crestini, dar ii avem pe cei pe care ii meritam dupa credinta noastra. Poate ca la sfatul Bisericii putem avea parte de cineva mai bun. Sa ne ajute Dumnezeu. Multumim pentru articol.
-
Cezar MihaiPostat la 2011-02-01 16:24
D-le Cocosila, citesc cu mare interes articolele dvs si invariabil impartasesc opiniile dvs.
Dar parerile pe care le exprimati mai sus, din pacate, nu sunt in duhul credintei ortodoxe. Si pot chiar trage concluzia ca aveti o intelegere gresita a menirii duhovnicului in contextul general al sfatului si povatuirii pe care trebuie sa le acorde credinciosilor.
Rolul unui adevarat duhovnic, adica a celuia care si-a inteles menirea, este de a arata calea Mantuitorului tuturor celor care o cauta. El trebuie sa-si educe fiii duhovnicesti intru cuvantul Scripturii, intru caile si porunca Domnului. Si sa-i lase mai apoi pe acestia ca singuri sa-si exerseze constiinta.
Sf Serafim de Sarov spune ca intotdeauna a gresit atunci cand a dat un sfat de la el. Si astfel a invatat sa caute numai sfatul venit de la Domnul.
Ce sfat duhovnicesc poate fi legat de sustinerea vreunui oarecare candidat la o functie politica?
-
Alexandru Cosciug Postat la 2011-02-01 00:46
Barack Obama, Îndrăzneala de a spera - “Educaţia le permite copiilor să spere la o viaţǎ mai bunǎ… Mi-am exprimat o părere de neclintit, bazată pe credinţa mea în Dumnezeu.”
Adrian Cocoşilă - "Biserica îşi va asuma doar rolul de sfătuitor."
Superbă această orientare a atitudinii, deoarece, în opinia mea, rolul bisericii este de a ne accentua cuvântul lui Dumnezeu şi de a-l compara cu cel al omului, idiferent că acesta a fost enunţat de politician, de omul de ştiinţă sau de artist. Biserica ar trebui să devină un reactiv puternic în echilibrarea mersului înainte al societăţii, evitând riscurile inutile ce pot apare datorită necunoaşterii raţionale totale (vezi programul european FP7 de cunoaştere dincolo de limitele cunoaşterii obiective).
Pe lângă rugăciunile clasice, adresate de biserica lui Dumnezeu pentru a ne îndruma pe noi, laicii, mai ales pe cei păcătoşi, compararea cuvintelor celor doi creatori, Dumnezeu şi om, apare esenţială, mai ales acum când această criză a umanităţii, ce pare fără sfârşit, poate fi cea prevăzută de Ilie în 3 Regii 19.11-12, de Daniel în 12.1 şi de Ioan în Apocalipsa 3.10.
În fond, căderea în păcat este necunoaşterea, neînţelegerea şi neascultarea cuvântului lui Dumnezeu.
Închei cu câteva cuvinte despre înţelepciune, care sunt cuprinse şi în principiile managementului cunoaşterii şi calităţii totale, decât că ele au alte forme de exprimare:
Pildele lui Solomon 8.10-12 - "Luaţi învăţătura mea mai degrabă decât argintul şi ştiinţa mai mult decât aurul cel mai curat... eu, înţelepciunea, locuiesc împreună cu prevederea şi stăpânesc ştiinţa şi buna chibzuială."
Isus Sirah -cap 1.14 şi 21.12 – “Începutul înţelepciunii este frica de Dumnezeu. Cel care păzeşte legea îşi stăpâneşte cugetul său; şi sfârşitul temerii de Domnul este înţelepciunea.”
Isus Sirah, cap.10.12 – “Începutul trufiei omului este a părăsi pe Dumnezeu.”
Deşi apariţia la telivizor a preoţilor ar putea să nu fie privită cu ochi buni, iar profeţiile să fie privite cu reticenţă, eu personal aş fi încântat să văd teologii implicându-se mai mult în corectarea trasabilităţii societăţii, o societate care a început să o ia razna datorită libertăţii totale (vezi http://www.ziare.com/sex/fantezii/robotii-pentru-sex-inventia-viitorului-1068837 - Pavel, 1 Corintieni 6.12 - "Toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nu toate sunt de folos.")
Din acest motiv eu aş extinde titlul şi analiza articolului: "Biserica, politica, ştiinţa şi societatea"
-
Valentin Postat la 2011-01-31 22:00
biserica nu este o institutie a statutlui,biserica nu-i din asta lume este a lui dumnezeu.biserica poate sa-si sfatuiasca credinciosii care sunt principiile votarii,ce trebe sa cate credinciosul la politician,sa nu se lase mituit si sa voteze cum ii dicteaza constiinta.de ce spun aceste vorbe?din urmatorul motiv:dai cezarului ce-i al cezarului si lui dumnezeu ce-i al lui dumnezeu.
cu ajutorul lui dumnezeu,nimeni nu-mi influenteaza votul.
-
iulian sandaPostat la 2011-01-31 19:44
Dl Adrian Cocosila nu pot decit sa va multumesc pentru articolele frumoase pe care le publicati de obicei , dar acest articol sincer il consider slab.Cred cu adevarat ca Bserica nu ar trebui sa se implice in politica , nici macar cu sfaturi si asta datorita faptului ca actuala clasa politica e formata numai din oameni corupti care nu servesc intereselor nationale si ca atare sprijinirea acestora sub o forma sau alta ar putea putea creea oamenilor sentimentul de neincredere si in institutia bserici.Biserica a ramas singura institutie in care oameni au incredere.
Eu cred ca Biserica se poate inplica mai mult in viata publica si sa ia atitudine atunci ortodoxia noastra e pusa in pericol , sa ia atitudine cind moralitatea noastra e calcata in picioare de clasa politica si de interese straine .Biserica a fost tot timpul alaturi de poporul roman si mai ales in momentele dificile , ea trebuie sa ii uneasca pe oamei si sa retrezeasca constiinta nationala , pentru ca din pacae acest popor este inert fara reacti fara atitudine , iar dupa cum bine stiti "somnul natiuni naste monstri" iar asta nu inseamna implicare politica , in niciun caz.
-
Nicu Dan Florin PetrescuPostat la 2011-01-31 17:54
Nu...biserica ortodoxa nu trebuie sa se implice in politica....Dumnezeu in marea Sa libertate a dat creatiei Sale libertatea de a alege..si astfel fiecare popor dupa modul in care intra in relatie cu Dumnezeu are conducatorii pe care ii merita..Slujitorii bisericica intermediari intre Dumnezeu si enoriasi..trebuie sa nu uite ca IIsus care a prpovaduit cuvantul lui Dumnezeu nu s-a ridicat impotriva conducatorilor Imperiului Roman care asupreau poporul evreu in special prin vamesi casele carora propovaduia cuvantul Domnului si pre multi i-a convertit la crestinism..
Ca crestini , botezati si imbracati in Iisus trebuie ca preotii sa i-a drept model acest lucru si prin predicile din biserica sa aduca lumina Domnului in mintile romanilor, iar celor care vor sa ne conduca si tuturor enoriasilor sa le aminteasca rugacine Sfantului Efrem Siriul...
-
Postat la 2011-01-31 17:34
Statul roman este un stat LAIC. Biserica nu are voie si nu trebuie sa se implice in politica. Adtian C. , trebuie sa intelegi ca nu ai voie sa amesteci biserica si politica
-
andreea neacsuPostat la 2011-01-31 15:42
Biserica se chinuie sa aiba un dialog cu politicienii,dar fiindca suntem o tara in care Biserica este cea mai stabila institutie, de-a lungul secolelor, inseamna ca ne aflam inca in traditia bizantina. Noi, si partial alte state ortodoxe suntem urmase ale Imperiului Bizantin. Deci cea mai buna forma de organizare a statului ar trebui sa fie monarhia. Multi oameni privesc catre familia de Hohenzolern, dar adevarul este ca, daca ar fi sa avem din nou rege, sau domnitor, sufletul nostru ar dori un domn pamantean. SI avem de unde alege, caci exista descendenti ai familiilor domnitoare din Romania si sunt in plina forma.
De ce nu ne alegem rege, ca sa sca-pam de atatia politicieni scarbosi care lasa oamenii sa moara de foame, in timp ce un numar restrans de angajati ai statului au salarii mai mult decat uriase, si nu le face nimeni nimic?
Din pacate, principesa Margareta si-a aratat de la inceput dispretul fata de natiune, refuzand sa faca copii cu principele Radu, ceea ce ar fi crescut enorm sansele ca unul din descendentii regelui Mihai sa ocupe un posibil viitor tron. Asa, noi nu mai vrem rege sau domn strain, ci vrem domn pamantean.
Daca revenim la monarhie, relatia dintre Biserica si Stat se va normaliza, si atunci nu vom mai fi obligati sa mancam ce nu ne place , votand vreun partid care nu ne convine, in lipsa de unul mai bun.
Ne-am saturat si de PDL, si de PLD, si alte PSD-uri si alte partide incapabile de a conduce tara. Strigatul oamenilor saraciti a ajuns la urechile lui Dumnezeu, si politicienii nostri vor plati pentru orice costume Armani si pantofi de mii de euro si masini de sute de mii de euro pe care le afiseaza de 20 de ani incoace.
-
Paul- Cosmin Iosivut Postat la 2011-01-31 15:21
pacat ca citim in ziare tot felul de tampenii si de fapt nu suntem informati deloc. Pentru cultura generala a celui ce a spus ca preotilor nu li s-a retinut din salariu, ii transmit ca incepand cu data de 01 07 2010, tuturor clericilor li s-a redus salariul cu 25%. Nu ati dori sa aveti un salariu al unui preot cu 14 ani vechime, de pilda. Problema nu se pune in legatura cu salariul ci cu atitudinea generala pe care o are atat societatea cat si ierarhia bisericeasca asupra situatiei in care se afla natiunea.
-
spatar ioanPostat la 2011-01-31 10:54
Din nefericire ne conduc cei faradelege fara grija de semeni lor
-
Postat la 2011-01-31 09:52
pr.constantin
Biserica ar trebui sa se implice in politica in sensul promovarii unor legi care sa asigure bunul mers al societatii. De exemplu, in prezent, conducatorii tarii, atat la nivel central cat si local, este partinica si benefica doar pentru simpatizanti: sunt favorizate proiecte in functie de apartenenta politica s.a.m.d., iar cei cu alte opinii sunt marginalizati, eliminati. Asta este o politica dezbinatoare, neconstructiva... Discriminare pe criterii politice.
Este necesar ca toti functionarii publici aflati in functii de conducere, indiferent ca au au fost alesi sau au concurat pe posturile respective, trebuie sa fie independenti politic, echidistanti fata de toti cetatenii tarii, sa promoveze politici benefice pentru toti cetatenii, nu doar pentru cei mai apropiati, sa asigure functionarea concurentei de piata etc. Actualul sistem nu va permite promovarea unei astfel de legi, pentru ca sunt afectate rpivilegiile celor de la putere sau a celor care spera sa puna mana pe putere pentru a se capatui. De aceea Biserica si organizatiile neguvernamentale trebuie sa se implice in aceasta problema. Un alt aspect in care Biserica este promovarea oamenilor politici in functie de moralitatea lor, educatie, cu atitudine corecta, crestina, fata de toti cetatenii, iar nu in functie de apartenenta politica. Pentru ca multe partide, in spatele imaginii unui om cunoscut, moral, sau a unei idei bune, promoveaza pe locuri eligibile tot felul de smecherasi, care n-au scrupule in umilirea si jecmanirea poporului, care urmaresc puterea doar pentru binele propriu. Asadar. Pe o lista de partid votezi si buni si rai. Printr-un sistem ununominal de vot corect (iar nu precum struto-camila „partial uninomunal” de la alegerile trecute, prin care s-a urmarit de fapt pe de o parte, eliminarea oamenilor de valoare, incomozi pentru orice putere care lucreaza impotriva intereselor nationale, iar pe de alta parte, fraudarea alegerilor.
-
Ionel VucescuPostat la 2011-01-31 09:51
Luand in considerare citatul de la sfarsitul articolului, ma intreb de ce biserica se roaga staruitor si pentru stapanitorii cei faradelege, daca nu este implicata politic? (vezi Sf, Liturghie : "Pentru (aici se pomeneste Cârmuirea tarii, dupa îndrumarile Sfântului Sinod), Domnului sa ne rugam" - Ectenia Mare si alte momente. Ar trebui sa nu mai participam la Sf. Liturghie ca sa nu fim partasi la acesta rugaciune, in vremuri de "suspinare"?
-
Andrei ApostolPostat la 2011-01-31 08:23
Dupa parea mea Biserica nu isi indeplineste total rolul de invatator.In conditiile din ROMANIA,dupa 50 de ani de comunism,fara o educatie civica institutionala (guvernele postdecembriste nu au avut interes in educatia maselor)populatia nu are repere morale pentru a compara prestatia politicului.Biserica ar trebui sa remedieze acest fapt,nu sa indice cine si cum sa fie votat ci sa arate pe ce criterii trebuiesc votati candidatii.Procesul educativ face oricum parte din MISIUNEA DE APOSTOLAT.drept credinciosii pot fi informati de ce drepturi beneficiaza dar si ce obligatii au fata de statul roman,care cetateni au comportament moral si care nu ,fara nume.
-
EUGEN DIACONUPostat la 2011-01-31 07:47
Sensibilitatea acestei probleme deriva din faptul ca Biserica este o PUTERE în stat, iar celor "cei fărădelege" le este teama.La fel de adevarat este și faptul ca prelații sunt oameni și pot și ei sa greșească devenind partinici, din varii motive, unele , poate , nu chiar ortodoxe.
In orice caz , articolul atinge , în mod obiectiv , o problema care , încă , nu este pe deplin rezolvata.
Speram ca pe viitor sa mai discutam pe aceasta tema.
-
george de podoleniPostat la 2011-01-31 06:08
As fi vrut sa aud, atunci cand presedintele tarii a decis sa taie din salariile bugetarilor,ca slujitorii bisericii se alatura poporului si se roaga de presedinte sa li se retina si lor 25 la suta. Cred ca ar fi fost una dintre putinele decizii ale bisericii care ar fi pus pe ganduri un presedinte.
Dar impactul asupra poporului ar fi fost urias. Dar, inca odata, biserica
da dovada de lipsa de intelepciune.
Unde sunt pildele biblice?
Rugaciunea pentru conducatori
Publicat in : Editoriale
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.